Jihad pe Internet

Omniprezentul cyberterorism

Cyberterorismul a devenit, alături de superterorism, forma cea mai periculoasă și greu de detectat pe care o îmbracă terorismul secolului XXI, “teroristul zilei de mâine fiind capabil să provoace daune mai mari cu un keyboard decât cu o bombă” (Toffler, 1995).

Folosit pentru prima dată în anul 1980, de către Barry Colin, cercetător principal la Institute for Security and Intelligence din California (Angheluș, 2006), terorismul cibernetic este, în teorie, convergența terorismului în spațiul informatic (Petrescu, 2006). Acesta este înțeles, în general, ca fiind format din atacuri ilegale, furturi de informație și folosirea internetului ca un mijloc de teroare în masă.

Cel mai mare cartier al cyberspace-ului este asigurat de Internet, acesta punând la dispoziția utilizatorilor câteva categorii majore de servicii, precum: world wide web-ul, electronic mail-ul, usenet-ul, Internet relay chat-ul (Patriciu și colectiv, 1999).

„Brandul” Al-Qaida

În universul consumist, orice acțiune umană poate deveni un brand. Prin reverberarea continuă și asurzitoare de către comunicațiile ce ne covârșesc viața, se îndeplinește marea parte a operațiunilor de promovare. Restul este scenariu, după ce s-a evaluat ce și cât anume se poate obține. Vorbind de terorism ca și marfă, pentru reprezentanții acestor grupări este important să li se contureze prezența prin publicitate și să li se identifice justificarea cheltuielilor prin profit. Chiar și ororile pot deveni branduri, iar multe chiar au devenit.

Organizația Al-Qaida este deja o marcă publicitară radicală și omniprezentă (Harsan, 2005). Grație Internetului, a devenit un brand global (Peter Taylor, redactor BBC, 2006). Înființată în 1988, de către militantul saudit Osama bin Laden, organizația Al-Qaida folosește o rețea internațională ramificată pentru a menține contactul între extremiștii musulmani din diverse țări. Deținând mijloace tehnice avansate, se află permanent în legătură cu un număr imens de adepți din lumea arabă, dar și din Europa, Asia, Statele Unite și Canada. Al-Qaida câstiga tot mai multa influentă prin intermediul spațiului virtual al Internetului, deși serviciile de informații americane îl consideră pe liderul acesteia, Osama bin Laden, “un fugar într-o peșteră, fără putere în afara casetelor video” (Washington Times, 2007).

Afirmația este contrazisă, însă, de realitatea spațiului virtual, în care peste 6.000 de site-uri ale rețelei Al-Qaida permit organizației să recruteze militanți, să comploteze și să-ți planifice acțiunile în condiții de impunitate aproape totală.

Organizația încearcă să transforme grupările islamice existente în organizații extremiste și să creeze astfel de grupări acolo unde nu există. Susține ideea distrugerii Statelor Unite, văzute ca principal obstacol în reforma societăților musulmane. De asemenea, sprijină luptătorii musulmani din Afganistan, Algeria, Bosnia, Cecenia, Eritreea, Kosovo, Pakistan, Somalia, Tadjikistan și Yemen. Obiectivul principal al organizației este răsturnarea guvernelor unor state musulmane, considerate a fi corupte și eretice și înlocuirea lor cu guverne islamice care să respecte Sharia.

Al-Qaida are o atitudine profund anti-occidentală, percepând Statele Unite ca fiind cel mai mare dușman al Islamului.

În acest sens, Osama bin Laden a emis trei decrete religioase Fatwa prin care îndeamnă musulmanii să ridice armele împotriva SUA. Valențele Al-Qaida care semnificau coordonare organizațională și strategică între diferite rețele teroriste sunt preponderent angajate și în mediul virtual, mesajele liderilor Osama bin Laden, Ayman Al-Zawahiri și Abdullah Azzam fiind de nenumărate ori o sursă de inspirație ideologică pentru adepții din întreaga lume (Documentar UNAP, 2007).

Potrivit postului de televiziune britanic BBC World, în zilele de 12 -14 ianuarie 2004, a fost emisă o declarație despre care se presupune că aparține organizației Al-Qaida, în care se preciza faptul că “a început numărătoarea inversă până la atacarea SUA. În cazul în care SUA și statele aliate nu se retrag din Irak, Afganistan și celelalte state islamice, organizația va ordona asasinarea liderilor americani și a celor care îi sprijină”.

As-Sahab Video Production

Productiile mass-media Al-Qaida poarta marca As-Sahab Media Foundation, despre care se crede ca ar acționa, cu mijloacele specifice, tot în munții paștunilor afgano-pakistanezi talibanizați. Apărută în 2000, As-Sahab a depins de televiziuni precum Al-Jazeera, pentru difuzarea înregistrărilor sale video (Documentar BSIJ, 2007). Pe Internet nu posta decât scurte spoturi. Dar a făcut câteva salturi. Întâi postarea de lungi înregistrări direct pe Internet, prin intermediul unei rețele mondiale de webmasteri anonimi, care îi fac pierdută urma. Apoi, a trecut de la 16 spoturi, în 2005, la de patru ori mai multe anul acesta. Calitatea lor este simțitor ameliorată, iar traducerea se face deja în câteva limbi. Nu în ultimul rând, performanța este viteza de reacție: strategul Al-Zawahiri a comentat asaltul armatei pakistaneze asupra Moscheii Roșii din Islamabad chiar a doua zi după eveniment.

Abu Yahya Al-Libi, cea mai proeminentă figură a Al-Qaida în 2007

Deși demonizează și sistemul media occidental, una dintre armele cu care luptă Al-Qaida este imaginea, difuzată de televiziuni și, mai nou, prin Internet. Producătorii video care servesc rețeaua teroristă au performanțe tot mai bune, ca viteza înregistrării apelurilor și a calității imaginii servite adepților și inamicilor. După trei ani de absență de pe micile ecrane, Osama bin Laden a apărut pe 8 septembrie într-o nouă înregistrare video postată pe un site islamist. Ultimul spot video a fost apelul adresat electoratului american înaintea prezidentialelor din 2004, după care a mai fost lansat un mesaj audio, în ianuarie 2006. De data aceasta, liderul terorist a aniversat dublul atentat năucitor din New York, despre care CIA este încă întrebată cum a fost posibil, prin abordarea unui look îngrijit, chiar întinerit. Mesajul către adepți și adversari a fost că este „bine mersi” (Documentar BSIJ, 2007). Față de imaginea fugarului hăituit, în uniformă de camuflaj și cu kalasnikov-ul alături, din urmă cu trei ani, cel numit „Abu Abdullah” de frații jihadiști s-a înfățișat cu barba neagră și tăiată, cu veșminte albe saudite și cu pelerina crem a șeicilor sau liderilor tribali arabi.

Vârful cocoașei cămilei

Organizația Al-Qaida dispune și în Irak de un departament media propriu, care publică materialele de propagandă, declarații audio și text, revendicări de atentate, precum și înregistrări video care înfățișează execuții deosebit de violente. Acestea sunt postate sub numele de Abu-Maysarah al-Iraqi. Textele sunt răspândite pe diferite pagini web jihadiste generice, producțiile audio și video fiind, de obicei, uploadate în sistemele publice de file-sharing și apoi distribuite de către numeroasele website-uri jihadiste (Documentar UNAP, 2007). Al-Qaida publică, în Irak, și o revistă online, Dhurwat As-Sanam (“Vârful cocoașei cămilei”), din care, în 2006, au apărut trei ediții.

Al-Qaida în Peninsula Arabică

Al-Qaida în Peninsula Arabică (Tanzim Al-Qaida Fijazirat Al-Arab) a publicat mai multe reviste online, printre care Sawt Al-Jihad („Vocea Jihadului”), lansată în octombrie 2003, s-a concentrat asupra aspectelor ideologice ale Războiului Sfânt, iar „Camp Al-Battar”, apărută în ianuarie 2004, a inițiat un program de instruire online a celor care doresc să devină jihadiști.

Site-urile folosite de grupările Al-Qaida variază în timp și sunt alese în funcție de ușurința cu care pot fi accesate de publicul-țintă, de popularitate sau de securitate (Documentar UNAP, 2007). Trebuie menționat că, din momentul în care un material apare pe web, inițiatorul nu mai are niciun control asupra modului sau locurilor în care se va răspândi, astfel încât preluarea unui articol pe un web-site nu înseamnă, neapărat, că producătorul acestuia a ales să-l posteze acolo.

Fara să avem pretenția epuizării subiectului prezentat, se poate aprecia, potrivit surselor oferite de mass media, că expansiunea Al-Qaida nu mai depinde deja de liderii acesteia, ea realizându-se de la sine, prin intermediul celor aproximativ 1 miliard de utilizatori ai Internetului, care, pâna în 2010, ar putea atinge cifra de 2 miliarde.

Autori: prof. univ. dr. Anghel Andreescu și conf. univ. dr. Nicolae Radu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*
*