Membrii Comisiei Speciale de Informații au prezentat, la 25 mai 2007, Raportul cu privire la previziunile informative referitoare la situația post-conflictuală din Irak, aprobat prin unanimitate de voturi în cadrul ședinței din 8 mai 2007. Documentul a fost întocmit atât în formă clasificată, cât și neclasificată. Varianta clasificată a fost pusă la dispoziția membrilor în spații bine securizate, utilizate de către Comisie, dar și a oficialilor din sfera Executivului responsabili cu această problematică. Forma neclasificată a raportului a fost prezentată și prin intermediul Internetului, ea incluzând concluziile și punctele de vedere complementare ale membrilor Comisiei.
În data de 12 februarie 2004, membrii Comisiei de Informații a Senatului SUA au decis, în unanimitate, extinderea anchetei în ceea ce privește contextul informativ-predictiv legat de situația din Irak. În cadrul domeniilor investigate de către Comisie, un punct de interes a fost reprezentat de previziunile informative referitoare la situația post-conflictuală irakiană.
Raportul în speță descrie metodologia utilizată de către Comisia de Informații în derularea anchetei, oferă o prezentare succintă a două documente publicate în ianuarie 2003 și înglobează alte rapoarte informative din perioada 2002-2003 în care se regăsesc concluziile Comisiei despre previziunile Comunității de Informații în ceea ce privește evoluția situației post-conflictuale din Irak.
Comisia a trecut în revistă direcțiile informative asociate situației conflictuale irakiene, după înlăturarea lui Saddam Hussein, ce au fost publicate în intervalul 19 aprilie 1999 (la scurt timp după intrarea în vigoare a Declarației de eliberare irakiană din 1998) – 19 martie 2003, moment în care au fost declanșate operațiunile de luptă ale SUA în Irak. Comisia a considerat că perioada post-conflictuală a început cu înlăturarea lui Saddam Hussein de la conducerea statului, în aprilie 2003.
Documentele întocmite, puse la dispoziția Comisiei de către Comunitatea de Informații, conțin o varietate de rapoarte informative. Acestea au cunoscut un trend ascendent, de la publicarea în cotidiane a unor articole succinte, elaborate de agențiile Comunității de Informații pentru directori, la copiile diapozitivelor utilizate în prezentări scurte, realizate de către analiștii Departamentului de Apărare și dezbătute pe larg de Guvernul Federal, până la aspecte rezultate în urma cooperării structurilor informative. Comunitatea de Informații a pus la dispoziția Comisiei rapoarte întocmite în urma informațiilor obținute din surse variate.
De asemenea, în completarea analizei prevăzute în raport, reprezentanții Comisiei au intervievat membri ai Comunității de Informații și oficiali din cadrul Departamentului de Stat, Departamentului Apărării și Autorității Provizorii a Coaliției.
Directorul Serviciului de Informații (DCI) a elaborat două evaluări în care a menționat rezultatele obținute de Comunitatea de Informații cu privire la Irak, inclusiv la notele informative cu referitoare la situația de după război.
Prima evaluare face trimitere la un studiu cunoscut sub denumirea „Raportul Grupului de Studiu Kerr”, coordonat de patru ofițeri de informații în rezervă, acesta fiind împărțit în două etape. Grupul KERR a evaluat notele obținute de Consiliul Național de Informații (NIC) din perioada celor 18 luni anterioare conflictului armat. Prima etapă include aspectele circumscrise securității influențate de problematica conflictului irakian până în momentul declanșării războiului. În a doua etapă, publicată în 2004, au fost comparate noile informații, obținute în contextul post-conflictual, cu cele anterioare.
A doua evaluare, denumită “Raportul DCI cu privire la concluziile rezultate în urma acțiunilor militare din Irak”, descrie sprijinul asigurat de către Comunitatea de Informații decidenților politici și militari în operațiunea “Iraki Freedom”.
În scopul obținerii unei baze de date pe această problematică, membrii Comisiei au intervievat autorii principali ai grupului de studiu KERR și pe cei care au realizat documentul “Recapitularea concluziilor”. Concluziile la care au ajuns reprezentanții Comisiei sunt independente de cele prevăzute de grupul de studiu KERR.
Unul dintre cele două documente redactate de Comunitatea de Informații, “Consecințele regionale ale schimbării regimului irakian”, cuprinde o analiză a impactului major al modificării regimului asupra vieții politice, economice și sociale în contextul situației prezente din Orientul Mijlociu și Asia de Sud, precum și al ocupării regiunii pe o perioadă de cinci ani.
Analiștii au avut ca punct de plecare următoarele ipoteze:
– Saddam Hussein și susținătorii influenți ai regimului au fost marginalizați datorită campaniei duse de coaliția militară a Națiunilor Unite;
– integritatea teritorială irakiană a rămas intactă și forțele irakiene au menținut o poziție defensivă împotriva vecinilor săi;
– a fost format un guvern, în umbră, de către americani, în paralel cu declinul treptat al Administrației irakiene, pe o perioadă de cinci ani.
Prin intermediul celei de-a doua lucrări întocmite de către Comunitatea de Informații (ianuarie 2003), “Principalele provocări ale perioadei post-Saddam în Irak”, a fost examinată dinamica internă a situației din Irak, ce va determina controverse, indiferent de structura regimului care va succede celui al lui Saddam Hussein. Potrivit notei introductive a documentului, previziunile nu au vizat, în principal, numai necesitățile umane imediate sau nevoia de a localiza armele de distrugere în masă ce ar fi putut fi manevrate de forțele militare ale Coaliției în primele zile de după război.
Previziunile au evidențiat provocările ce ar fi necesitat atenție pe o perioadă de aproximativ trei până la cinci ani după înlăturarea lui Saddam. În consecință, nota introductivă se referă la faptul că nu au fost realizate proiecțiile unor scenarii specifice anumitor perioade ale războiului sau la politica întreprinsă de forța ocupatoare în perioada post-conflictuală. În completarea noțiunilor elaborate, agențiile individuale ce acționează în cadrul Comunității de Informații au redactat multe texte bazate pe previziuni despre perioada post-conflictuală irakiană din perioada 2002-2003.
Făcând referire la război, Comunitatea de Informații a emis ipoteza conform căreia formarea unui guvern democratic stabil în contextul post-conflictual irakian ar fi o provocare controversată. În ianuarie 2003, Comunitatea de Informații a stabilit că dezvoltarea unei democrații irakiene se va realiza pe o perioadă lungă de timp, în condiții dificile și, probabil, va fi un proces agresiv, fiind posibil să revină autoritarismul tradițional irakian. Astfel, marea provocare pe termen lung în Irak ar fi reprezentată de introducerea unui sistem politic stabil și reprezentativ.
Comunitatea de Informații a menționat că liberalismul și democrația nu caracterizează cultura politică irakiană, aceasta fiind lipsită, în mare parte, de imboldurile politice ale opiniei publice, fapt ce a condus, în mod direct, la dezvoltarea democrației induse. Deși ideea unor alegeri libere și democratice ar fi putut fi un concept popular în accepțiunea majorității comunității irakiene, implementarea propriu-zisă a guvernării democratice s-ar realiza dificil într-o țară ce nu cunoaște noțiunile de opoziție loială și guvernare alternativă.
Comunitatea de Informații a evidențiat că factorii care au favorizat dezvoltarea democrației induse au fost:
– nivelul relativ scăzut al politicii induse de șiiții irakieni;
– discreditarea naționalismului autoritar realizat pe parcursul mai multor generații.
Acest fapt nu înseamnă, totuși, că evoluția politicii islamice nu se regăsește în situația post-conflictuală irakiană și că, în particular, revenirea economică ar fi fost lentă, iar trupele străine ar fi rămas în țară pentru o perioadă lungă de timp.
În completare, Comunitatea de Informații a accentuat că cele patru milioane de exilați irakieni (mulți dintre aceștia trăind în Occident și fiind bine educați) și clasa mijlocie irakiană slab remunerată, cu multe datorii acumulate, ar fi putut avea un rol important prin contribuțiile aduse, dar, în același timp, a evidențiat că partidele din Opoziție nu au capacitatea să joace un rol de conducător după înlăturarea lui Saddam Hussein, fără un sprijin extern prelungit și semnificativ din punct de vedere economic, politic și militar.
Autor: Cristiana Silvia Anghel
