Este dificil să ne imaginăm prezentul fără internet, fără accesul la un volum uriaș de date și informații, fără comunicarea instantanee prin intermediul platformelor de socializare (Meta, Instagram sau LinkedIn) sau fără posibilitatea de a împărtăși ceea ce ne-a impresionat.
Înzestrat cu o creativitate precoce pentru vremurile sale, inventatorul Nikola Tesla își imagina, la începutul secolului XX, o rețea de globală de comunicații fără fir. Abia decenii mai târziu, în 1969, apărea, la inițiativa unui grup de oameni de știință, predecesorul internetului, sub forma ARPANET (Advanced Research Projects Agency Network). Scopul proiectului era conectarea într-o rețea a computerelor din institutele de cercetare finanțate de Pentagon. De la câteva calculatoare legate în rețea, informaticienii Robert Elliot Kahn și Vinton Cerf au continuat cercetările reușind să creeze un set de reguli de comunicare pentru calculatoarele conectate și să implementeze un protocol care permitea conectarea mai multor rețele.
Din lunga listă a informaticienilor care și-au pus amprenta asupra evoluției internetului i-am mai putea aminti pe Paul Mockapetris și Jon Postel, care au contribuit la crearea Domain Name System (DNS), precum și pe Sir Tim Berners-Lee, considerat inventatorul World Wide Web (www). Dezvoltarea internetului în România trebuie evaluată în corelație cu evoluția nivelului de trai și a accesului la tehnologie. Pentru anul 2022, datele Institutului Național de Statistică indicau faptul că „peste 8 din 10 dintre gospodăriile din România (82,1%) au acces la rețeaua de internet de acasă”.
Era digitală a deschis un acces fără precedent la un volum impresionant de informații. Beneficiile sunt evidente pentru cei care caută cunoașterea, partajată cu generozitate de utilizatori din întreaga lume, din toate domeniile de activitate care pot fi imaginate. Noile tehnologii apărute datorită dezvoltării internetului au devenit parte din viața noastră zilnică, nu doar în planul profesional, ci și în cel al petrecerii timpului liber.
Însă această explozie a inovației în domeniul comunicării a avut și capcanele sale. Atașamentul față de tehnologia care a fost concepută pentru a ne ajuta s-a transformat, în unele cazuri, în dependență sau în sursă de anxietate. Suprasaturarea, dezinformarea sau pierderea timpului care ar fi putut fi folosit într-un mod mai eficient se numără printre dezavantajele care însoțesc volumul uriaș de informații la care avem acces. Jurnalistul și eseistul canadian Laurent Laplante surprindea această stare de fapt într-o expresie memorabilă: „Dacă, într-adevăr, internetul are multe de oferit celui care știe ceea ce caută, același internet este de asemenea capabil să completeze dezumanizarea celor care navighează în acest mediu fără busolă”.
Un spațiu al informației și comunicării
Însă informația disponibilă pe internet nu înseamnă doar articole științifice, cărți, presă online, prezentări de companii sau produse. În această categorie putem include și conținutul creat și distribuit de utilizatori, mesajele sau comunicarea, sub orice formă, prin intermediul blogurilor sau pe platformele de socializare. Extinderea rețelei care permitea accesul la internet și creșterea numărului de utilizatori a fost însoțită de apariția și dezvoltarea domeniului social media. Între „poveștile de succes” putem aminti apariția LinkedIn, hi5 și MySpace, în 2003, a Facebook, în 2004, a Yahoo!360Degrees, în 2005, sau a Google+, în 2011. Comunicarea prin rețea cu alți utilizatori, prin intermediul mesageriei instant, a cunoscut, de asemenea, o dezvoltare exponențială, cele mai populare servicii pentru aceasta fiind mIRC (creat în 1995 pentru a funcționa pe platforma Windows), AIM (AOL Instant Messenger), lansat în 1997, Yahoo Messenger, lansat în 1998, MSN Messenger, în 1999, Twitter sau Instagram, în 2006, respectiv 2010. Sistemele Apple platforma de operare aplicații precum iChat, în 2002, sau iMessage, în 2011. Ulterior, MySpace și Facebook au introdus, de asemenea, funcții dedicate comunicării în timp real. Nu putem să nu menționăm, la acest capitol, aplicația WhattsApp, lansată în 2009 și care a ajuns, în 2023, la peste 2,7 miliarde de utilizatori unici din peste 180 de state.
Rețelele de socializare au evoluat într-un ritm accelerat, adunând un număr tot mai mare de oameni, atrași de posibilitatea de a relaționa altfel decât în lumea reală, precum și de accesul la o platformă care le permitea exprimarea ideilor, opiniilor sau atitudinilor.
Capcane în spatele cuvintelor
Privite din perspectivă comercială, platformele de socializare au reprezentat o oportunitate, deoarece companiile descoperiseră busola de care vorbea Laplante. Au fost implementați algoritmi care urmăreau păstrarea internauților și determinarea acestora să petreacă cât mai mult timp în lumea virtuală. Folosind datele colectate de la utilizatori, algoritmii bazați pe inteligența artificială au putut crea profiluri umane și sugera conținut care corespunde preferințelor individuale. În schimbul datelor furnizate gratuit, platformele au oferit conținut plătit de firmele care doreau să își popularizeze produsele sau serviciile.
Pentru a se conforma reglementărilor din statele în care funcționează, anumite platforme au decis să ofere utilizatorilor posibilitatea renunțării la publicitatea personalizată, în schimbul plății unui abonament. Platformele de socializare au permis transmiterea unor tipuri diferite de mesaje într-o formă mai ușor de accesat și de diseminat, având un rol important în îmbunătățirea comunicării între guvernanți și societatea civilă, în societățile democratice.
Însă libertatea pe care o ofereau aceste platforme de schimb liber al ideilor și opiniilor a fost privită ca oportunitate și de unele entități statale sau non-statale, interesate să creeze atitudini și curente de opinie favorabile propriilor agende. Iar acestea nu coincideau, de cele mai multe ori, cu interesele cetățenilor din statele vizate. Deturnarea opiniei publice, răspândirea de fake-news sau dezinformarea și-au făcut loc, treptat, în noua lume virtuală. Aceste fenomene nu erau nemaiîntâlnite, însă mijloacele folosite pentru propagare erau reprezentate de cele mai noi și populare tehnologii în domeniul diseminării informației.
Informațiile similare provenite din surse diferite, diseminate între utilizatori cu aceleași preocupări, sunt dificil de etichetat ca fake-news, mai ales în condițiile în care ele confirmă credințe sau atitudini preexistente. Platformele folosite pentru propagare diferă în funcție de vârstă. Creată cu scopul de a induce în eroare audiența, dezinformarea folosește tehnici precum titlurile înșelătoare, rapoarte fabricate, experți inexistenți, teorii ale conspirației sau conținut audio-vizual manipulat digital (deep-fake).
Social media în România
Potrivit statisticilor prezentate de datareportal.com, numărul utilizatorilor de internet din România, la începutul anului 2023, era de 17,82 de milioane. Dintre aceștia, 13,5 milioane de utilizatori foloseau social media. Într-un studiu publicat în luna iulie a anului trecut, realizat de compania de cercetare a pieței Reveal Marketing Research, social media ocupa al doilea loc în rândul surselor de informare pentru români, cu 68%, fiind devansată de televiziune, cu 70%. În același studiu, presa online se afla pe locul al treilea, cu 56%, în rândul surselor de informare. Pentru 80% dintre tinerii între 18 și 34 de ani, social media constituia principala sursă de informare, iar pentru 85% dintre cei de peste 55 de ani televiziunea reprezenta principala sursă de informare. Clasamentul este dominat de social media la capitolul divertisment și relaxare, 54% dintre respondenți nominalizând această categorie.
Platforma globală de business intelligence Statista estima că, în octombrie 2023, numărul utilizatorilor platformei Facebook/Meta în România se ridica la aproximativ 12,7 milioane, iar cel al utilizatorilor de Instagram era de 5,9 milioane. Potrivit studiului „Romanians New Media Adoption”, realizat în luna octombrie a anului 2023 de agenția de media Spark Foundry, cele mai populare platforme de social media în rândul utilizatorilor din România erau Facebook (91%), Instagram (59%) și TikTok (47%). În ultimii 10 ani, rețelele de socializare au schimbat semnificativ modul în care ne petrecem timpul liber, comunicăm sau consumăm și transmitem informații. Efectele acestor schimbări au început să fie vizibile inclusiv în plan emoțional.
Efectele socializării virtuale
Psihologul Radu Leca a explicat, pentru Aleph News, că rețelele de socializare exercită un efect de manipulare emoțională și comportamentală, „oferindu-ne senzația că tot ceea ce este în interiorul platformei de socializare reprezintă un deziderat”. Impactul asupra tinerilor se poate traduce prin stări de nesiguranță, insecuritate și scăderea stimei de sine.
La nivel global, rețelele de socializare au fost folosite de regimurile autoritare pentru influențarea opiniei publice interne, discreditarea oponenților sau pentru operațiuni externe de influență, așa cum arată un raport realizat în 2019, în cadrul Universității din Oxford, intitulat „The Global Disinformation Order. 2019 Global Inventory of Organised Social Media Manipulation”. Create, inițial, pentru democratizarea comunicării, rețelele de socializare au fost deturnate în scopuri pe care dezvoltatorii lor probabil că nu și le-au imaginat vreodată. Raportul Universității din Oxford mai arată că, „într-un număr de 26 de state, propaganda digitală este folosită ca instrument de control al informației: pentru a înăbuși drepturile fundamentale ale omului, pentru discreditarea oponenților politic și pentru a respinge disidența de opinie”. Propagarea dezinformărilor prin intermediul platformelor de socializare a determinat statele să caute măsuri pentru a se proteja de efectele negative. De asemenea, proprietarii platformelor au inițiat o serie de măsuri pentru creșterea transparenței și prevenirea promovării conținutului fals.
Siguranță controversată
Acoperirea globală de care se bucură rețelele de socializare crește aria de răspândire a informațiilor și permite accesarea acestora de către un public numeros și variat. Janis Sarts, director în cadrul Centrului de Excelență pentru Comunicare Strategică al NATO, explica, pentru ediția electronică a Deutsche Welle, că „manipularea este posibilă pe aproape toate platformele de socializare”. Potrivit unei evaluări în cazul principalelor cinci platforme de socializare, Twitter și Facebook erau considerate, la nivelul anului 2021, cele mai sigure rețele. Fiind cele mai susceptibile la acțiunile de manipulare, cele două platforme sunt și cele mai active în privința măsurilor de combatere a acesteia. Mai puțin protejate, potrivit lui Sarts, sunt YouTube și Instagram. În privința TikTok, oficialul NATO susține că este cea mai puțin protejată dintre cele cinci platforme.
Atingând, în 2023, un număr de peste 834 de milioane de utilizatori activi la nivel global, potrivit datelor Statista, TikTok a cunoscut o creștere semnificativă de popularitate după 2020, la aceasta contribuind contextul pandemic. Izolarea impusă în acea perioadă a influențat comportamentul oamenilor, care au explorat diferite metode de divertisment. Controversele nu au ocolit, însă, platforma, din cauza efectelor conținutului promovat asupra copiilor și tinerilor, dar și a suspiciunii privind partajarea datelor colectate de la utilizatori către un guvern străin. Pagina electronică a Euronews România relata, la începutul anului trecut, că „Uniunea Europeană, Statele Unite și Canada au emis recent ordine care interzic utilizarea TikTok pe dispozitivele emise de guvern”, în contextul reticenței cu privire la „confidențialitatea și securitatea aplicației”. În replică, Jakub Olek, responsabil cu relațiile guvernamentale în cadrul TikTok, a declarant pentru Euronews România că interzicerea aplicației pe telefoanele angajaților s-a făcut „fără nicio deliberare sau dovadă”. Oficialul a prezentat disponibilitatea companiei de a discuta cu autoritățile despre orice îngrijorări cu privire la aplicație. Platforma a luat unele măsuri pentru limitarea accesului utilizatorilor, în funcție de vârstă, și a inițiat demersuri de transparentizare a utilizării datelor.
Magia virtuală
Internetul, rețelele de socializare sau inteligența artificială continuă să își arate beneficiile și să contribuie la simplificarea comunicării sau la alegerile pe care le facem în viața cotidiană. Scriitorul britanic Arthur C. Clarke, celebrul autor al seriei de romane științifico-fantastice „Odiseea spațială”, constata că: „Orice tehnologie suficient de avansată ajunge să fie confundată cu magia”. Evident, tehnologia nu este magie, dar algoritmii folosiți de rețelele de socializare pot induce această impresie. Lumea virtuală poate părea mai ofertantă decât cea reală pentru unii utilizatori și poate chiar magică. Însă, în toate interacțiunile pe care le avem cu domeniul digital nu trebuie să uităm că noi controlăm universul digital, nu invers. Accentul pus pe gândirea critică ne oferă capacitatea de a ne orienta în acest univers și de a folosi doar avantajele lui, fără a cădea în capcanele celor care vor să schimbe scopul pentru care a fost creat.
Abstract
Although the internet, Al and social media offer us many benefits and simplify our lives, they significantly influence the choices we make and the way we think. But not all the content created or shared through the internet is meant to inform us or make us feel better. Hostile actors misuse the true purpose of internet and social networks in order to promote their own agenda by spreading disinformation or fake news.
Autor: Andreea Georgiana Ciortescu
