Un studiu recent al Agenţiei Europene de Mediu, „Calitatea aerului în Europa – raport 2020”, arată că poluarea mediului înconjurător are, în continuare, un impact major asupra sănătăţii şi bunăstării europenilor. Fiecare dintre noi conștientizează faptul că avem o răspundere individuală în ceea ce privește reducerea poluării: nu aruncăm resturi menajere în locuri neamenajate, reciclăm, nu ardem produse care emit vapori toxici, încercăm să utilizăm mașini cu nivel redus de emisii de CO2, unul dintre cele mai importante gaze cu efect de seră.
Anul 2020, cu numeroase sale restricții, a readus în atenție discuțiile privind încălzirea globală, evidențiind (chiar dacă, în unele cazuri, ireal și idealizat) beneficiile limitării traficului rutier și aerian. Activitățile umane s-au reconfigurat, iar instrumentele digitale au câștigat teren deoarece au reprezentat singurul mod prin care am continuat să comunicăm, să învățăm, să muncim, dar mai ales să fim aproape unii de ceilalți. Am conștientizat, la nivel guvernamental și individual, importanța digitalizării și a faptului că Internetul a devenit indispensabil. Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie (organizație interguvernamentală autonomă, înființată în cadrul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică), traficul Internet a urcat cu 40% în perioada februarie-aprilie 2020, urmare a creșterii fluxului video, a numărului de conferințe a jocurilor online și activităților pe rețelele sociale. Însă avantajele digitalizării și, în special activitatea online, nu sunt lipsite de „costuri”, între acestea numărându-se și poluarea digitală.
Ce este poluarea digitală
Din momentul achiziționării unui telefon mobil, laptop sau smartwatch, în timpul utilizării acestuia și până la cumpărarea unui nou model, producem o amprentă ecologică semnificativă. Calculatoarele, smartphone-urile, centrele de date, rețelele și obiectele conectate reprezintă deja 10% din consumul global de energie electrică. După unele estimări, întregul sector al IT&C, de la alimentarea serverelor de Internet la încărcarea smartphone-urilor, produce aceeași amprentă de carbon ca și emisiile industriei aeronautice civile.
Pe de o parte, producția dispozitivelor digitale are consecințe asupra mediului prin consumul de energie electrică (spre exemplu, în cazul computerelor se estimează că acesta este extrem de ridicat comparativ chiar cu cel de pe durata utilizării), folosirea de minereuri și metale prețioase, transportul materiei prime și a componentelor până la producător, precum și distribuția acestora către clienți.
Pe de altă parte, cel mai puțin conștient(izat) poluator digital este propriul nostru consum digital zilnic, care angrenează o cantitate importantă de energie electrică necesară pentru alimentarea dispozitivelor, a infrastructurilor rețelei de telefonie și stocarea datelor în centre de date.
Sursele digitale ale poluării
Centrele de date, așa-numitele „creiere ale digitalizării”, care stochează date și găzduiesc platforme de streaming, precum Netflix, Facebook și YouTube, implică un consum permanent de energie, pentru a susține înmagazinarea, transmiterea de date și menținerea sistemelor la temperaturi constante de 25° C. Impactul digitalului asupra mediului s-a accentuat odată cu apariția cloud-ului.
Proiectul EUREKA, finanțat de Comisia Europeană, a concluzionat că centrele de date din țările UE au consumat cu 25% mai multă energie în 2017 faţă de 2014. Din fericire, nu au întârziat să se manifeste inițiative de remediere a situației: Facebook a anunțat în 2018 că centrul de date din Singapore urma să fie alimentat cu energie 100% regenerabilă, iar Apple afirmă că facilitățile sale globale ar fi deja eficiente din punct de vedere energetic, asta după ce în 2018 a renunțat la construcția unui Data Center în Irlanda, ca urmare a îngrijorărilor privitoare la impactul asupra mediului manifestate de protestatari și tranșarea diferendului în justiție.
Streaming-ul video reprezintă cea mai mare parte din traficul de Internet la nivel global, infrastructura care sprijină vizionarea, căutarea și redarea de videoclipuri online, lăsând o amprentă mare de carbon prin consumul de energie.
Rabih Bashroush, profesor la University of East London, a calculat că 5 miliarde de descărcări și fluxuri înregistrate de piesa Despacito au consumat energie electrică cât Ciadul, Guineea-Bissau, Somalia, Sierra Leone și Republica Centrafricană, luate împreună, într-un singur an. De asemenea, vizualizarea unei fotografii postate pe contul Instagram aparținând lui Cristiano Ronaldo este estimată la 24 MWh, ce ar echivala cu consumul de electricitate pentru o gospodărie britanică pe o durată de 5-6 ani.
Site-ul Greenpeace Clickclean a relevat faptul că serviciul de streaming utilizează energie fosilă formată în proporție de 30% din cărbune, în timp ce 26% din energie este de origine nucleară. Doar 17% din centrele de date Netflix sunt alimentate din surse curate de energie.
Start-up-ul german PLANTYFIX, un popular serviciu de streaming, a inițiat o campanie prin care utilizatorii sunt informați asupra poluării produse de vizionarea unor seriale și sunt invitați să susțină, contra unei sume modice, împădurirea. Astfel, vizionarea tuturor sezoanelor serialului „The Simpsons” produce 100 de kilograme de dioxid de carbon, iar întreaga serie „Star Wars” emite 6 kilograme de dioxid de carbon. PLANTYFIX îi ajută pe utilizatorii platformei să înțeleagă efectul asupra mediului pe care îl au interacțiunile digitale considerate relaxante, deoarece în spatele acestora se află o întreagă infrastructură care consumă energie. Iar această energie este produsă prin arderea combustibililor fosili, precum petrol sau cărbune.
Emisiile Internetului
Deși la un click distanță, se estimează că trimiterea unui e-mail generează, în medie, din momentul expedierii, trecând printr-un furnizor de servicii de Internet, direcționat către centrul de date al destinatarului şi recepționat de acesta, 10 g de carbon, și până la 50 g dacă este însoțit de un GIF sau atașament. Un e-mail stocat într-un cont timp de un an emite 19 g de CO2. Un studiu comandat de furnizorul britanic de energie electrică Ovo Energy, privind schimbările climatice, a concluzionat că zilnic sunt trimise milioane de e-mailuri inutile (parte din ele ajungând în directorul SPAM), unele dintre ele conținând doar cuvântul „mulțumesc”. Studiul, citat de ediția electronică a cotidianului The Guardian, mai arată că dacă toți britanicii ar renunța zilnic măcar la un singur e-mail ce conține cuvântul „mulțumesc”, ar reduce emisiile de dioxid de carbon cu peste 16 tone pe an.
La fiecare interogare a unui motor de căutare, având deschise simultan mai multe pagini web, se consumă energie. Se estimează că în 2020, traficul web a crescut în contextul pandemiei COVID-19 cu 25%. Conform documentului Green Report (2020), lansat de compania britanică Digital Detox, Internetul emite circa un 1 miliard tone de CO2/an. Comparativ, traficul aerian global a produs, în 2019, 915 milioane de tone CO2. Dacă Internetul ar fi o țară, ar fi al șaselea cel mai mare poluator din lume.
Potrivit cercetătorilor de la Universitatea Cambridge, moneda virtuală bitcoin folosește o cantitate uriașă de energie, respectiv aproximativ 7 gigawați de electricitate, echivalent cu 0,21% din cantitatea de electricitate furnizată la nivel global, potrivit unei estimări din 2019.
Deșeurile electronice, amenințări de mediu
Totodată, echipamentele electrice și electronice, la scoaterea din uz, generează deșeuri de echipamente electrice și electronice (DEEE, termen folosit mai ales în Europa, cunoscut și ca e-waste), ele conținând materiale periculoase pentru mediu și sănătatea umană. Din DEEE fac parte monitoarele, echipamentele informatice și de telecomunicații de mărimi mici etc.
Potrivit The Global e-waste Monitor 2020. Quantities, flows, and the circular economy potential, publicație a United Nations University (instituție autonomă a Națiunilor Unite), în 2019 au fost produse circa 53,6 milioane de tone metrice (Mt) de DEEE (respectiv 7,3 kg pe cap de locuitor), din care 6,7 Mt monitoare și 4,7 Mt laptopuri și telefoane mobile, însă datele necesită o analiză comparativă cu anii precedenți. Același document clasează Asia pe primul loc, în 2019, ca generator de deșeuri electronice (respectiv 24,9 Mt), urmată de SUA (13,1 Mt) și Europa (12 Mt). Raportul atrage atenția că, la nivel global, cantitatea de deșeuri electronice crește anual cu circa 2 Mt, iar ritmul se poate accelera, având în vedere utilizarea pe scară largă a Internet of Things și a multiplelor dispozitive digitale conexate. Deși mare parte din state au reglementat problema deșeurilor electronice, aplicarea prevederilor legale necesită eforturi susținute, concomitent cu asigurarea infrastructurii adecvate destinată colectării și reciclării.
Responsabilitatea consumatorului
Fiecare dintre noi putem contribui la reducerea poluării digitale dacă reușim să ne modificăm comportamentul în mediul virtual prin: limitarea timpului de navigare pe Internet; vizualizarea programelor TV preferate la televizor, nu online; eliminarea opțiunii auto-play atunci când folosim platformele de socializare; evitarea salvării în calculator (la serviciu, pe server) a mai multor variante ale aceluiași document; dezinstalarea aplicațiilor neutilizate din smartphone; achiziționarea de telefoane cu ecrane (display-uri) de mici dimensiuni; curățarea frecventă a căsuței poștale electronice (Inbox), dezabonarea de la primirea unor e-mailuri pe care nu le citim, renunțarea la trimiterea de e-mail-uri inutile, recurgând în schimb la apelarea destinatarului sau la SMS; păstrarea doar a pozelor importante (se estimează că realizăm în jur de 20 până la 100 fotografii săptămânal); reducerea frecvenței verificării noutăților pe rețelele sociale Facebook și Instagram; restrângerea numărului de ferestre deschise într-un browser, la navigarea pe Internet, prin introducerea adresei site-ului direct în navigator.
În pofida creșterii interesului pentru digitalizare și implementarea a acesteia în societate, economie, educație, cercetare și divertisment, impactul dispozitivelor și serviciilor asociate asupra mediului nu este de ignorat. Poluarea digitală reprezintă un pericol în realitatea fizică, care se conturează din ce în ce mai clar la nivelul creatorilor și gestionarilor de conținut digital.
Eforturile de digitalizare a administrației, a afacerilor, tehnologia 5G, realitatea augmentată vor amplifica amprenta digitală a companiilor și a consumatorilor. Pentru a încheia în notă optimistă, digitalizarea nu este problema, ci soluția. Pe lângă eforturile individuale de a reduce poluarea digitală, este nevoie de modalități eficiente de a realiza astfel de demersuri la nivel macro. Impactul real al cifrelor trebuie corelat cu tipul de energie utilizată (regenerabilă sau din combustibili fosili) pentru susținerea sectorului IT&C. De altfel, Facebook, Google și Microsoft s-au angajat recent să reducă la 0 emisiile de carbon până în 2030. Google a construit noi centre de date în țările cu temperaturi mai scăzute pentru a reduce consumul de energie necesar răcirii acestora.
Și, nu în ultimul rând, este esențial de menționat faptul că majoritatea statisticilor și estimărilor vehiculate în studii de specialitate sunt realizate anterior apariției pandemiei COVID-19, este interesantă, în perspectivă, observarea datelor care să arate cu cât a contribuit digitalizarea la poluare în 2020, an al intensificării activităților în mediul virtual și al diminuării semnificative a activității marilor poluatori clasici pentru o scurtă perioadă.
Abstract
Digital technology has become indispensable in our daily life, but “digital” is not green. Digital cost the Earth (Gerry McGovern, ”World Wide Waste”). Every time you perform digital simple actions like using apps on your phone, scrolling Facebook, listening to YouTube, searching Google, sending and receiving email, or saving photos on your cloud, you use electricity wich is produced by burning fossil fuels, like coal and oil. Digital tools and services or smart devices need energy while they are produced, used, and after they end up as e-waste. This is called digital pollution and it adds-up to other sources of CO2 emissions.
Autor: Ioana Belciu
