Revoluția 4.0. Sprint, fuziuni și terorism la imprimantă

Cea de-a patra revoluție industrială este deja prezentă ca spirit și manifestări lângă noi. Și în jurul nostru. Și, fără să realizăm, în interiorul nostru. Cea de-a patra revoluție industrială nu înseamnă doar sisteme conectate, internet mai rapid sau telefoane mai performante. Revoluția 4.0 înseamnă o schimbare totală a sistemelor și proceselor umane așa cum le cunoaștem astăzi, precum și o trecere către un nou tip de societate.

Cum va arăta această societate? Evident, nu se știe cu precizie. Este însă sigur că trecerea va fi extrem de rapidă.

Klaus Schwab, fondator al Forumului Economic Mondial, imaginează viitorul generat de revoluție într-o fuziune a lumilor digitale, fizice și biologice, care astăzi coexistă relativ separat. Schimbările generate vor crea cel mai probabil cutremure profunde pe piața muncii, în modelele guvernelor și administrațiilor, dar și în cel al conflictelor și securității lumii în care trăim.

La nivel global, se estimează că în viitorul apropiat mai mult de un sfert din locurile de muncă vor dispărea ca urmare a introducerii sistemelor automate în producția de bunuri și în servicii. Vor apărea cel mai probabil alte ocupații care vor genera alte locuri de muncă însă, pe termen mediu, este așteptat un dezechilibru major.

Viteza va fi cuvântul cheie și pentru administrațiile obișnuite cu procese decizionale complexe, supuse unor proceduri riguroase și întinse pe lungi perioade de timp. Ele vor trebui să se adapteze și să legifereze situații în premieră, relații sociale noi, interacțiuni nemaiîntâlnite între oameni, valori și sisteme automate. Sunt deja de notorietate întrebările etice generate de responsabilitatea unui accident auto în viitorul apropiat în care vehiculele fără conducător se vor regăsi în trafic.

Modelele de securitate globală vor fi de asemenea puse la încercare. Cea de-a patra revoluție industrială va aduce atât speranță, de exemplu prin energie tot mai ieftină din surse regenerabile, cât și inegalitate mai pronunțată în distribuția noilor resurse. Securitatea predictivă, bazată pe AI, modele matematice și analiză Big Data, va putea orienta eforturile cu precizie mult mai mare decât astăzi.

Cu atât mai mult cu cât nici conflictele nu mai seamănă cu cele de acum zece ani.

Astăzi vehiculăm o terminologie pe care nu o bănuiam acum puțină vreme – confruntări hibride, conflicte asimetrice, doctrine „fusion”, auto-radicalizare, zgomot informațional, targetare online, armate de boți, roiuri de drone etc. Statele au din ce în ce mai puțin timp pentru a reacționa adecvat, pentru a-și planifica mișcările și a-și clarifica doctrinele.

În traversarea celei de-a patra revoluții industriale, vom avea cu toții de făcut alegeri importante de care vor depinde viața, valorile și viitorul comun. În ultimă instanță, la aceeași imprimantă 3D vor putea fi tipărite atât segmente prostetice pentru persoanele cu nevoi speciale, cât și arme nedetectabile de sistemele de securitate din aeroporturi.

Alegerea nu va trece în responsabilitatea roboților, deoarece empatia și sentimentele nu pot fi atinse de nicio revoluție. Și poate că aceste două trăsături, care au însoțit permanent omenirea, de la începuturile sale, ne vor ajuta să trecem cu bine și de acest prag.

Putem vorbi despre teama de necunoscut, despre incertitudini sau despre incapacitatea de a prevedea cum se vor reașeza lucrurile după această nouă revoluție. Dar istoria ne-a demonstrat că, întotdeauna, locul unei civilizații este luat de o alta. Iar civilizația a fost și va rămâne o creație umană.

Din cursa contracronometru prin creuzetul fuziunilor și al terorismului la imprimantă omul va ieși, ca de fiecare dată, învingător și pregătit să depășească orice provocare.

Autor: Directorul Serviciului Român de Informaţii, Eduard Hellvig