Legile internetului. Reacții la amenințările informaționale

Rolul rețelelor de socializare în propagarea informațiilor a crescut odată cu popularizarea acestora de către generațiile care au evoluat într-un mediu digital, diferit de orice alt mediu cunoscut de generațiile precedente. Consumatorul de conținut a devenit nu doar un canal de propagare, ci și un creator de informație, particularizată în funcție de personalitatea și preferințele fiecăruia. Viteza de circulație și volumul masiv al datelor au avut un impact puternic asupra utilizatorilor, mai ales din perspectiva timpului alocat identificării informațiilor utile.

Astfel, din dorința de a obține informații de calitate, încercăm să accesăm surse cât mai credibile, însă procesul de verificare a surselor este un demers cronofag și, uneori, intimidant pentru cine nu dorește să cadă victimă dezinformării ori manipulării. În oceanul informațional creat de tehnologie, alături de zgomotul de fond și de informațiile utile și veridice, coexistă falsurile, înșelătoria sau adevărurile parțiale care pot altera percepția asupra realității.

Înclinația omului de a-și forma propriile opinii în baza experiențelor personale, valorilor și credințelor sale îl determină să preia ca adevărate informațiile care se încadrează în tiparele sale de gândire. Riscul apariției prejudecăților este uriaș în acest neant informațional, iar posibilitatea de a ne înșela în selectarea informațiilor corecte crește exponențial. Însă formarea opiniilor pe baza unor informații care sunt mai târziu infirmate nu este atât de periculoasă la nivel individual, pe cât ar putea deveni la nivel macro, al grupurilor ori societăților. Vehicularea atât de facilă la nivel global a informațiilor, prin intermediul internetului, creează impresia unei ere caracterizate de superficialitatea în prelucrarea și validarea datelor.

Dacă la nivel de grup există campanii de prevenire a riscurilor dezinformării, fie prin mesaje de interes public, fie în medii academice controlate, la nivel macro sunt mai greu de prevenit consecințele acțiunilor disimulate ale actorilor care utilizează dezinformarea la scară largă, în scopuri geopolitice concrete.

În ceea ce privește modul de funcționare al platformelor de socializare, folosite de anumiți actori digitali susceptibili de a promova dezinformarea, o soluție viabilă în acest moment poate fi de natură legislativă. Însă o lege care să reglementeze conținutul de pe internet ar intra în contradicție cu drepturile utilizatorilor care pledează pentru libertatea de exprimare în orice circumstanțe.

Algoritmi pentru detectarea dezinformării

Pentru instituțiile responsabile de apărare, dezinformarea reprezintă o formă de înșelăciune sistematică practicată de actori statali sau de afiliați ai acestora, cu scopul influențării opiniilor și deciziilor dintr-un stat străin. Astfel, fie că este vorba despre un individ sau despre o entitate statală, se urmărește influențarea emoțională a destinatarului, prin inducerea fricii, urii, neîncrederii. Identificarea campaniilor de dezinformare reprezintă un demers dificil de realizat, dacă ne raportăm la resursele umane și temporale necesare. Există, desigur, și varianta digitală care folosește algoritmi de analiză a limbajului, însă aceștia trebuie adaptați permanent la continua schimbare a amenințării.

În momente decisive pentru viitorul unui stat, opinia publică joacă un rol esențial în luarea deciziilor. Însă, atunci când comportamentul publicului este rezultatul influenței unor acțiuni de dezinformare, se pot identifica soluții legale privind diseminarea informațiilor, adaptate la nevoile de cunoaștere și de exprimare ale opiniei publice. O consecință a declanșării conflictului între Federația Rusă și Ucraina a fost intensificarea dezbaterilor privind informațiile vehiculate pe internet, din perspectiva respingerii campaniilor de dezinformare.

Instrumente juridice europene

La nivelul UE a fost înființat un Înalt Grup de Experți pentru a monitoriza dezinformările din mediul online și știrile false. Odată cu recunoașterea faptului că nu există o soluție unică pentru combaterea acestui fenomen, Comisia Europeană a adoptat, la 26 septembrie 2018, Codul de bune practici la nivelul UE privind dezinformarea, reprezentată de „conținutul fals sau înșelător diseminat cu intenția de a induce în eroare sau a obține un câștig politic sau economic și care poate dăuna publicului”. Amenințările la adresa democrațiilor, polarizarea dezbaterilor și periclitarea sănătății și securității cetățenilor europeni se numără printre consecințele identificate ale dezinformării și informării greșite. Documentul a fost ulterior consolidat, la 16 iunie 2022, și parafat de 34 semnatari, printre care Meta, Google sau Microsoft. Noua variantă a reglementat detaliat domeniile cooperării și transparenței în funcționarea platformelor web.

Deși, în anul 2015, a fost înființat grupul consultativ operativ East StratCom, ca parte a Serviciului European de Acțiune Externă, pentru susținerea statelor din Parteneriatul Estic, la nivel comunitar încă nu a fost identificată o soluție juridică unificată, existând doar inițiative legislative individuale, la nivelul statelor membre. Aceste documente juridice, ce vizează cooperarea furnizorilor de conținut informațional cu autoritățile statului sau obligativitatea informării și intervenției prin blocarea conținutului inacceptabil, sunt însă supuse criticilor societății civile, fiind considerate interferențe în libertatea de exprimare.

Cazul Franței

Pe 22 decembrie 2018, statul francez a adoptat legea privind lupta împotriva manipulării informației în contextul campaniilor electorale. Având ca punct de plecare articolul 163-1 din Codul Electoral, documentul reglementează obligativitatea identificării conținutului inacceptabil, luarea de măsuri împotriva dezinformării pe rețelele de socializare, precum și modalitatea de notificare a autorităților naționale.

Aceeași lege reglementează noile competențe ale Autorității Naționale de Reglementare a Audiovizualului, între acestea numărându-se posibilitatea de a respinge licențele pentru servicii de radio sau televiziune dacă acestea vizează difuzarea de programe care amenință securitatea națională, interesele fundamentale ale statului sau ordinea publică. Referitor la procesul electoral, instituția primește împuternicirea legală de a suspenda distribuirea de servicii controlate sau influențate de entități străine, dacă prin intermediul acestora s-ar difuza intenționat informații de natură să afecteze integritatea votului.

Regulamentul german

În timp ce legea franceză are ca scop principal împiedicarea imixtiunilor în procesul electoral, legea germană NetzDG (Netzwerkdurchsetzungsgesetz) reglementează în primul rând respectarea regulilor de către platformele de socializare, vizându-Ie pe cele cu minimum două milioane de utilizatori înregistrați în Germania.

Urmărind să împiedice acțiunile de calomnie și defăimare în spațiul public și prevenirea utilizării simbolurilor contrare constituției germane, legea impune pentru furnizorul de conținut informațional obligația de a răspunde în termen de 24 de ore și de a bloca conținutul, conform solicitărilor primite. Întâmpinând critici publice, NetzDG a fost modificată, în anul 2021, noua variantă oferind posibilitatea de a solicita revizuirea deciziei de blocare a conținutului.

Conflictul ruso-ucrainean și impactul asupra Cehiei și Slovaciei

Spre deosebire de actele legislative menționate anterior, reglementările din Cehia și Slovacia, spre exemplu, au fost adoptate la scurt timp după agresiunea Rusiei asupra Ucrainei.

În rezoluția din 25 februarie 2022, reprezentanții guvernului ceh au solicitat entităților relevante să ia măsuri de prevenire a răspândirii în spațiul cibernetic de informații false care servesc manipulării populației și care justifică agresiunea.

La acea dată, Biroul Ceh de Presă (ČTK), responsabil de domeniul ceh de internet .CZ, a anunțat că CZ.NIC, asociația furnizorilor de servicii de internet din Cehia, în baza recomandărilor guvernului și după consultarea cu serviciile de informații ale statului, a blocat un număr de opt site-uri pro-ruse de dezinformare. Din punct de vedere tehnic, în acest demers a fost esențială implicarea operatorilor de telefonie mobilă.

Mai mult decât atât, Ministerul ceh de Interne a început elaborarea unei legi care să permită limitarea accesului la conținutul informativ din mediul online de natură să pună în pericol interesele statului. Cu toate că ulterior a făcut obiectul unui control judiciar administrativ, reclamații căutând protecție împotriva acțiunilor statului, hotărârea Curții Supreme Administrative de a bloca site-urile web subliniază importanța inițiativelor autorităților publice de a limita accesul la conținutul periculos.

În Slovacia, în 2022, Legea privind securitatea cibernetică a suferit modificări, fiind introdusă posibilitatea blocării unor site-uri. În mod similar cu prevederile legislative cehe, conținutul web putea fi blocat, pentru o perioadă limitată, ca urmare a raportării de către mass-media.

În contextul folosirii campaniilor de dezinformare ca parte a arsenalului amenințărilor hibride, un rol determinant pentru protejarea valorilor democratice revine societății civile. Încurajarea gândirii critice și educația pentru prevenirea și combaterea efectelor dezinformării contribuie inclusiv la diminuarea impactului emoțional nociv pe care aceste campanii îl au asupra fiecărui cetățean. Măsuri eficiente se află și la îndemâna furnizorilor, care pot contribui la reziliența societății prin creșterea transparenței în privința algoritmilor folosiți de platformele de socializare, posibilitatea configurării acestora de către utilizatori, precum și creșterea diversității conținutului pus la dispoziția publicului.

Abstract

The actual sources of information are very generous with the reader, but at the same time they are risky from the point of view of their trustworthiness. The emotional impact of fake-news is dangerous not only at the individual level, but especially at a macro level – groups, societies within the state, where the stakes are obviously higher.
Beside the awareness campaigns, nowadays legal measures could be an option. Some laws adopted in some European countries offer an example that can be updated and adapted to the consumer’s needs.

Autor: Geanina Catrina

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*
*