Pandemia de COVID-19 a schimbat semnificativ obiceiurile și modelul după care se desfășura viața cotidiană. Odată cu răspândirea virusului, distanțarea socială a devenit o necesitate, anul 2020 marcând o prezență mai mare ca oricând în mediul online. Pe măsură ce timpul petrecut în fața ecranelor atingea maxime istorice, comportamentul, interesele și tipul de conținut consumat de utilizatori s-au schimbat. Volumul de informații vehiculate online a crescut, la fel și amenințările la adresa securității utilizatorilor.
Propagarea fake news pe internet
O provocare venită din partea mass-media online este reprezentată de răspândirea dezinformării, indiferent de domeniu. De la începutul anului 2020 întreaga planetă se confruntă cu o criză de neînțelegere și neîncredere publică fără precedent, iar corporațiile din domeniul tehnologiei și platformele social media sunt direct implicate, întrucât sunt transformate în facilitatori și multiplicatori ai dezinformării legate de COVID-19.
Zvonurile au reprezentat cea mai întâlnită formă de dezinformare, iar sfaturile medicale false sau exagerate și informațiile oficiale publicate cu întârziere au contribuit la apariția unui vid informațional pe care mesajele cu credibilitate îndoielnică l-au completat.
În perioadele de criză, întrebările necesită răspuns imediat. Mesajele de pe rețelele sociale sunt adesea scurte, iar pozițiile oficiale necesită timp pentru elaborare, prin urmare nu pot concura cu răspândirea instantanee a dezinformării online. Impactul dezinformării poate fi și mai pronunțat din cauza prejudecății de confirmare, a tendinței de a accepta declarații care consolidează punctele personale de vedere și de a reduce importanța afirmațiilor care contravin acestor opinii. Din această cauză, rețelele sociale facilitează o formă de organizare colectivă prejudiciabilă, alcătuită din utilizatori care se solidarizează rapid, pe baza unor afirmații și credințe discutabile (în cazul platformei Facebook, grupurile au reprezentat o sursă puternică de influențare cu privire la coronavirus).
Numărul mare de afirmații false a devenit îngrijorător, la fel și modul în care oamenii au început să le propage în cercuri largi. Rețelele sociale sunt proiectate pentru a afișa acele postări cu care este cel mai probabilă interacțiunea utilizatorilor, iar conținutul care ține utilizatorii pe platformă este prioritar.
În cazul Twitter, utilizatorii tind să reposteze pentru a-și arăta aprobarea sau dezaprobarea față de un subiect, pentru a câștiga atenție sau pentru distracție, iar gradul de veridicitate al unei postări nu reprezintă o motivație intrinsecă printre utilizatorii platformei.
Schimbări în peisajul social media
O parte dintre modificările efectuate la nivelul rețelelor sociale au fost implementate pentru a reduce dezinformarea și pentru a oferi utilizatorilor o experiență mai bună. Cea mai mare provocare a constat în oprirea răspândirii conținutului fals despre coronavirus pe aplicațiile companiei Facebook, în condițiile în care abordarea actuală a platformei nu poate rezolva în mod semnificativ problema, înrădăcinată în modelul de afaceri adoptat (reclamele orientate spre date și conținut optimizat algoritmic). Principalul impediment este tehnologia de adresare personalizată.
Cu toate acestea, în timpul crizei COVID-19 Facebook a implementat cele mai solide măsuri care au constat în folosirea unui personal dedicat pentru verificarea mesajelor, semnalizarea conținutului problematic și eliminarea postărilor neconforme.
Începând cu 14 martie 2020, Facebook informează utilizatorii dacă au avut de-a face, retroactiv, cu dezinformare legată de COVID-19 și afișează mesaje în news feed-ul celor care au apreciat, au reacționat și au comentat la mesaje de dezinformare. Au fost adoptate măsuri stricte și pentru a preveni răspândirea dezinformării pe Instagram, prin schimbarea algoritmului de afișare a informațiilor și prioritizarea știrilor din surse oficiale. Instagram a interzis filtrele AI legate de coronavirus și a eliminat hashtag-urile care au însoțit informațiile false.
Cu peste 2 miliarde de utilizatori, WhatsApp a devenit unul dintre principalele canale de transmitere a informațiilor legate de teorii ale conspirației, sfaturi neverificate sau știri false. Ca măsuri inițiate de aplicația deținută de Facebook, s-au pus bazele platformei „Coronavirus Information Hub” și, în colaborare cu Organizația Mondială a Sănătății, a fost lansat un chatbot pentru a avertiza utilizatorii cu privire la pericolele generate de coronavirus. În plus, se folosește inteligența artificială pentru eliminarea conturilor care trimit mesaje de tip spam și este limitată, în continuare, transmiterea mesajelor prin funcția Forward.
Twitter, YouTube și TikTok reacționează
Pentru că Twitter a raportat o creștere semnificativă a numărului de utilizatori activi pe platformă, cu aproximativ 12 milioane de utilizatori zilnici, era nevoie de măsuri pentru a contracara fenomenul fake news. Astfel, a fost interzisă utilizarea oricărui tweet care poate avea impact asupra răspândirii virusului, au fost blocate conturile și au fost șterse mesajele care contravin politicilor comunității.
Twitter a creat o secțiune specială pentru Covid-19 și lucrează la verificarea și validarea conturilor instituțiilor și organizațiilor publice. Similar cu Facebook, și aici a fost anticipată o creștere a filtrării automate, cu scopul de a preveni răspândirea masivă a informațiilor false. Pe baza politicii sale de conținut inadecvat, Twitter și-a propus să oprească încercarea agenților de publicitate de a utiliza oportunist pandemia.
YouTube s-a alăturat eforturilor de combatere a răspândirii dezinformării în online. Pe 22 aprilie 2020 platforma a anunțat că interzice videoclipurile cu sfaturi medicale nesusținute și le demonetizează pe cele în care se vorbește despre coronavirus, pentru a descuraja inițiativa unor utilizatori de a crea conținut fals în scopul creșterii accesărilor. În același timp, pagina principală Google a demarat o campanie de promovare a măsurilor pentru limitarea răspândirii virusului. Platforma elimină activ mesajele de dezinformare, inclusiv pe cele care apar în aplicațiile YouTube și GoogleMaps. Între acestea se regăsesc și videoclipurile care leagă fără temei tehnologia 5G de apariția și răspândirea COVID-19.
Reprezentanții platformei de video sharing TikTok au adaptat politica de funcționare a platformei pentru a afișa informații relevante despre coronavirus, direct de la autoritățile internaționale. Orice hashtag, mesaj sau video asociat cu virusul a fost semnalizat cu un banner cu informații din surse oficiale. Reddit a lansat o pagină dedicată Covid-19, ca sursă sigură de informații, postările fiind verificate de moderatori și clarificate cu ajutorul conținutului furnizat de oameni de știință de renume. Pagina a înregistrat o creștere cu aproape 400.000 de utilizatori noi, în prima săptămână de utilizare.
Cea mai populară aplicație de mesagerie din China, WeChat, a abordat complet diferit criza coronavirus, eliminând cea mai mare parte a conținutului legat de virus, ignorând veridicitatea informațiilor partajate și filtrând automat după o combinație de cuvinte cheie. Informațiile guvernamentale și rapoartele media au arătat că autoritățile chineze au întârziat să pună la dispoziția publicului informații despre pandemie.
Momentul platformelor de video-conferință
Ca urmare a eforturilor oamenilor de a respecta distanțarea, rețelele sociale și platformele online de video-conferință – Zoom și Skype – au cunoscut o creștere a numărului de accesări și au devenit esențiale pentru buna desfășurare a activităților din fața ecranelor.
Cu toate acestea, Zoom, cu peste 200 de milioane de utilizatori zilnici, a provocat îngrijorări legate de riscurile asociate accesării camerelor virtuale, supravegherii, manipulării sau fenomenului trolling. Chiar dacă întâlnirile și documentele partajate sunt securizate (criptare de 256 biți pentru orice transmisie), aplicația nu este imună la amenințările din partea hackerilor sau la scurgerile de date, existând câteva breșe de securitate. Alături de Zoom, Twitch și Skype, au ajuns să concureze cu Facebook, Twitter sau Instagram, deși nu au fost create special pentru a fi rețele sociale. Zoom a apărut ca platformă de videoconferințe, iar Twitch ca platformă de streaming live pentru jocuri video.
Companiile mari de tehnologie au conștientizat impactul pandemiei de coronavirus asupra mediului online și au publicat o declarație comună, semnată de reprezentanții Facebook, Google, LinkedIn, Microsoft, Reddit, Twitter și YouTube, care vizează combaterea fraudei și a dezinformării prin intermediul serviciilor oferite, printre aspectele importante menționându-se prioritizarea conținutului din surse oficiale, o mai bună cooperare a reprezentanților social media cu autoritățile (pentru a semnaliza conținutul nepotrivit și pentru a înlătura proactiv dezinformarea), moderarea automată a conținutului (a crescut numărul filtrelor AI utilizate) și combaterea escrocheriilor (a fost interzisă publicitatea pentru produse care urmăreau obținerea de profituri de pe urma acestei crize sanitare).
Abstract
As COVID-19 globally spread, social distancing has become crucial in controlling the spread of pandemic. With hundreds of millions of people working from home and children attending online classes, people around the world have been spending more of their lives online. On social media, users feel that they have a safe space to interact and be entertained without any risk of contagion, often forgetting about the second pandemic – misinformation. As coronavirus spreads, so does infodemic. Social media giants have tried to understand the viral power of fake news, exploring what makes misinformation such a strong force, in order to come up with solutions to stop it.
Autor: Andreea Budacu
