Volatilitatea continuă a climatului de securitate din regiunea Orientului Mijlociu și a Africii de Nord (MENA) a potențat manifestarea fenomenului migrației ilegale pe teritoriul Uniunii Europene și, implicit, în imediata vecinătate a României. Principalele provocări cu care se confruntă statele europene rezidă în dificultatea de a gestiona și controla exodul masiv al populației din regiunile de conflict și, mai cu seamă, în vulnerabilitățile interne determinate de implicarea rețelelor de crimă organizată în activități circumscrise migrației ilegale.
În România, migrația ilegală constituie cu preeminență apanajul unor structuri de criminalitate organizată specializate care și-au format puncte de sprijin pe teritoriul național fie prin afilierea unor cetățeni romani, fie prin racolarea unor „colaboratori” ocazionali cu rol de facilitare, călăuzire, transfer sau transport al migranților în spațiile dorite.
Cetățenii români ce pot fi atrași în astfel de activități ilegale provin cu precădere din zonele de frontieră, supuse unor presiuni migraționiste, aceștia fiind buni cunoscători ai nivelului de permeabilitate a granițelor. În egală măsură, aceștia transferă clandestin migranţi, sub acoperirea derulării unor activități de transport internațional de persoane sau marfă către state din vestul Europei.
Analize de ultimă oră arată faptul că cetățenii români au devenit ținta grupărilor de crimă organizată care acționează în proximitatea granițelor naționale, în speță în Ungaria, având în vedere comutarea preocupărilor acestora către așa-numitele „bazine de acumulare” ale migranților. Astfel, cetățenii români sunt tot mai implicați în preluarea refugiaţilor din zonele respective și transportul acestora către țările de destinație din vestul Europei.
Un alt spațiu care ar putea prezenta interes pentru structurile de crimă organizată și, implicit, pentru cetățenii români atrași de oportunități financiare, îl reprezintă teritoriul sârb din vecinătatea frontierei cu România, pe fondul unei prefigurate concentrări de migranți.
Perspectiva obținerii unor câștiguri semnificative și imediate concură la menținerea apetenței pentru derularea de activități ilicite, fără a fi conștientizate consecințele negative care pot deriva din aplicarea prevederilor legale ce sancționează, pe de o parte, activitățile de constituire a unui grup infracțional și, pe de altă parte, cele de trafic de persoane (migraţie ilegală). În plus, în scopul sustragerii de la controlul exercitat de autoritățile abilitate, pot exista situații în care transportatorii sau facilitatorii pot fi implicați în acțiuni care pun în pericol viața migranților, aspect ce conduce la agravarea pedepselor legale la care se expun.
Riscul la care se expun cetățenii români angrenați în transportul de migranți este cu atât mai mare cu cât statele europene afectate de criza migrației încearcă să adopte măsuri de securizare a frontierelor (e.g. controale suplimentare în cazul Germaniei și Austriei) și de înăsprire a sancțiunilor aplicate traficanților de persoane (e.g. la nivelul Ungariei noile prevederi legislative din septembrie a.c. prevăd pedeapsa cu închisoare între 10 şi 20 de ani pentru traficanţii de persoane).
Mai mult, în contextul în care România se situează pe al doilea loc în UE din punct de vedere al implicării cetăţenilor săi în cazuri circumscrise criminalităţii organizate, îndeosebi prin trafic de persoane, mediatizarea unor astfel de situații contribuie la afectarea imaginii și a intereselor României pe plan european și internațional, precum aderarea la spațiul Schengen.
O analiză mai atentă a fenomenului pune în evidență multiplele valențe și implicațiile profunde ale activităților circumscrise migrației ilegale care generează şi potențează numeroase alte acțiuni infracționale.
Astfel, amenințările la adresa securităţii naționale generate de angrenarea cetățenilor români în traficul de persoane vin dintr-o serie de situaţii şi contexte care ţin inclusiv de alte activităţi criminale.
– Impulsionarea activităților criminale conexe migrației ilegale, permiţând comunicarea şi schimbul de expertiză în mediul infracţional, cu efecte nedorite în planul „profesionalizării” infractorilor în domenii precum contrabanda și evaziunea fiscală (un „circuit funcţional” de trecere ilegală a frontierei este exploatat și pentru alte „afaceri”);
– presiunea exercitată asupra autorităților cu atribuții de control la frontieră;
– facilitarea prezenței şi tranzitării teritoriului României de către persoane care prezintă riscuri teroriste/ criminogene, în contextul în care nu toți migranții sunt refugiați afectați de conflictele din MENA;
– creșterea pericolului de producere ori răspândire a unor epidemii, precum cea cauzată de virusul poliomielitei;
– presiuni asupra sistemului social, care pot determina, în cazuri extreme, revolte sociale, xenofobie sau segregări etnice.
Rolul de simplu pion în cadrul unei structuri de crimă organizată îi plasează pe cetățenii români în prima linie a activităților ilicite, aceștia fiind cei mai expuși și vulnerabili în fața măsurilor întreprinse de autorități. Faptul că acționează, la comandă, în anumite etape ale „lanțului infracțional” nu minimizează rolul activ pe care aceștia îl au și nu îi diferențiază semnificativ de ceilalți membri ai grupărilor de crimă organizată.
Lipsa unei strategii unitare la nivelul Uniunii Europene care să asigure integrarea refugiaților în plan economic, cultural, social ori educaţional, precum și interesele uneori divergente ale statelor afectate de criza migranților asigură un cadru propice pentru perpetuarea activităților infracționale subsumate migraţiei ilegale, efectele negative, pe termen lung, fiind resimțite la nivelul societății civile.
Provocările sociale, umanitare şi de ordine publică reclamă implementarea unei politici active şi transparente de informare şi consultare a societăţii civile cu privire la politicile şi deciziile adoptate în contextul migraţiei.
Actuala criză a refugiaţilor din Europa reprezintă un test pentru statele întregului continent, care le pune la încercare solidaritatea, valorile şi le obligă să acţioneze ca un actor global în plan internaţional, în pofida numeroaselor probleme interne nesoluţionate.
ABSTRACT
The latest analysis show that Romanian citizens have become the target of organized crime groups operating in close proximity to the national borders, namely in Hungary, given the switch in concerns towards the so-called “reservoirs” of migrants. The Romanian citizens are increasingly involved in taking refugees from those areas and transporting them to their destination countries in Western Europe
Another area that could be of interest to structures of organized crime, and hence for Romanian citizens attracted by financial opportunities, is the Serbian territory adjacent to the border with Romania, against the background of a projected concentration of migrants.
The prospect of significant and immediate material gains contributes to maintaining the appetite for the conduct of illegal activity. The people involved in such actions are sometimes not aware of the negative consequences that can derive from the application of legal provisions sanctioning, on the one hand, the work of establishing a criminal group and, on the other hand, the trafficking (illegal migration).
Moreover, in order to escape the control exercised by the competent authorities, there may be situations in which carriers or facilitators can be involved in actions that endanger the lives of migrants, something that leads to heavier penalties they may legally face.
Autor: Georgiana Chirilă
