Într-o serie de articole publicate la începutul anului 2016, se face referire la tendințele care se conturează în procesul de învățare, valabile în educația timpurie a copiilor, în educația universitară, dar și în ceea ce teoreticienii denumesc lifelong learning.
Problema de fond expusă reia ceea ce constituie de câțiva ani esența dezbaterilor despre învățare, respectiv maniera în care educația tradițională trebuie să se transforme pentru a răspunde provocărilor curente, dar mai ales viitoare.
Noi standarde în educaţie
Miza educației și pregătirii nu este de a face față, de a te plasa într-o postură antitetică cu tehnologia și cultura digitală, ci de a le integra, a fi parte din acestea și a le valorifica beneficiile în educație și pregătire. Analizând exemplele de pionierat dezvoltate până în prezent și funcționale în diverse locuri de pe glob (Khan Lab School, Programul Impact de la Universitatea Purdue, orientat pe învățare activă, conceptul Spațiilor Largi de la Universitatea Vanderbilt și altele), se conturează noi standarde sau, cel puțin, noi cerințe în învățare: concentrarea pe cursanți și învățarea personalizată, aceștia nefiind doar simpli consumatori ai cunoașterii, ci, în primul rând, creatori ai acesteia; automatizare în cadrul corporate e-Learning, în speță utilizarea intensivă, preponderentă a platformelor online de învățare la nivelul organizației; folosirea platformelor de socializare și a diferitelor aplicații specifice ce pot fi utilizate în procesul educațional; completarea sau înlocuirea sălilor de clasă fizice cu cele virtuale, unde comunicarea este înlesnită de conexiunea prin smartphone-uri; gamification, respectiv utilizarea elementelor și principiilor de joc în pregătire.
Pregătirea pentru OSINT
Serviciile de informații sunt, la o primă evaluare, încă în faza de început a inovării și digitalizării cunoașterii, a modului de transmitere, respectiv de receptare a acesteia în procesul de pregătire, principalul motiv constituindu-l, fără îndoială, cultura secretului intrinsecă oricărei organizații aflate în slujba apărării intereselor naționale de securitate.
Apreciem că pregătirea în domeniul exploatării surselor deschise în intelligence reprezintă, poate, zona unde astfel de propuneri ar putea fi valorificate în primă instanță, acest lucru fiind posibil prin prisma relației biunivoce între OSINT (Open Source Intelligence) și tehnologie, care a funcționat și funcționează atât ca driver, cât și ca enabler.
În 2010, Fred Schreier scria că una dintre marile transformări ale intelligence-ului din ultimii ani a fost adoptarea unui cadru centrat pe resursa umană, mai precis pe așa-numita eficiență a sistemelor umane (human-systems effectiveness), expertul austriac subliniind că această abordare presupune întărirea rolului resursei umane în cadrul triadei organizație – proces – tehnologie, aceasta din urmă contribuind atât la accesarea, dobândirea și procesarea informației, cât și la „descoperirea“ unor noi cerințe, nevoi, abilități.
Pentru realizarea unei pregătiri adecvate în domeniul surselor deschise, este nevoie, în primul rând, de recalibrarea setului de competențe aferente activității OSINT în conformitate cu rolurile actuale, dar și cu cele anticipate.
Un bun concept de la care se poate porni este acela de knowledge worker, dezvoltat, pe rând, de Peter Drucker, Doug Cooper și Wolfgang Reinhardt și perfect adaptabil în sfera surselor deschise. Termenul se referă la acei lucrători al căror principal capital este cel al cunoașterii, de exemplu oamenii de știință, arhitecții, inginerii etc., și a căror activitate se află în afara rutinei, fiind rezultatul unei combinații de gândire convergentă, divergentă și creativă.
Knowledge workers sau knomadicii sunt cei care analizează datele, fac legături între informații, evaluează situații complexe, stabilesc relații de cauzalitate, interpretează trenduri, sunt receptivi la cele mai noi tendințe de pe „piața“ cunoașterii, adaptează și utilizează instrumente, aplicații, soluții tehnologice în activitate etc., sunt capabili să performeze în diferite circumstanțe, în situații de criză, sunt „persoane creative, imaginative și inovative, care pot lucra cu aproape oricine, oricând și oriunde“. Rolurile diferite ale knomadicilor pot contura un profil al lucrătorului OSINT – de descoperitor, colector, inovator, autodidact, centralizator, intermediar, conector, organizator etc.
Pe de altă parte, respectivele roluri pot contribui la identificarea principiilor pe care ar trebui să se fundamenteze activitatea de pregătire în OSINT: interacțiune constantă între lector și cursant; oferirea de feedback în timp real; grad ridicat de aplicabilitate a aspectelor teoretice prezentate în diferite formate (cursuri, prelegeri, seminarii, ateliere de lucru etc.); dezvoltarea competențelor necesare lucrului în echipă și organizării activității în diferite proiecte, identificării și utilizării celor mai noi soluții tehnologice; utilizarea bunelor practici pentru îmbunătățirea propriilor cunoștințe, a competențelor generale și specifice; accesarea unor surse și categorii de surse deschise cât mai variate, inclusiv new și social media.
Pregătirea la locul de muncă, prin intermediul platformelor de e-Learning, similare celor utilizate de centrele universitare, poate fi un alt aspect de luat în calcul pentru creșterea eficienței interacțiunii online și scăderea, totodată, per ansamblu și pe termen lung, a costurilor – în termeni de finanțare, dar și de timp.
Pentru un model integrat
Stabilirea unor standarde, criterii sau indicatori ai pregătirii în domeniul OSINT este esențială în conturarea unui model propriu, adaptat nevoilor și exigențelor de dezvoltare și evaluare. O bună pregătire în domeniu presupune un angrenaj complex de activități, în cadrul unui sistem integrat, fundamentat pe colaborare constantă și sinergie, în care primează gestionarea cunoașterii și a resursei umane.
Abstract
Similar to the role that it has in most areas of activity, human resource management in intelligence is an essential element for development, closely related with self education and training within the intelligence services. Without an integrated system of training, based on appropriate requirements and needs, and without acceding to adequate tools to achieve this goal, one cannot get performance on individual or institutional level.
Autor: Dan Fifoiu
