Într-o lume interconectată, dinamică și care se confruntă cu amenințări multiple și complexe, niciun serviciu de informații nu poate funcționa eficient de sine stătător, fără dezvoltarea unor relații de cooperare. Sau o poate face, dar cu riscul de a nu mai fi relevant, de a fi depășit sau chiar „scos din joc”, de a fi perceput ca un serviciu dintr-o eră apusă, inadaptabil. Viteza schimbului de informații a devenit, de altfel, un factor esențial în gestionarea amenințărilor și a crizelor, care par a defini, din ce în ce mai pregnant, noua normalitate.
Începutul anilor ’90: cooperarea, o ecuație complicată
Inițierea și dezvoltarea cooperării inter-servicii comportă un factor-cheie, dificil de sedimentat și puternic volatil: nivelul de încredere. Deși ipoteza conform căreia SRI a fost primit cu brațele deschise de către parteneri considerați astăzi strategici poate fi tentantă, lucrurile nu au debutat în această cheie. Serviciu nou înființat, dar cu o grea moștenire de imagine, SRI a fost nevoit să construiască treptat statutul solid de care se bucură în prezent, de partener de încredere pentru serviciile occidentale și de jucător activ în formatele multilaterale din care face parte.
O schimbare de atitudine a fost necesară și în plan intern, în rândul personalului Serviciului. Poziția inițială, potrivit căreia nu există „prieteni” în activitatea de informații, a suferit o schimbare de perspectivă: chiar dacă nu sunt „prietene”, serviciile de informații pot fi „partenere” pe problematici de interes comun. În primul rând, SRI s-a văzut pus în situația de a învăța conceptul de „parteneriat”. Într-o primă etapă, contactele au constat în întrevederi ale directorului SRI cu reprezentanți diplomatici ai mai multor țări la București, contacte destinate, desigur, sondării intențiilor și tendințelor unei structuri care cuprindea și angajați din fosta Securitate. Ulterior, unele servicii și-au numit reprezentanți la București, care au facilitat comunicarea.
Conștient că este supus unui „studiu”, SRI și-a expus obiectivele și a manifestat deschidere, arătându-se gata să învețe „lecția” abordărilor democratice. Atenția s-a îndreptat, inițial, asupra serviciilor din marile state occidentale (SUA, Marea Britanie, Germania și Franța) și, într-o a doua etapă, asupra celor din statele vecine. Ulterior, SRI a primit oferte de cooperare și a început să relaționeze cu servicii externe pornind, în principal, de la nevoia combaterii unor riscuri globale, primele problematici vizate fiind combaterea terorismului și a traficului de droguri.
1995-2000: rol în creștere și abordări articulate
De la mijlocul anilor ’90, numărul partenerilor a crescut, iar zonele geografice din care proveneau s-au diversificat. Tradiționalilor parteneri euro-atlantici li s-au adăugat servicii din Asia și Africa de Nord, cu unele dintre acestea fiind abordate chiar subiecte sensibile.
O a doua preocupare a constituit-o diversificarea domeniilor, prin întâlniri de tatonare a intereselor partenerilor. Combaterii terorismului și traficului de droguri li s-au adăugat domenii precum contraspionajul, contraproliferarea, combaterea criminalității organizate transfrontaliere și securitatea economică. Contactele pe aceste domenii au validat expertiza SRI și faptul că reprezintă un partener de dialog serios.
Perioada marchează și trecerea la un nivel superior al cooperării, prin operaționalizarea unor formule de lucru în comun, nemijlocite, care, dincolo de rezultatele obținute, au permis realizarea unui transfer de expertiză extrem de valoros pentru Serviciu, în domenii precum combaterea terorismului, a traficului de droguri și contraproliferare.
SRI devenea, astfel, un membru activ, cu un nivel de încredere în creștere și din ce în ce mai respectat, al unui sistem nou de relații între servicii secrete aparținând unor state și alianțe aflate, până nu de mult, în avangarda unei confruntări. Pe acest fond, începând cu 1995, Biroul format inițial în 1993 pentru gestionarea activității de cooperare internațională a SRI s-a transformat într-o unitate de sine stătătoare.
Începutul anilor 2000: deschidere fără echivoc
Începutul anilor 2000 – având ca reper central atentatele de la 11 septembrie 2001 – a fost caracterizat de o deschidere spre cooperare și o intensificare fără precedent a schimbului de informații. Complementar eforturilor de combatere a terorismului, are loc o diversificare continuă a amenințărilor aflate pe agenda de cooperare: traficul ilegal de persoane, de valută falsă, criminalitatea financiară, proliferarea armelor de distrugere în masă și a substanțelor cu dublă utilizare. Contribuția SRI la combaterea acestora a fost cu atât mai apreciată în plan internațional, cu cât țara noastră nu a fost un „exportator” de astfel de riscuri și amenințări grave.
În plan strategic, integrarea în structurile europene și euro-atlantice a devenit un obiectiv central al Serviciului, în paralel fiind acordată o mare atenție cooperării regionale. Pentru atingerea acestor obiective, s-au consolidat relațiile cu servicii speciale din state cu solide tradiții democratice, s-au stabilit parteneriate cu servicii prestigioase din vestul Europei și s-au intensificat relațiile cu serviciile statelor din zonele limitrofe României.
Atitudinea pro-activă în relaționarea cu serviciile partenere și cu oficiali de securitate ai NATO și ai Uniunii Europene a contribuit la consolidarea nivelului de încredere. Accentul a fost pus pe compatibilizarea reglementărilor interne cu cele ale serviciilor din statele membre NATO și UE, respectiv pe atingerea interoperabilității și implementarea standardelor necesare pentru creșterea contribuției la asigurarea securității spațiului aliat. Anii 2000 constituie reperul temporal de inițiere și a relațiilor cu servicii din țările baltice, din Balcani, din America Latină, din zona extinsă a Mării Negre, precum și cu noi servicii din Asia, Orientul Mijlociu și Africa de Nord.
2004 – 2010: un nou statut
Noul statut al Serviciului, derivat din calitatea României de membru al NATO începând cu 2004, respectiv de membru al UE din 2007, a determinat un salt calitativ remarcabil al cooperării externe, atât în plan bilateral, cât și al relaționării cu organismele specializate ale celor două formate. Situarea țării noastre la frontiera răsăriteană a NATO și UE a presupus adoptarea unor măsuri care să aibă ca rezultat asigurarea unei capacități de răspuns eficient la provocările de securitate. Procesul de transformare și modernizare instituțională a Serviciului, derulat în această perioadă, a avut în vedere și cooperarea internațională, unul dintre obiective fiind adaptarea la modelele de acțiune și la standardele de performanță ale organismelor similare din spațiul euro-atlantic și din cel comunitar.
Un rol important l-au avut documentele doctrinare adoptate. Viziunea strategică 2007-2010 a SRI și Concepția de Cooperare Internațională (document elaborat pentru prima dată în istoria instituției) au contribuit la prioritizarea parteneriatelor, la creșterea coerenței activității și la o valorificare superioară a resurselor Serviciului. SRI a continuat să-și dezvolte relațiile parteneriale și a inițiat acțiuni de intelligence diplomacy pentru promovarea intereselor naționale.
Parteneriatul cu serviciile americane a căpătat o relevanță deosebită, iar dimensiunea strategică a procesului de transformare a serviciilor de informații, politicile și strategiile de eficientizare a activității, precum și situația de securitate la nivel NATO și UE au fost avute în vedere în discuțiile cu serviciile britanice, germane și franceze.
În același timp, s-au intensificat relațiile cu serviciile de informații ale statelor din vecinătate și din Balcani și s-a acordat o atenție sporită colaborării cu parteneri din regiunea extinsă a Mării Negre. Adiacent subiectelor deja tradiționale, o importanță în creștere pe agenda de cooperare a căpătat-o securitatea cibernetică. Perioada de referință marchează și accederea Serviciului ca membru cu drepturi depline în cele mai importante formate de cooperare multilaterală ale serviciilor europene de securitate, SRI devenind un contributor net la asigurarea securității regionale și continentale.
2010 – 2015: noi evoluții în plan securitar, noi dezvoltări ale cooperării
Instabilitatea situației de securitate generată de Primăvara arabă, crizele din Siria și Irak, atentatul de la Burgas și includerea României pe lista țintelor unor organizații teroriste au determinat, în primul rând, creșterea riscurilor pe profil antiterorist. Tabloul situației a fost completat de amenințările migrației ilegale din zona MENA și din Afganistan – Pakistan, precum și de accentuarea fenomenului propagandei islamice. În acest context, relațiile bilaterale au continuat să se dezvolte, fiind vizate consolidarea celor cu partenerii strategici, dar și dezvoltarea colaborării cu serviciile statelor vecine și cu cele din zona extinsă a Mării Negre. Serviciul a inițiat noi relații în Orientul Mijlociu și a intensificat colaborarea cu servicii din Africa de Nord, Asia Centrală și Orientală.
În condițiile în care a fost recunoscut drept un actor relevant la nivel regional, Serviciul și-a consolidat rolul de furnizor de expertiză, în special în zona reformării instituționale a unor parteneri și a alinierii acestora la standardele UE și NATO, oferind expertiză și programe de instruire în diverse domenii de interes.
În format NATO, SRI a asigurat un flux constant și substanțial de contribuții la evaluările pe problematica de securitate, remarcându-se drept unul din principalii furnizori de intelligence. Serviciul s-a manifestat activ și în plan comunitar, crescând relevanța implicării în inițiativele în format UE și numărul contribuțiilor de intelligence strategic furnizate. Dezvoltarea cooperării internaționale la nivel academic a devenit una dintre priorități, Serviciul punând accent pe organizarea de activități științifice pe probleme de intelligence și pe realizarea unor parteneriate cu universități și centre de cercetare prestigioase.
2015 – 2022: amenințări noi, mecanisme ajustate și un șir excepțional de președinții
Anul 2015 a fost marcat de numeroase atacuri teroriste pe teritoriul european, deși schimbul de informații dintre servicii era deja consistent. Acele atacuri au schimbat modul de gestionare a amenințării teroriste în format multilateral, SRI implicându-se în crearea și articularea de noi mecanisme, mai eficiente. 2016 a demonstrat, totodată, cât de periculoasă poate fi amenințarea hibridă și nevoia de înțelegere a acestui nou tip de amenințare complexă, relaționarea SRI vizând și această problematică: activități clandestine ale serviciilor secrete ostile, atacuri cibernetice, șantaj economic, încurajarea corupției la nivel înalt, inclusiv în coordonare cu elemente ale crimei organizate, accentuarea acțiunilor de extremă dreapta, precum și fragilizarea construcției europene în contextul referendumului BREXIT.
În paralel cu preocupările menționate, 2017 a reprezentat un test de performanță a Serviciului ca actor central în cooperarea internațională, SRI exercitând – pentru prima dată în istoria sa – președinția unuia dintre cele mai selecte formate de cooperare internațională inter-servicii. Acest moment a fost, de altfel, primul dintr-o serie excepțională de președinții asumate de SRI. 2018 a adus exercitarea, împreună cu SIE, a președinției Comitetului pentru Informații Civile al NATO, calitate ce a presupus coordonarea demersurilor comunității serviciilor civile de informații aliate. Activitatea intensă a adus nu doar beneficii generice de prestigiu, ci și avantaje clare, măsurabile, prin rolul de intelligence diplomacy SRI contribuind la consolidarea pozițiilor naționale în diverse formate de dialog la nivel aliat, respectiv la nivel UE.
Pentru al treilea an consecutiv, în 2019, SRI a avut de gestionat o dublă provocare în planul cooperării internaționale, în contextul deținerii de către România a președinției Consiliului UE: președinția Grupului privind Combaterea Terorismului (CTG) și pe cea a grupului de lucru dedicat terorismului (aspecte interne) al Consiliului UE/TWP. Dincolo de exercitarea președinției CTG – la standarde de excelență, atât pe dimensiunea operațională, cât și pe cea de policy, SRI s-a validat în rândul comunității europene de informații drept unul dintre cei mai solizi deținători de expertiză în problematică.
Criza sanitară cauzată de pandemia de Covid-19 din 2020 și 2021 a adus numeroase restricții, inclusiv în planul contactelor directe cu parteneri externi, și a fost marcată de creșterea exponențială a acțiunilor derulate de diverși actori ostili, de la campanii propagandistice și de dezinformare până la comercializarea unor produse medicale neconforme și specularea vulnerabilităților economice. Pe baza dialogului cu serviciile partenere, SRI a fost în măsură să pună la dispoziția autorităților naționale exemple de bune practici și expertiză în ceea ce privește gestionarea pandemiei.
2022 – prezent: performanță și pragmatism
Ulterior pandemiei Covid-19, SRI și-a reluat la cote normale activitățile de cooperare internațională. Instituția a urmărit prioritățile informaționale și operaționale naționale, a capitalizat experiența acumulată în rolurile succesive de președinte al unor formate de cooperare multilaterală și a continuat să contribuie la dezvoltarea și adaptarea capabilităților formatelor de cooperare inter-servicii. Pe fondul invaziei ruse în Ucraina și al sporirii fără precedent a interesului pentru evoluțiile de securitate din regiunea Mării Negre și față de amenințarea reprezentată de Federația Rusă, dialogul partenerial s-a intensificat, iar SRI este privit drept un furnizor major de cunoaștere specifică la nivelul comunității euro-atlantice de securitate și intelligence.
Construind temeinic, pe experiență și încredere, SRI și-a dezvoltat un profil puternic, de actor profesionist și avizat în formatele bi- și multilaterale de cooperare. Iar acestea nu sunt laude de sine, ci aprecieri directe venite din partea unora dintre cele mai redutabile servicii de intelligence din lume.
Ajuns în prezent la maturitate profesională, Serviciul este recunoscut ca deținător de expertiză solidă în problematica de securitate regională și europeană și – mai ales – ca partener abil, competent și de încredere în toate formatele de cooperare în care activează.
La 35 ani de la înființare, SRI are relații parteneriale active cu peste 130 de servicii de informații și securitate, structuri de aplicare a legii și organisme cu atribuții de coordonare și control din peste 70 de state. Este, de asemenea, membru și contributor în 18 formate multilaterale de dialog. Cooperarea constituie o resursă informațională esențială, iar perspectiva ofițerilor SRI angrenați în astfel de activități poate fi juxtapusă vechiului proverb: „Dacă vreți să mergeți repede, mergeți singuri. Dacă doriți să mergeți departe, mergeți împreună”.
Complexitatea și impredictibilitatea mediului de securitate, amenințările directe și indirecte la adresa securității naționale a României, respectiv nevoia de adaptare continuă și rapidă la noile realități operaționale puternic influențate de evoluțiile tehnologice și de comunicații reclamă pe mai departe o implicare intensă a SRI în dialogul partenerial. Cooperarea internațională rămâne o resursă informațională majoră a SRI și contribuie în același timp la dezvoltarea capabilităților necesare îndeplinirii misiunii atribuite.
Abstract
International cooperation has grown into an essential resource for SRI since its establishment, with multiple benefits in the operational field, training, improvement of the technical capabilities, as well as for the institutional reform process. The beginnings were not easy though. Being a newly born institution, but inheriting a negative image from the former Securitate, SRI had to build, step by step, a mutual trust relation with its partners, especially from the West. Following an articulated approach, focused on reciprocation and professionalism, SRI has become a trustworthy partner for more than 130 services and an active member or contributor in 18 multilateral formats.
Echipa de cooperare internațională
