Disensiunile israeliano-palestiniene actuale sunt continuarea un conflict care a debutat la mijlocul secolului al XX-lea și a cărui escaladare a culminat cu o serie de războaie regionale și atentate teroriste. Evenimentele care declanșează periodic manifestări violente constituie doar ramificații ale acestui conflict, cu motivații politice, teritoriale, religioase și ideologice.
Deși granițele sale s-au schimbat de-a lungul anilor, numele de Palestina a fost atribuit teritoriului actual al Israelului, Gazei și Cisiordaniei. Istoria, cultura și identitatea atât a evreilor israelieni, cât și a arabilor palestinieni, sunt strâns legate de Palestina și de vechiul Ierusalim, unul dintre cele mai disputate orașe.
După ultima escaladare a confruntărilor dintre cele două părți, în luna mai 2021, liderii israelieni și palestinieni se află în fața unor abordări noi în privința procesului de pace, influențate de actualele tendințele globale și regionale.
Istoria conflictului, marcată suplimentar de diviziunile interne între mișcarea islamistă HAMAS din Gaza și grupurile politice seculare din Cisiordania, conduse de Organizația de Eliberare a Palestinei, centrate în jurul partidului naționalist Fatah, a arătat dificultatea realizării unui front comun în negocierile cu Israelul.
Mărul discordiei
După înființarea statului Israel, în 1948, conflictul arabo – israelian s-a intensificat, devenind o preocupare constantă în agenda comunității internaționale. Principalele divergențe sunt reprezentate de situația refugiaților palestinieni, viitorul așezămintelor israeliene din Cisiordania, crearea unui stat palestinian și statutul orașului Ierusalim.
Pe măsură ce violențele dintre israelieni și palestinieni s-au intensificat, perspectiva unei păci durabile pare mai îndepărtată ca oricând. Fără adoptarea unor măsuri active, care să țină cont de factorii declanșatori ai diviziunilor, și fără a convinge masele că pacea este posibilă, situația ar putea degenera și mai mult.
Vârful icebergului
După o perioadă de relativ calm, ce a urmat războiului din Gaza, din 2014, declanșat de răpirea a trei cetățeni israelieni de către HAMAS, conflictul dintre Israel și Palestina s-a transformat într-un război deschis, la începutul lunii mai 2021. Perioada a fost marcată de tensiuni și de o stare de securitate precară în Ierusalim și Teritoriile Palestiniene, alimentate în principal de expulzarea mai multor familii palestiniene din districtul predominant arab Sheikh Jarrah, din Ierusalimul de Est, dar și de amânarea alegerilor prezidențiale și legislative de către președintele palestinian Mahmoud Abbas. Toate acestea au culminat cu lansarea unor rachete de către HAMAS spre teritoriul israelian, respectiv executarea unor atacuri ale aviației israeliene în Fâșia Gaza.
Pe 7 mai, după săptămâni de demonstrații zilnice și tensiuni în creștere între protestatari, coloniștii israelieni și polițiști, în luna Ramadan, ciocnirile au izbucnit în zona Moscheii Al-Aqsa din Ierusalim. Forțele israeliene au fost nevoite să recurgă la grenade asomatoare, gloanțe de cauciuc și tunuri de apă într-un conflict care s-a soldat cu sute de răniți palestinieni.
După violențele înregistrate în Orașul Vechi din Ierusalim, tensiunile s-au intensificat în tot Ierusalimul de Est, fiind agravate de celebrarea Zilei Ierusalimului. Pe 10 mai, HAMAS și alte grupări militante palestiniene au lansat sute de rachete asupra teritoriului israelian.
Israelul a replicat cu atacuri aeriene și, mai târziu, cu bombardamente de artilerie care au ucis peste douăzeci de palestinieni, în operațiuni care au vizat în principal obiective ale HAMAS din Gaza.
De asemenea, în mai multe localități din Israel și Cisiordania au avut loc acțiuni de protest ale populației arabe, soldate cu noi confruntări între palestinieni și forțele de ordine, înregistrându-se violențe interetnice și în unele localități israeliene cu populație mixtă.
Poziții israeliene și palestiniene
La începutul noului val de violențe, părțile implicate au refuzat să manifeste vreun semn de flexibilitate. Astfel, premierul Benjamin Netanyahu a anunțat că Israelul va continua atacurile împotriva țintelor asociate mișcărilor islamiste palestiniene HAMAS și Jihadul Islamic Palestinian cât timp va fi necesar, cu scopul de a restabili liniștea și securitatea poporului israelian.
De cealaltă parte, premierul palestinian Mohammad Shtayyeh a declarat că va solicita ONU emiterea unei rezoluții care să oprească agresiunea israeliană, după ce Consiliul de Securitate a eșuat în încercarea de a obține dezamorsarea conflictului. Totodată, președintele palestinian Mahmoud Abbas a solicitat Administrației Biden să intervină pentru stoparea acțiunilor agresive ale Israelului asupra Fâșiei Gaza și să întreprindă eforturi pentru identificarea unei soluții, în acord cu rezoluțiile ONU și cu dreptul internațional. Mahmoud Abbas a reiterat faptul că încetarea ocupației Teritoriilor palestiniene, inclusiv a Ierusalimului de Est, este o condiție prealabilă pentru securitatea și stabilitatea regională.
Fragilitatea armistițiului
Confruntările violente, considerate cele mai grave din ultimii 4 ani în Ierusalimul de Est, s-au prelungit până la semnarea, la 20 mai, a unui armistițiu de încetare a focului, mediat de Egipt. Acordul a fost respectat până la data de 16 iunie, când, în replică la marșul organizat la Ierusalim de ultranaționaliști israelieni, HAMAS a trimis, din Gaza către Israel, baloane incendiare care au provocat pagube în zona de frontieră.
Israelul a răspuns cu atacuri aeriene asupra unor proprietăți ale HAMAS din orașele Gaza și Khan Younis.
Reacții în plan internațional
Reluarea violențelor a generat imediat un val de reacții negative din partea comunității internaționale, care a făcut apel la detensionarea situației și stoparea imediată a acțiunilor violente din partea ambelor părți. Statele musulmane au blamat atacurile Israelului asupra populației palestiniene, în timp ce SUA, alături de Germania, și-au manifestat susținerea pentru dreptul statului evreu de a se apăra.
În mediile diplomatice s-a vehiculat că încheierea unui acord de încetare a focului nu va fi posibilă în viitorul apropiat, întrucât HAMAS este desemnată oficial drept grupare teroristă de către comunitatea internațională și nu poate fi angrenată în negocieri.
După această nouă rundă de confruntări, o serie de experți în problematica MENA au susținut că adevărata amenințare pentru Israel o constituie ciocnirile dintre evrei și arabii israelieni. Pe măsură ce violențele s-au intensificat, președintele israelian Reuven Rivlin a avertizat cu privire la posibilitatea izbucnirii unui război civil. Evenimentele au loc într-un moment în care tot mai mulți cetățeni palestinieni au ajuns la concluzia că acest conflict nu lasă loc reconcilierii, transformând soluția cu două state într-un proiect aproape imposibil de implementat.
Lupta continuă
În contextul turbulențelor regionale, al schimbării priorităților politice și economice ale unor state (Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Irak, Egipt) și al creșterii amenințării reprezentate de Iran pentru statele din Golf, conducerea palestiniană a Cisiordaniei a fost surprinsă de semnarea Acordurilor Abraham între Israel și Emiratele Arabe Unite, respectiv Bahrain, precum și de acordurile israeliene ulterioare cu Maroc și Sudan.
Temerea părții palestiniene este aceea că lumea va începe să ignore ideea că Israelul este puterea ocupantă și, prin extensie, cauza palestiniană. În absența dorinței ambelor părți de a avansa pe calea soluționării conflictului, așa cum sugerează evenimentele din Ierusalim care au precedat ultima escaladare, dimensiunile etnice ale confruntării se vor adânci, iar palestinienii nu vor avea de ales decât să lupte pentru drepturi egale, în cadrul unei opțiuni cu un singur stat. Această ultimă variantă este susținută tot mai mult de tinerii palestinieni.
Perspective israeliene incerte
În iunie 2021, după o perioadă de blocaj politic în Israel, Yair Lapid, liderul partidului de centru Yesh Atid, a anunțat încheierea unui acord între opt formațiuni politice pentru un guvern de uniune națională, propunerea de premier pentru următorii doi ani fiind Naftali Bennett, unul dintre cei mai mari susținători ai anexării teritoriilor palestiniene din Cisiordania.
Dar, pentru a nu pierde sprijinul unor formațiuni politice precum Ra’am, partid arab israelian, și Meretz, partid de stânga, ambele adepte ale soluției cu două state, Naftali Bennett a promis o implicare activă în detensionarea conflictului, adoptarea unor măsuri drastice împotriva HAMAS, în eventualitatea reluării violențelor, identificarea unor soluții pentru problema construcțiilor de noi locuințe în comunitățile arabe, dar și o serie de concesii și beneficii în favoarea populației palestiniane din Israel.
Din perspectiva palestiniană, faptul că Naftali Bennett nu și-a explicat strategia privind procesul de pace israeliano-palestinian relevă că învestirea unui nou guvern în Israel nu va fi urmată de evoluții majore în această direcție, palestinienii considerând că noul executiv va urmări, cel mai probabil, o agendă politică similară cu a fostului premier Benjamin Netanyahu.
Totuși, deschiderea ambelor părți pentru negociere a devenit evidentă la mijlocul lunii august, când Israelul a ales să nu răspundă militar unui atac cu rachete lansat de jihadiști din Fâșia Gaza, pentru care Hamas și-a declinat responsabilitatea, transmițând părții israeliene că autorii au fost arestați. Potrivit site-ului de știri The Times of Israel, incidentul s-a petrecut în timpul negocierilor dintre oficialii israelieni și cei din Fâșia Gaza, care au ca scop reluarea ajutorului oferit de Qatar palestinienilor și eliberarea unor israelieni răpiți de Hamas. Sursa citată a mai arătat că decidenții israelieni au fost sfătuiți de reprezentanții serviciilor de intelligence să acorde o șansă negocierilor.
În contextul recentelor confruntări israeliano-palestiniene, o serie de experți internaționali s-au exprimat cu privire la cauzele declanșării conflictului, intervenția actorilor internaționali, precum și la soluțiile necesare atât pentru limitarea efectelor negative, cât și pentru dezamorsarea tensiunilor. Potrivit acestora, escaladarea tensiunilor din luna mai a demonstrat persistența unor dezacorduri între părțile beligerante cu privire la găsirea unei soluții pașnice pentru rezolvarea conflictului, în condițiile promovării unor politici neproductive de către părțile responsabile.
Abstract
The recent surge in violence that took place amid political tensions in Tel-Aviv was triggered by disagreements in establishing a new parliamentary majority and delayed Palestinian elections, due to concerns regarding HAMAS potential victory. Most likely, the current political crisis will increase pressure on the US Administration in order to get actively involved in conflict settlement efforts, considering Mahmoud Abbas’ inefficient approach, reinforced by his recent decision to delay parliamentary elections, allowing HAMAS to continue its violent operations, presenting itself as Jerusalem’s defender.
Autor: Cridiala Băcescu
