Radicalizarea și proliferarea propagandei extremist-teroriste nu sunt fenomene noi, iar proliferarea rețelelor de socializare a determinat adaptarea entităților extremiste și teroriste la oportunitățile mediului online, favorizând recrutarea de adepți din rândurile noii generații. Astfel, dezvoltarea mijloacelor de comunicare online a contribuit la accentuarea propagandei virtuale și la extinderea bazei de recrutare, facilitând identificarea persoanelor cele mai vulnerabile la narativele de extremă stângă și dreapta sau islamist-teroriste.
În prezent, apetența tinerei generații pentru mediul online, corelată cu exploatarea vulnerabilităților sale de către grupările extremiste și teroriste, a determinat înscrierea radicalizării tinerilor pe un trend ascendent în numeroase țări, devenind o preocupare majoră pentru structurile instituționale ale diverselor state.
Materialul ,,Adolescent Radicalisation: It’s Not Just on Netflix”, publicat de Comisia Europeană în aprilie 2025, constată că numărul tinerilor implicați în activități extremist-teroriste crește într-un ritm alarmant. Astfel, în 2024, în Franța, 20% dintre cazurile de terorism au fost atribuite lor, fiind înregistrate 18 urmăriri penale împotriva minorilor pentru astfel de infracțiuni. Statistica marchează o creștere importantă comparativ cu anii anteriori (15 cazuri în 2023 și doar două cazuri în 2022). De asemenea, Serviciul General de Informații și Securitate (VSSE) al Belgiei susține că o treime din anchetele sale privind terorismul, în perioada 2022-2024, au vizat minorii, în timp ce Organizația Australiană de Informații pentru Securitate (ASIO) a raportat că în 20% din cazurile privind combaterea terorismului sunt implicați tineri. Totodată, în Regatul Unit, numărul adolescenților arestați pentru infracțiuni legate de terorism a crescut de la 12, în 2019, la 82, în perioada 2023-2024.
Rețelele de socializare, noul hub de recrutare
Organizațiile extremist-teroriste au înțeles oportunitățile pe care le oferă mediul online și au adăugat la metodele clasice de îndoctrinare unele mai accesibile, specifice spațiului virtual, prin care pot atrage un număr cât mai mare de recruți. Astfel, recrutările față în față sun suplinite – și uneori înlocuite – de metode aflate la un click distanță: comunicare pe aplicații de mesagerie și exploatarea malițioasă a algoritmilor rețelelor de socializare. Aceștia din urmă recomandă conținut similar celui accesat anterior – adesea, utilizatorul riscă să intre într-o bulă informațională, vizualizând doar materiale care îi confirmă preconcepțiile, fenomen periculos în special pentru publicul tânăr, vulnerabil, și a cărui identitate este încă în formare.
Recrutorii entităților teroriste (precum Daesh sau Al-Qaeda) și extremiste (de dreapta sau de stânga) utilizează resursele oferite de social media pentru a atrage tineri spre ideologiile respective, fiind conștienți de faptul că noua generație este constant conectată la rețelele de socializare („nativi digitali”), dar și de ușurința cu care unii dintre ei (simțindu-se singuri, marginalizați și căutând acceptare) pot fi atrași spre grupuri radicale.
Conform datelor Programului pentru Evaluarea Internațională a Elevilor (PISA) din 2022, privind accesul tinerilor la mediul online, aproximativ 96% din adolescenții de 15 ani din țările membre ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) dețineau un computer sau tabletă, în timp ce 98% aveau un smartphone. De asemenea, în majoritatea țărilor membre OCDE, cel puțin 50% dintre adolescenții de 15 ani petreceau aproximativ 30 de ore pe săptămână pe dispozitivele digitale. După cum am arătat mai sus, tinerii sunt constant conectați la lumea virtuală.
Vulnerabilitatea adolescenților, oportunitate pentru teroriști
Creșterea riscului de radicalizare este atribuită mai multor factori: individuali/psihologici – lipsa stimei de sine, sentimente de inferioritate, etape depresiv-anxioase, dificultăți de raționament moral, necesitatea de validare socială; familiali – evenimente familiale cu impact emoțional negativ, lipsa unei comunicări eficiente cu părinții, autoritate parentală excesivă; sociali – izolarea socială, dificultate de integrare într-un grup, discriminare ori marginalizare, bullying.
Prin mijloace specifice de persuasiune, toate aceste vulnerabilități sunt ulterior exploatate de persoane sau entități extremiste și teroriste, care le promit tinerilor regăsirea de sine și le oferă iluzia de apartenență la o comunitate care le înțelege aspirațiile și valorile.
Semne premergătoare radicalizării
Debutul radicalizării nu este întotdeauna ușor de sesizat, dar unele schimbări atipice pot indica stadiile incipiente ale procesului. Mai mult, în cazul tinerilor, comportamente specifice vârstei pot masca semnele reale de risc.
Unele elemente sunt indicii clare ale inițierii unui proces de radicalizare, necesitând o intervenție rapidă, precum: diseminarea unor narative cu valențe extremist-teroriste, utilizarea unui limbaj plin de ură, reacții inopinate și extreme la diverse subiecte politice sau religioase, victimizarea permanentă, creșterea timpului petrecut online, secretomania sau distanțarea de membrii familiei și de prieteni.
Modalități distincte de abordare a problemei
Creșterea provocărilor în contextul expunerii tinerilor, de la vârste fragede, la conținutul promovat de social media a determinat Australia să adopte o serie de măsuri pentru a remedia situația. Astfel, tinerilor australieni sub 16 ani nu le mai este permis, din decembrie 2025, să utilizeze o serie de platforme de socializare, precum TikTok, X, Facebook sau Instagram. Inovativă, inițiativa a produs reacții de aprobare la nivel internațional – președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a numit-o sursă de inspirație.
Sporirea gradului de conștientizare a pericolului pe care îl presupune expunerea îndelungată a tinerilor la mediul online nu este suficientă. Este necesară abordarea unei strategii multidimensionale și pe termen lung. Pe lângă măsurile adoptate la nivel legislativ de diverse state și implementarea unor politici mai stricte de către platformele de socializare pentru detectarea și eliminarea conținutului extremist-terorist, se impune o abordare proactivă prin care să fie integrate mecanisme de protecție. Putem menționa educația familială și pe cea școlară, sprijinul psihologic de specialitate, precum și implicarea comunității prin crearea unor programe de coeziune socială.
Astfel, instituțiile statului cu responsabilități în prevenirea radicalizării se află în fața gestionării unui fenomen complex și volatil, condiționat nu doar de accesul necontrolat la social media, ci și de vulnerabilități personale sau specifice adolescenței. În acest context, principala necesitate este de a elabora un cadru legal adecvat, care să prevină răspândirea și accesul copiilor la propagandă extremist-teroristă sau conținut cu impact psihiologic ridicat.
Abstract
Youth radicalization represents one of the most pressing challenges of our time. As young people spend increasing amounts of time online, their constant digital exposure, coupled with the vulnerabilities associated with adolescence, is being actively exploited by extremist and terrorist organizations. Detecting the early signs of radicalization among teenagers, however, remains particularly difficult. This underscores the need for close and coordinated efforts – ranging from families to state institutions – to effectively counter this phenomenon.
Autor: Nicola Mădălina Pană
