Activitatea desfăşurată de jihadişti pentru promovarea ideologiei, a obiectivelor sau a succeselor operaţionale, reprezintă o preocupare majoră a instituţiilor cu atribuţii în domeniul securităţii.
Interesul monopolizat, după 11 septembrie 2001, de reţeaua Al-Qaeda, a fost apoi atras de proclamarea „califatului“ lui Abu-Bakr Al-Baghdadi, la 30 iunie 2014, crescând odată cu fiecare acţiune prin care Statul Islamic a modificat paradigma terorismului islamist. Expansionismul declarat al organizaţiei a beneficiat de rebranding-ul şi afilierea a numeroase grupuri extremiste, active nu doar în Orientul Mijlociu şi Africa de Nord, ci şi în Asia de Sud-Est şi de Vest.
Capacitatea Statului Islamic de a atrage noi adeziuni, inclusiv din spaţiul european, s-a reflectat în creşterea numărului de recruţi pentru taberele de antrenament din Siria, precum şi în implicarea în atentatele de la Paris şi Bruxelles. Şi mai îngrijorătoare este forţa mesajului propagandistic promovat de Statul Islamic în mediul virtual şi capacitatea de influenţare a persoanelor auto-radicalizate. Deşi servesc cauza, nu organizaţia, acestea pot fi uşor manipulate prin intermediul propagandei, în scopul comiterii de atentate de tip lone-wolf, răspunzând, în acest fel, solicitării formulate în septembrie 2014, de fostul purtător de cuvânt al organizaţiei, Abu Mohammad Al-Adnani.
Şi totuşi… de unde „puterile supranaturale“ ale acestei „vrăjitoare bune“ pentru unii, „rea“ pentru alţii, numită PROPAGANDA Statului Islamic? Răspunsul este pe cât de simplu de formulat, pe atât de complex în esenţa lui: varietate, calitate, rafinament tehnic, ubicuitate şi diseminare sistematică – iată câteva dintre atributele care au conferit mesajului propagandistic al Statului Islamic capacitatea de a deschide porţile Paradisului pentru unii, răspândind o teroare fără precedent în rândul altora.
Propaganda „de stat“
Prin girul oficial pe care îl are, propaganda asumată de Statul Islamic folosind mijloace media proprii exercită o influenţă puternică asupra potenţialilor recruţi, fiind definitorie în determinarea afilierii la cauza organizaţiei.
Deşi promovează conceptele „clasice“ care stau la baza întregii propagande jihadiste, prin intermediul aceloraşi categorii de materiale utilizate şi de alte entităţi teroriste – declaraţii ale liderilor, materiale video cu caracter operaţional, înregistrări audio ale ideologilor sau publicaţii online -, ceea ce diferenţiază propaganda Statului Islamic este modalitatea inedită de realizare, conferindu-i o unicitate fără precedent în spectrul jihadist. Actul comunicaţional practicat de organizaţie reflectă o excelentă cunoaştere a regulilor marketingului internaţional. Complexitatea, dinamismul, culoarea şi promovarea ferventă a propriului brand, caracterizat prin violenţă şi brutalitate excesivă, nu se pot compara cu monotonia cromatică, kinetică şi discursul preponderent ideologic al propagandei Al-Qaeda.
Mai mult, prin intermediul propagandei, Statul Islamic a revoluţionat mesajul jihadist, oferind simpatizanţilor ceea ce nicio altă organizaţie nu „a îndrăznit“ anterior – imaginea concretă, palpabilă, a unui teritoriu propriu, a vieţii în cadrul unei comunităţi la care să adere şi în care să se regăsească, ghidată după principii şi legi create de instituţii proprii – pe scurt, un pseudo-STAT al tuturor celor care simt, gândesc şi acţionează în acord cu ideologia promovată de organizaţie.
Un exemplu elocvent pentru asumarea reprezentării persoanelor cu background-uri dintre cele mai variate este recenta publicaţie Rumiyah. Editată la începutul lunii septembrie 2016, în limbile engleză, franceză, germană, turcă, pashtu, rusă, indoneziană şi în dialectul uigur, revista este expresia dezideratului organizaţiei de a atinge un public cât mai vast şi variat, în acord cu idealurile sale expansioniste.
Rezultat al unei organizări riguroase, propaganda Statului Islamic poartă girul unui aşa-zis Minister Media, entitate care confirmă ideea organizării statale promovate ab initio de organizaţie. Instituţia coordonează activitatea birourilor regionale ale Centrului Media Al-Hayat, casa de producţie media oficială a „califatului“, precum şi pe cea a numeroaselor companii media de nişă asociate, specializate pe categorii specifice de mesaje.
Graţie acestor atribute, Statul Islamic a reuşit, într-un timp relativ scurt, să surclaseze, cantitativ şi calitativ, propaganda practicată de alte organizaţii teroriste, şi în special pe cea a rivalei întru supremaţia teritorială – Al-Qaeda.
„Soldaţii Twitter“
Concomitent cu producţia media oficială, Statul Islamic a promovat descentralizarea propagandei, prin responsabilizarea simpatizanţilor în diseminarea mesajului jihadist în mediul virtual.
În prezent, „bătălia“ propagandistică se dă pe platformele de socializare, în pofida încercărilor recente de revitalizarea forumurilor. În luna ianuarie 2016, a fost creat un forum dedicat simpatizanţilor europeni ai Statului Islamic – Ansar Alkhelafa Europe – conceput ca o alternativă la blocarea sistematică, de către autorităţi, a conturilor social media cu conţinut extremist.
Astfel se explică prezenţa masivă a simpatizanţilor Statului Islamic pe platformele social media, cu precădere pe Twitter, unde, în perioada septembrie – decembrie 2014, funcţionau 46.000 de conturi asociate Statului Islamic. La finalul anului 2015 numărul acestora a ajuns la 120.000. Cele mai multe dintre conturi, operate de utilizatori originari din state musulmane cu problematică teroristă, dar şi din Europa şi SUA, erau interconectate, cele mai bine 500 cotate funcţionând pe principiul conexiunii reciproce (follower – following), ceea ce reflectă amploarea războiului mediatic purtat de organizaţie.
Importanţa, obiectivele şi mai ales rezultatele acestei strategii au fost sintetizate, în decembrie 2015, de simpatizanţi ai Statului Islamic, care afirmau, pe conturile Twitter, că „frontul online este la fel de important precum câmpul de luptă, deoarece aici influenţăm sufletele şi spiritele“. Aceiaşi utilizatori accentuau, în martie 2016, faptul că „Facebook, Twitter şi Youtube sunt câmpuri de luptă importante“, activitatea propagandistică pe aceste platforme neputând fi îngrădită decât de „interzicerea Internetului“.
De altfel, persistenţa adepţilor Statului Islamic pe social media este reflectată de faptul că mulţi dintre aceştia îşi fac un titlu de glorie din crearea constantă de noi conturi, în contextul campaniei de suspendare, de către autorităţi, a paginilor social media care promovează idei extremiste.
Propaganda „ascunsă“
În paralel cu diseminarea mesajului propagandistic pe canale media general accesibile, s-a intensificat tendinţa de securizare a comunicării, reflectată atât de modificările apărute în discursul unora dintre simpatizanţii organizaţiei, cât şi de utilizarea, tot mai frecventă, a unor aplicaţii care permit criptarea comunicării.
Deşi preferinţa pentru promovarea discursului jihadist pe platforma Twitter s-a menţinut, în pofida intensificării măsurilor de securitate adoptate în diferite state, aplicaţii precum Telegram şi Threema sau platforme de tipul ZeroNet sunt tot mai des invocate de adepţii organizaţiei, pentru comunicarea securizată şi pentru promovarea de materiale propagandistice.
Preocuparea manifestată de Statul Islamic pentru comunicarea securizată este reflectată şi de dezvoltarea de aplicaţii proprii, destinate inclusiv terminalelor mobile care utilizează sistemul de operare Android. Un exemplu recent în acest sens este aplicaţia destinată difuzării postului de radio Al-Bayan, pentru a cărui accesare sunt necesare anumite tipuri de fişiere, diseminate pe canale de comunicare cu acces restricţionat.
În acord cu această tendinţă, s-a sugerat abordarea unui discurs precaut pe platformele social media, care să permită disimularea intenţiilor, pentru a evita posibilele măsuri punitive din partea autorităţilor. Definitorii în acest sens sunt sfaturile unui utilizator Twitter, care sugera, în decembrie 2015, evitarea formulării de ameninţări directe, a utilizării social media pentru a comunica detalii de tip operaţional, precum şi exprimarea satisfacţiei cu privire la reuşitele Statului Islamic.
„Propaganda propagandei“
Fără intenţia de a promova dezideratele Statului Islamic, numeroşi utilizatori ai platformelor social media, alţii decât simpatizanţii ideologiei jihadiste, „sprijină“ adesea demersul propagandistic al organizaţiei. Numeroşi jurnalişti şi experţi în problematica Orientului Mijlociu şi Africii de Nord sau în domeniul terorismului islamist reacţionează prompt la postările de pe canalele de comunicare social media referitoare la activitatea Statului Islamic.
Apariţia primului număr al revistei Rumiyah reprezintă unul dintre exemplele recente care ilustrează modul în care funcţionează „propa ganda propagandei jihadiste”. Ulterior primelor informaţii referitoare la noua publicaţie, promovate pe conturi Twitter şi Facebook în limba arabă ale unor simpatizanţi ai ideologiei jihadiste, frecvenţa mesajelor în limba arabă s-a diminuat semnificativ, acestea fiind înlocuite de postări în limba engleză şi în alte idiomuri de circulaţie internaţională. Subiectul a fost promovat cu precădere de utilizatori din SUA, Australia şi Franţa, cei mai mulţi dintre aceştia preocupaţi de activitatea Statului Islamic din perspectivă contrateroristă.
Epilog. Sau… De ce nu Al Qaeda?
În pofida strategiei sale propagandistice deosebit de ofensive, care ar fi trebuit să susţină noi reuşite operaţionale reflectate în expansiunea teritorială, în prezent Statul Islamic se confruntă cu pierderi teritoriale în Irak şi Siria, ca urmare a intervenţiilor aeriene internaţionale, dar şi cu diminuarea semnificativă a influenţei în regiuni din Africa de Nord şi de Est, în favoarea organizaţiei Al-Qaeda în Magrebul Islamic (AQMI). În plus, franciza magrebiană a Al-Qaeda a început să publice recent materiale propagandistice a căror calitate tehnică o concurează pe cea a propagandei Statului Islamic. Fără a avea caracterul sistematic al acesteia, dar reclamând lipsa de legitimitate a acţiunilor Statului Islamic în Africa, propaganda AQMI demonstrează cum poate fi „califatul“ înfrânt cu propriile-i arme.
Dacă la aceasta am adăuga pierderile de resurse umane suferite de organizaţie, ca urmare a practicilor sale de o brutalitate excesivă, promovată cu obstinaţie în materialele propagandistice, apare întrebarea în ce măsură balanţa unei astfel de propagande se va înclina, în continuare, în favoarea Statului Islamic, sprijinindu-i demersurile operaţionale.
Abstract
The Islamic State, has changed the paradigm of terrorism through its actions, and its online propaganda has no precedent among jihadist organizations. Varied and complex, it runs on multiple levels and platforms, from the official to the clandestine, giving the organization the ability to attract new followers and to promote its expansionist goals. Even so, the question arises for how long could such a propaganda strategy that exudes pure brutality attract adhesion, and what comes after the Islamic State is gone?
Autor: Raluca Mangiurea
