Intelligence în vremea pandemiei

Privit din perspectiva ameninţărilor la adresa securităţii oricărui stat, pericolul declanşării unei pandemii este unanim asimilat de către serviciile de informaţii cu o problemă de securitate umană. Această abordare a fost  evidențiată în urmă cu aproximativ patru decenii de Five Eyes (alianţă a serviciilor de informații australiene, canadiene, americane, britanice şi neo-zeelandeze), pe fondul răspândirii SIDA. Treptat, rolul şi capacităţile activităţii de intelligence au fost regândite, impunându-se necesitatea orientării serviciilor şi spre problemele economice, de mediu şi, nu în ultimul rând, de sănătate.

Perioada pe care o parcurgem în prezent, declanşată de apariţia pandemiei de COVID-19, evidenţiază legătura dintre sănătatea publică şi securitatea naţională. Această criză are efecte inclusiv asupra activității actorilor din domeniul securităţii naţionale și impune regândirea naturii operaţiunilor desfăşurate de serviciile de informaţii.

În noile circumstanţe ale ameninţării de natură medicală, aflată încă în expansiune şi care face ca administraţiile de stat să se concentreze aproape exclusiv asupra bolii, serviciile de informaţii trebuie să acorde o atenţie sporită adaptării activităților desfășurate și păstrarea nivelului operaţional, fără a ignora pericolul dezinformării organizate şi creşterea numărului de atacuri cibernetice sub diverse forme.

Dacă la începutul crizei sanitare lumea părea că s-a blocat tocmai pentru a susţine efortul comun de prevenire a răspândirii virusului, la nivelul serviciilor de informaţii a devenit evidentă necesitatea unor măsuri pentru a permite continuarea activităților specifice cu respectarea, în același timp, a noilor reglementări impuse de autorități.

Altfel spus, la nivelul capacităţii operaţionale se poate remarca nevoia de redefinire a paradigmei de lucru. Pe de altă parte amploarea luată de comunicaţiile electronice a limitat capacităţile de culegere a datelor, însă a creat noi oportunităţi pentru desfășurarea atacurilor cibernetice.

Regândirea operaţiunilor

Actorii din domeniile apărării şi securităţii, inclusiv cei din serviciile de informaţii, se văd nevoiţi să abordeze în mod diferit noua situație, în special din perspectiva prevenirii extinderii crizelor de acest gen. Astfel, capătă relevanță culegerea şi analiza de informații pentru avertizarea timpurie (warning intelligence) şi pentru activitatea operaţională de intelligence, plecând de la prezumţia că, orientată în direcţia corectă, mare parte a receptorilor are capabilitatea de a furniza informaţii valoroase. Spre exemplu, HUMINT poate permite recrutarea şi orientarea unor surse specializate în domeniile epidemiologice şi medicale din străinătate, iar analiza datelor de conexiune şi a modelelor de comunicare (SIGINT) coroborate cu imagini prin satelit (IMINT) pot oferi informaţii despre schimbările colective ale comportamentului de grup, desfăşurarea trupelor militare sau construcţia într-un timp foarte scurt a infrastructurii spitaliceşti. În același timp, datele din platformele de socializare (SOCMINT) pot oferi informaţii de fundal.

De asemenea, în lupta împotriva coronavirusului, statele au apelat la diferite tipuri de operaţiuni: devoalarea propagandei, modelarea minţii prin reactivarea „agit-prop”, metodă de propagandă utilizată în URSS în perioada comunistă, monitorizarea populaţiei, urmărirea bolnavilor şi chiar captarea pieţelor echipamentelor medicale.

Astfel, problemele de sănătate publică au căpătat o nouă dimensiune pentru serviciile de informații occidentale, care au încercat să culeagă informații despre originea virusului sau despre numărul real al infectărilor în diferite state.

Implicaţii de ordin moral

Pentru a monitoriza cazurile de COVID-19, în China sunt utilizate camere de recunoaştere facială și aplicații bazate pe inteligență artificială, capabile să ofere rezultate chiar dacă persoana scanată poartă mască. La rândul său, Mossad-ul a contribuit la identificarea echipamentelor medicale necesare în contextul pandemiei (măşti, teste etc.). Shin Bet, serviciul intern de securitate al Israelului, a fost autorizat oficial să identifice și să monitorizeze pacienții infectați cu noul coronavirus, prin intermediul datelor furnizate de telefoanele mobile și al altor surse de informații digitale, cu scopul prevenirii răspândirii virusului.

Noile operațiuni ale serviciilor de informații, impuse de situația medicală pentru protejarea sănătății cetățenilor, sunt însoțite de provocări etice. Până la momentul declanşării pandemiei, utilizarea tehnologiei similare cu cea deţinută de Shin Bet era reglementată doar pentru cazuri de terorism. Demersuri jurnalistice și ale societății civile din Israel au ridicat problema riscului de transformare a modelului de guvernare dacă nu într-unul autocrat, cel puţin într-unul semi-democratic, prin invocarea pandemiei ca ameninţare la adresa securităţii naţionale.

Războiul din umbră

La rândul său, în contextul pandemiei, la jumătatea lunii martie a acestui an guvernul rus a pus bazele unui consiliu de coordonare condus de prim-ministrul Mikhail Mishustin pentru a susţine lupta împotriva coronavirusului. Acest grup operativ îi include pe principalii şefi ai serviciilor de securitate din Federaţia Rusă. În ceea ce îl priveşte pe președintele Vladimir Putin, acesta s-a aflat în centrul unui grup de lucru format din responsabili ai serviciului vamal, ai ministerului apărării, ai apărării civile, serviciului de grăniceri şi ai FSB, mobilizând forţele armate şi industria de apărare a ţării, pentru fabricarea de echipamente medicale precum ventilatoare ori dispozitive de imagistică termică.

În același timp, East Stratcom, grupul de lucru creat la nivelul Uniunii Europene cu scopul de a identifica operaţiunile care vizează dezinformarea, a atribuit Moscovei nu mai puţin de 110 campanii, între 22 ianuarie şi 19 martie, în contextul crizei COVID-19. 

Nu acelaşi lucru se poate afirma însă despre serviciile de informaţii franceze. Potrivit unei analize realizată de postul de televiziune France24, preluată de RFI România, serviciile franceze „nu au fost activate oficial pentru a gestiona această criză” medicală. Materialul îl citează pe Bernard Barbier, fostul șef al Direcției tehnice din cadrul DGSE (serviciul francez de informații externe), care susține că o astfel de implicare nu face parte din cultura serviciilor secrete franceze. Și asta nu pentru că resursele tehnologice avansate nu ar permite o supraveghere cuprinzătoare, ci pentru că regulamentul de funcționare nu permite intervenții pe teritoriul francez.

De la identificarea echipamentelor medicale până la combaterea campaniilor de dezinformare sau prevenirea atacurilor cibernetice, serviciile de informații nu au încetat să își îndeplinească misiunile, adaptându-și operațiunile și direcțiile de acțiune la noua realitate creată de pandemie.   

Abstract

As far as intelligence services are concerned, the emergence of a pandemic is unanimously assimilated with human security, as public health and national security are closely connected. The health crisis caused by Covid-19 has an impact on their operations. For example, in terms of their operational capacity, intelligence services need to redefine their work paradigm in order to be able to ensure the operational character of their activity. The pandemic context has also created new types of operations, such as: population monitoring and propaganda, while it has reactivated older propaganda concepts, like “agitprop”, and it has released new approaches on the medical field.

 Autor: Geanina Catrina

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*
*