Parcurgând Calea Victoriei, artera istorică a Bucureștiului ce amintește, prin numele său, de victoria Armatei Române în Războiul de Independență și care poartă încă parfumul celor peste 300 de ani de existență, vei regăsi, venind dinspre Splaiul Independenței, după ce vei admira clădirea istorică a Magazinului Victoria și înainte de a ajunge la impozantul Grand Hotel du Boulevard, strada Eforie. Coborând panta domoală, vei ajunge, la intersecția cu strada Domnița Anastasia, într-o piațetă neamenajată, străjuită de o clădire administrativă înaltă, cu trepte masive la intrare, pe a cărei fațadă trecerea timpului și-a lăsat marca inconfundabilă. Este clădirea în care și-a început povestea Logistica Serviciului Român de Informații, locația purtând denumirea de „sediul Agerpres”.
Deceniul cunoașterii
Ce însemna Logistica în primii ani de după Revoluția din 1989? Un conglomerat de oameni uniți de dorința de a construi folosind experiența acumulată în profesiile avute. Acea primă perioadă a istoriei Logisticii a fost asemenea poveștilor bunicilor despre anii care au urmat Primului Război Mondial. O înlănțuire de evenimente și personaje care și-au pus amprenta asupra memoriei colective într-o perioadă de început a Serviciului, în care imaginea echilibrului aparent contrasta cu efervescența emancipării. În anul 1994, în care se fonda portalul Yahoo, cele câteva computere răzlețe din clădire provocau stări contradictorii, de la curiozitate, la dorința de a fi posesorul unuia. Situația amintește de vorbele celebrului autor de ficțiune Isaac Asimov: „Nu mă tem de calculatoare. Mă tem de lipsa acestora.”
În următorii ani, transformările au însemnat conturarea mecanismelor și proceselor organizaționale care au consacrat domeniile Logisticii, la sfârșitul anilor ’90. Primul deceniu din istoria Logisticii a adus o evoluție cognitivă. Pentru majoritatea personalului cu vechime, dar și pentru puținii tineri angajați a fost o perioadă de formare a abilităților de a gândi cum se soluționează necesitățile instituționale, de a comunica în relaţia cu beneficiarii, de a învăța din succese și din greșeli, de a valorifica lecțiile de viață.
Asimilarea reperelor modernității
Experiența acumulată în anii ’90 s-a reflectat în următorul deceniu, prin succesul unor proiecte de anvergură, cum ar fi sediul de la Balotești al Spitalului Clinic de Urgență „Prof. dr. Agrippa Ionescu”.
Rememorând începutul anilor 2000, numeroasele acte normative naționale și reglementări interne adoptate au adus în fața Logisticii o nouă provocare, necunoscută până atunci. Personalul trebuia să asimileze vastul bagaj de proceduri și să se adapteze la noile repere legale. Perioada își va lăsa amprenta în cultura organizațională și va conduce, în timp, la așezarea în prim-planul acțiunilor a legalității și conformității.
Poate cel mai important impact al acestei perioade l-a avut implementarea conceptelor oferite de Planning, Programming and Budgeting System, adaptate la specificul instituțional sub titulatura Sistemului de Planificare Integrată. Identificarea obiectivelor, cuantificarea costurilor în proiecție multianuală, stabilirea soluțiilor alternative, ierarhizarea programelor și evaluarea rezultatelor vor reproiecta angrenajele Logisticii.
În paralel s-au conturat specializări distincte, care au contribuit la dezvoltarea competențelor pe segmente de activitate, precum achizițiile sau implementarea de proiecte integrate, consolidate în structuri organizatorice diferite. În acest context, noile unități s-au mutat din „sediul Agerpres” în alte clădiri.
Dovada maturizării domeniilor Logisticii și a încrederii în forțele proprii avea să fie reflectată în proiectele de infrastructură imobiliară, prin care au fost operaționalizate numeroase sedii noi, dar și de înzestrare cu tehnică specifică, care au avut un impact important în dezvoltarea capabilităților Serviciului.
La mijlocul celui de-al doilea deceniu apar primul inventar al proiectelor de înzestrare, prezentate Consiliului Suprem de Apărare a Țării și transpuse într-o Hotărâre a Guvernului, precum și prima strategie de înzestrare care trasa într-o manieră coerentă direcțiile de acțiune.
Colaborarea, o condiție a succesului
Al treilea deceniu a fost unul al performanței, o perioadă în care singura constantă a fost schimbarea. Modelele consacrate ale Logisticii au dispărut mai repede decât s-ar fi anticipat. Inovarea a devenit o necesitate, iar cel mai important efort s-a îndreptat către eficientizarea colaborării. Este perioada generației care a împărtăşit cunoștințele și a conştientizat avantajele aplicaţiilor informatice.
Colaborării îi datorăm sediul Centrului Național Cyberint, operaţionalizat prin efortul colectiv al unei echipe în cadrul unor finanțări din surse multiple, atât de la bugetul de stat cât și din fonduri externe nerambursabile. Este deceniul în care a început accesarea finanțărilor externe nerambursabile, în 6 ani fiind contractate fonduri de 150 milioane de euro. De asemenea, este și deceniul unor noi paradigme, care vor remodela Logistica. Soluționarea cerințelor și gestionarea patrimoniului în format regional, promovarea calității vieții angajatului sau adoptarea noilor tehnologii au reprezentat elementele de noutate la care Logistica a oferit răspuns, demonstrând capacitate de adaptare și un nivel ridicat de performanță.
Viitorul Logisticii va fi unul al cunoașterii, mobilității și adaptabilității, nu al bunurilor materiale și serviciilor pe care le asigură. Este un viitor al automatizării și al aplicațiilor inteligente, al realității augmentate, al maximizării eficienței și al sustenabilității. Logistica va exista cu siguranță și în viitor, dar foarte diferită de cea de astăzi, poate mai apropiată de viziunea lui Elon Musk potrivit căruia „scopul vieții pe pământ înseamnă mai mult decât rezolvarea unor probleme. Trebuie să aibă un scop inspirațional, chiar dacă scopul este în beneficiul altcuiva.”
Abstract
Logistics has come a long way since the 90`s, when a group of professionals tried to adapt the domain to the new reality of a changing society. All along, Logistics has internalized new procedures and new concepts while gaining experience. Asset management, work life quality and adjustment to new technologies have become standard requirements for the professional team to meet. Its future remains strongly connected to knowledge, mobility and adaptability rather than being merely focused on supplies and services.
Autor: Iulian Dorobanțu
