În spațiul public se discută frecvent despre amploarea fenomenului terorist și despre efectele distructive ale acestuia. Deși țara noastră a fost ferită de astfel de evenimente cu impact puternic asupra societății, autoritățile române competente mențin un nivel ridicat de vigilență, deoarece experiențele din acest domeniu din ultimii ani ne-au arătat că niciun stat nu este exclus de pe lista potențialelor ținte pentru grupări teroriste.
Țara noastră a conștientizat, încă de acum 50 de ani, implicațiile tragice ale terorismului și a fost printre primele state europene care și-au creat structuri antiteroriste, adaptate în permanență la evoluțiile de securitate. România a avut întotdeauna o abordare preventivă, care, în general, a implicat structurile guvernamentale. Odată cu transformarea fenomenului terorist și trecerea de la planificarea, organizarea și realizarea de atentate complexe la acțiuni executate de actori singuratici, misiunea de a menține România departe de amenințarea teroristă devine mai mult decât o sarcină a serviciilor de informații. Atacatorii se pregătesc într-un mod tot mai conspirat și izolat, în general fără legătură cu celule, grupări sau organizații teroriste din afara granițelor. În aceste condiții, activitatea autorităților responsabile devine tot mai dificilă, iar societatea este chemată să sprijine demersurile de prevenire, inclusiv cu instrumente care îi permit să acționeze rapid și eficient.
Serviciul TelVerde Antiterorist (0800.800.100), linie telefonică gratuită și permanentă, reprezintă unul dintre instrumentele prin care orice vulnerabilitate, factor de risc, amenințare sau stare de pericol de natură teroristă poate fi semnalată într-un timp scurt, astfel încât autoritățile competente să adopte măsuri de prevenire și combatere. Fiecare dintre noi poate avea un rol-cheie în prevenirea unui act de terorism în România prin identificarea și semnalarea din timp a unor indicii relevante pentru organele abilitate.
Adaptarea la o cultură diferită
În Europa, riscurile radicalizării și asumării unor obiective teroriste de către indivizi disparați, care se transformă în actori singuratici, au devenit emblematice pentru amenințarea teroristă actuală. În cazul persoanelor vulnerabile la ideologiile grupărilor teroriste cu ambiții globale, precum Al Qaeda și Daesh, imigranții reprezintă o categorie distinctă. Ei sunt expuși riscului de a se radicaliza sub efectul presiunii la care sunt supuși din aproape toate direcțiile. Blamați de populația țărilor-gazdă, ei sunt instigați și manipulați de predicatori cu viziuni și obiective radicale, tangente terorismului, care le amplifică sentimentul de apartenență la spațiul de origine, considerat victimă a conflictelor provocate de Occident, precum Orientul Mijlociu, Afganistan, Pakistan etc.
Exponenți din generația a doua de imigranți, inclusiv copiii proveniți din familii mixte, se pot confrunta cu o luptă interioară determinată de moștenirea lor culturală și dificultatea de a se adapta la o societate laică de tip occidental. Această criză poate fi exploatată de organizații teroriste, precum Daesh (cunoscută publicului larg ca ISIS sau ISIL).
În această categorie s-a aflat și KRZ, cetățean român cu origini palestiniene, persoană radicalizată care plănuia comiterea unui act de terorism pe teritoriul României. În acest caz riscurile au fost potențate și de tulburări de natură psihică, care au amplificat incertitudinile cu privire la modul în care persoana percepe realitatea și reacționează.
Primele semne ale radicalizării
La prima vedere, pentru cei mai mulți, KRZ avea un profil și un comportament cotidian care nu atrăgeau atenția celor din jur. Portretul său era al unui tânăr cu studii superioare, care lucrează în domeniul IT în cadrul unei companii multinaționale din București, fără probleme la locul de muncă, aflat într-o relație stabilă cu o cetățeană română de mai mulți ani. Era o persoană religioasă și cu o fire mai puțin sociabilă. Doar câteva persoane apropiate cunoșteau faptul că acesta provenea dintr-o familie disfuncțională. Mama sa era, de cele mai multe ori, absentă din viața acestuia, pe fondul unor boli psihice care o obligau să fie internată pentru perioade lungi în clinici de specialitate. KRZ și-a petrecut anii copilăriei alături de tatăl său, în Teritoriile Palestiniene, regiune marcată de insecuritate, violențe și un conflict îndelungat.
Cu toate acestea, în 2015, un coleg al lui KRZ a apelat Serviciul TelVerde Antiterorist, semnalând mai multe aspecte îngrijorătoare cu privire la colegul său de muncă. Potrivit sesizării, pe contul personal de Facebook al lui KRZ erau postate materiale video de promovare a Daesh și de omagiere a autorilor atacurilor teroriste de la Paris, din 2015, soldate cu 130 de decese și peste 400 de răniți. De asemenea, pe biroul lui KRZ putea fi văzut un „print cu steagul jihadului având scrisul acela alb pe fundal negru”.
Promovarea propagandei jihadiste
Semnalarea a fost tratată cu seriozitate, la fel ca toate apelurile la TelVerde, și a beneficiat de maximă atenție din partea Brigăzii Antiteroriste, care a inițiat măsuri de verificare și investigare. Încă din primele etape ale analizei acestui caz, datele obținute au confirmat ipoteza potrivit căreia afinitatea lui KRZ pentru Daesh era profund înrădăcinată, acesta acționând, la rândul său, ca un instrument puternic de propagandă al organizației teroriste în mediul online. Aproximativ jumătate dintre postările sale pe platformele de socializare reprezentau materiale de propagandă jihadistă referitoare la acțiunile organizației teroriste, respectiv discursuri ale liderului de la vremea respectivă, Abu Bakr Al-Baghdadi, sau îndemnuri de pedepsire a „necredincioșilor” pentru activitățile îndreptate împotriva musulmanilor. De asemenea, în postări era glorificat atentatul Al-Qaeda asupra redacției publicației franceze „Charlie Hebdo” și era abordată tema „războiului declanșat de forțele occidentale împotriva Islamului”.
KRZ deținea inclusiv un canal propriu în cadrul platformei YouTube pe care erau încărcate aproximativ 100 de materiale, majoritatea cu un conținut jihadist. Din cauza caracterului violent al materialelor promovate, contul a fost închis în 2017. Propaganda jihadistă susținută cu insistență de KRZ pe toate platformele de socializare pe care deținea conturi promova:
– respingerea modului de viață din Europa, considerat a fi neconform cu preceptele coranice și susținerea unei interpretări radicale a Coranului, respectiv adoptarea unui mod de viață rigid;
– însușirea unor viziuni radicale și antioccidentale;
– repudierea non-musulmanilor sau a musulmanilor nepracticanți și o atitudine de izolare și depersonalizare;
– adoptarea unui set propriu de reguli de conduită (regulile și cutumele islamice), diferit de cel al restului societății, care să fie urmat cu strictețe.
Comportament riscant
În același timp, KRZ căuta informații despre fabricarea de dispozitive explozive și despre stațiile de metrou din București, care ar fi putut constitui ținta unui potențial atentat. Mai mult decât atât, KRZ se interesa constant cu privire la modalitățile prin care putea ajunge în Siria, unde își dorea să se alăture conflictului purtat de Daesh împotriva forțelor Coaliției Internaționale.
Cetățeanul româno-palestinian prezenta numeroși indicatori care evidențiau o fază avansată a procesului de radicalizare, manifestând o atitudine de izolare socială accentuată, asociată cu modificări psihocomportamentale specifice persoanelor îndoctrinate cu ideologia salafist-jihadistă.
Procesul de radicalizare a lui KRZ a fost accelerat și potențat de probleme ereditare de sănătate, el suferind de tulburare de personalitate, cu un grad crescut de risc în ceea ce privește manifestările violente imprevizibile. În intervalul 2015-2016, KRZ a fost internat în repetate rânduri într-un spital de psihiatrie, pe fondul unor crize psihotice. Acesta simțea că „își pierde controlul și credința, nu înțelege sensurile Coranului, simte temeri pe care nu le poate explica”, „aude o șoaptă interioară” și vorbea frecvent în versete.
În 2017, KRZ a vrut să revadă locurile în care a copilărit, însă călătoria sa s-a oprit în Iordania. După reîntoarcerea în țară, episoadele de instabilitate psihică ale cetățeanului român de naționalitate palestiniană au continuat. El a afirmat că poate deveni „kamikaze” și a făcut referiri constante la moartea lui și a celor din jurul său.
Arestarea și condamnarea
În 2018, profilul radical al lui KRZ s-a accentuat, pe fondul sentimentului general de nemulțumire. Între timp își pierduse locul de muncă, iar puținele persoane care îi erau apropiate se distanțaseră. În contextul lipsei de predictibilitate în privința comportamentului și acțiunilor sale viitoare, precum și în baza informărilor SRI, DIICOT a cerut arestarea preventivă ca urmare a certificării acestuia ca factor de risc pentru țara noastră.
Instanța de judecată a admis măsura preventivă, pe care a prelungit-o consecutiv până în 2019, când s-a finalizat procesul, iar KRZ a fost condamnat, în baza Legii nr. 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului, la 3 ani și 8 luni de închisoare, pentru „promovarea unor mesaje de propagandă jihadistă în mediul online pe linia ideologiei Daesh și participarea la instruire sau pregătirea în vederea folosirii mijloacelor distructive […] în scopul comiterii unui act terorist”.
Abstract
Upon the terrorism phenomenon’s transformation and switch from planning, organizing and carrying out complex terrorist attacks to actions carried out by lone-wolf actors, the mission of keeping Romania far away from the threat of terrorism is becoming more than a task for the intelligence services. The attackers prepare in an increasingly conspiratorial and isolated manner, generally with no links to cells, groups or terrorist organizations abroad. In these conditions, the activity of the responsible authorities becomes increasingly difficult, and society is called upon to support the task of prevention, including with means that allow rapid and efficient action.
Autori: Claudiu Onofrei și Andreea Prican
