Oamenii fac parte dintr-o serie de rețele care se suprapun. Aceștia ocupă un loc în rețeaua familiei, a colegilor de la locul de muncă, a prietenilor cu care își petrec timpul liber sau a celor cu care împărtășesc hobby-uri etc. Astfel, ei se află în conexiune prin vecinătate geografică, apartenență la un anumit grup, interacționează și schimbă bunuri. Oamenii sunt legați prin proximități, relații sociale, interacțiuni, fluxuri și atribute ale indivizilor.
Influența socială nu se limitează doar la persoanele pe care un om le cunoaște în mod direct. Nicholas Christakis (2015) a lansat ipoteza potrivit căreia dacă noi îi influențăm pe prietenii noștri, iar aceștia la rândul lor îi influențează pe prietenii lor, atunci putem spune că acțiunile noastre îi pot afecta pe prietenii prietenilor noștri, care pot fi persoane pe care nici măcar nu le cunoaștem, nu le-am cunoscut și poate că nici nu le vom cunoaște vreodată. Astfel, deciziile pe care oamenii (nodurile) din rețea le iau pot influența întreaga rețea din care aceștia fac parte, prin comportamente sau procese cu conotații morale și repercusiuni sociale. Rețelele sociale pot fi considerate un superorganism uman. Acestea cresc și evoluează, au structură și funcții proprii.
În domeniul analizei de intelligence, abordările recente evidențiază preocupări legate de îmbunătățirea metodelor tradiționale de analiză și evaluare a datelor și informațiilor, a căror disponibilitate și complexitate a crescut substanțial. Analiza este considerată baza activităților moderne de aplicare a legii, ce se fundamentează pe informații operative. Ea este importantă în toate activitățile organizațiilor din domeniul securității naționale.
Analiza reţelelor sociale în intelligence
Domeniul analizei rețelelor sociale (SNA – Social Network Analysis) se află în continuă dezvoltare încă de la inventarea sociogramei, în 1930, de către psihosociologul Jacobs Levi Moreno. De asemenea, contribuții valoroase au mai adus Ithiel de Sola Pool și Manfred Kochen (1950). Cu toate acestea, originile metodei datează din secolul al XVIII-lea, când matematicianul Leonhard Euler a rezolvat „problema celor șapte poduri din Konisberg“ aplicând elemente din Teoria Grafurilor, preluată ulterior în SNA.
Aceasta presupune analiza tipurilor de legături între diverse entități (reprezentate prin noduri). Cel mai frecvent este utilizată ca o modalitate descriptivă, vizuală, prin care se poate „desena“, proiecta rețeaua și mai puțin după modul formal gândit de sociologii care au creat această metodă. Analiza rețelelor sociale este folosită într-o multitudine de domenii științifice, precum: antropologia, informatica, economia, fizica, sănătatea publică, demografia, sociologia etc. De asemenea, are un rol aparte în domeniul securității naționale, de aplicare a legii și analizei de informații. Pe parcursul ultimelor decenii, SNA a fost din ce în ce mai utilizată în domeniul analizei de informații, în special datorită faptului că a furnizat date valoroase serviciilor de intelligence, în vederea identificării și destructurării anumitor grupuri ce prezintă un interes specific, precum și a evaluării și prezicerii de modele de difuzare a diverselor fenomene sociale (informații, norme, tipuri de comportament și chiar agenți patogeni).
Atacurile teroriste din Statele Unite ale Americii, de la 11 septembrie 2001, au marcat un moment important: realizând amenințarea tot mai mare reprezentată de activitatea celulelor teroriste într-un mediu globalizat de securitate, organizațiile de intelligence și-au unit forțele pentru a descoperi cea mai bună cale de a destructura aceste rețele. Astfel, au fost create softuri (precum Key Player) care identifică nodurile dintr-o rețea prin a căror eliminare se modifică structura rețelei. Acesta a fost creat pentru a ajuta operatorii și analiști HUMINT să destructureze rețelele a căror activitate contravine siguranței naționale.
Apariția tot mai multor amenințări precum criminalitatea cibernetică și terorismul, care s-au mutat în online, a crescut rolul Open Source Intelligence (OSINT) și al analizei rețelelor sociale în intelligence. Marea provocare rămâne aceea de a proiecta programe și instrumente care ajută analiștii de intelligence să obțină rezultate mai riguroase generate de aplicarea mai formală a metodei. Totodată, instrumentele de colectare și extragere automată a datelor pot fi foarte utile pentru construirea bazelor de date analizate cu ajutorul SNA.
Potrivit Raportului General privind activitățile Europol publicat în anul 2011, „analiștii aplică algoritmi matematici pentru a identifica și măsura seturi de date complexe și/sau dimensiuni mari și a identifica rapid actorii principali, grupurile de suspecți vizate și alți parteneri ascunși, care în alte condiții ar rămâne neobservați. SNA reprezintă o abordare de valoare care completează tehnicile convenționale de analiză a conexiunilor, sporește calitatea raportării informațiilor și contribuie la stabilirea priorităților activității de investigare“.
Capacitățile de analiză pot beneficia, datorită facilităților oferite de progresele tehnologice, de instrumente IT avansate adaptate nevoilor organizațiilor care asigură securitatea națională. De asemenea, cu ajutorul softurilor de specialitate, se pot măsura elemente precum densitatea și coeziunea unei rețele. În plus, se evidențiază foarte ușor legături de reciprocitate între nodurile care sunt conexate în rețea, aspect folositor în determinarea gradului de comunicare dintre noduri sau, mai precis, dacă acțiunile sunt unidirecționale, ordonate sau dacă există o comunicare reciprocă.
Reţeaua socială şi platforma de socializare
Adesea, apar o serie de confuzii cu privire la conceptul de „rețele sociale“. Multe persoane confundă acest termen cu cel de „rețele sociale online“ sau „platforme de socializare“, referindu-se la „Facebook“, „Twitter“, „My Space“, „Instagram“ sau alte site-uri de socializare asemănătoare.
Rețea socială poate fi orice structură socială compusă din indivizi, grupuri, organizații, state. Aceasta conține o serie de tipuri de interdependențe (cum ar fi legăturile de prietenie, rudenie, afinitate, cognitive, bazate pe rol etc.) ce pot fi analizate. „Facebook“ sau „Twitter“ sunt resurse foarte importante pentru analiza rețelelor sociale, datorită datelor puse la dispoziție, însă aceste platforme nu sunt sinonime cu rețeaua socială.
Grupările teroriste sau de criminalitate organizată
În contextul multitudinii abordărilor privind problematica securității naționale și internaționale și al necesității de înnoire a instrumentelor de analiză, evaluare și cercetare, analiza rețelelor sociale este tot mai folosită în studiile de securitate într-o manieră inovativă, interdisciplinară.
Analiștii utilizează SNA pentru simularea fluxurilor informaționale și pentru a identifica persoanele-cheie dintr-o organizație criminală ori noi agenți disponibili să coopereze pe diverse subiecte. Dincolo de aceste aspecte, SNA poate fi ușor combinată cu alte practici analitice, cum ar fi sistemele de informații geografice (Geographic Information Systems/ GIS), analiza modelului gravitațional sau pregătirea informațiilor din câmpul de luptă (Intelligence Preparation of the Battlefield/ IPB), pentru a crea analize predictive și solide.
Analiștii pot folosi măsurători de centralitate (incluse în cadrul softurilor de analiză) pentru a releva diverse aspecte legate de modul în care nodurile conexate interacționează. Măsurătorile de centralitate stabilesc importanța nodurilor din interiorul rețelei. Softurile de analiză a rețelelor sociale precum UCINET, Gephi, Ora, Pajek, Netdraw, pot identifica nodurile care au cele mai multe conexiuni cu alte noduri din rețea, cele care joacă rolul de punte de legătură între noduri, nodurile care sunt centrale și acelea care sunt importante prin faptul că sunt conectate cu vecini importanți.
Abstract
Social Network Analysis (SNA) is a complex analytic technique, very useful for intelligence domain. SNA can be applied to find persons, organizations or groups within a network. It can also generate new leads and simulate flows of information or money throughout a network. Used inappropriately or without a large understanding of its limits, this method and analysts applying it can easily fail.
Autor: Elena Adelina Andrei
