În fiecare an, radicali din întreaga lume merg în Siria și Irak pentru a se alătura jihadului dus de organizațiile teroriste din zonă. Cunoscuți sub denumirea de Foreign Fighters („luptători străini”), ei au ajuns în ultima perioadă chiar mai numeroși decât luptătorii locali.
DAESH – de la jihadul global la vechiul califat
În mediul experţilor în domeniul prevenirii şi combaterii terorismului, organizaţia Daesh, cunoscută şi sub denumirile de Statul Islamic, Statul Islamic din Irak şi Siria, Statul Islamic din Irak şi Levant, este unanim considerată ca fiind cea mai mare ameninţare teroristă la adresa securităţii globale. Preluând de la Al Qaida (AQ) ideologia Jihadului global, Daesh a reuşit să împingă AQ într-un con de umbră, evoluţie facilitată de eliminarea lui Ossama bin Laden şi de leadership-ul discret al succesorului Ayman al Zawahiri. Dacă în plan doctrinar contribuţia Daesh la ideologia jihadului global este modestă sau chiar inexistentă, organizaţia are totuşi câteva atuuri majore care au plasat-o în fruntea surselor de ameninţare teroristă la adresa Occidentului.
În primul rând, proclamarea califatului, prin care a materializat visul extremiştilor islamişti şi le-a dat acestora o cauză pentru a lupta. Astfel, teritoriile controlate de Daesh au devenit un nou tărâm al făgăduinţei, care a atras luptători din lumea întreagă, de multe ori însoţiţi de familiile lor pentru a trăi guvernaţi de sharia (legea islamică).
De asemenea, Daesh are un modus operandi caracterizat de violenţă extremă (vezi decapitările, incendierea pilotului iordanian etc.). Considerată de unii premeditată, pentru a trimite o dată în plus la timpurile medievale ale constituirii primului califat, violenţa reprezintă un bun argument pentru jihadişti mai vechi sau mai noi de a se ralia Daesh.
Nu în ultimă instanţă, organizaţia dispune de o propagandă extrem de eficace, care a depăşit standardele anterioare ale Al Qaida (reprezentate de reviste precum „Inspire”) şi a reuşit să valorifice pe deplin avantajele tehnologiei moderne şi ale social media, fiind de multe ori cu un pas înaintea serviciilor de intelligence şi securitate care încearcă să o combată.
Ameninţarea foreign fighters la adresa Europei
Având ca punct central de atracţie Daesh, dar şi alte organizaţii teroriste din regiune (precum Frontul Al Nusra, structură afiliată Al Qaida), zeci de mii de luptători din diferite regiuni ale globului s-au deplasat către Irak şi Siria, pentru a participa la jihad. Cunoscuţi sub denumirea de foreign fighters („luptători străini”), aceştia au devenit în unele regiuni majoritari, depășind numeric componenta autohtonă a Daesh (sirieni şi irakieni).
Deşi marea majoritate a foreign fighters care luptă în Siria şi Irak provin din regiune (Africa de Nord – Tunisia, Libia, Maroc, din Orientul Mijlociu – Iordania, Arabia Saudită, Yemen sau din Asia – Caucaz, Uzbekistan, Pakistan), din punctul de vedere al comunităţii româneşti de informaţii prezintă relevanţă luptătorii proveniţi din Europa. Numărul acestora este foarte dificil de estimat, fiind de obicei vehiculate cifre de 4000 şi 5500 de persoane la nivelul anului 2015, cei mai mulţi provenind din vestul şi nordul Europei (Marea Britanie, Franţa, Germania, Belgia, Olanda).
Speranţa de viaţă a foreign fighters este una scurtă, estimată la câteva luni, aceştia fiind ţintă pentru multe entităţi. Ei sunt deseori ucişi în bătăliile cu armatele siriană sau irakiană, cu organizaţii teroriste rivale (confruntările între Daesh şi Frontul Al Nusra sunt de notorietate) sau, la cea mai mică suspiciune că nu ar fi loiali sau ar încerca să dezerteze, chiar de către Daesh. Mai mult, sunt cazuri în care foreign fighters sunt eliminaţi chiar de guvernele ţărilor lor de origine. Marea Britanie şi-a asumat oficial eliminarea unor jihadişti britanici aflaţi în Siria prin atacuri cu drone, deoarece aceştia pregăteau atacuri teroriste pe pământ britanic.
Cu toate acestea, mulţi supravieţuiesc şi revin în ţările de origine, pentru motive diverse. Unii dintre ei renunţă la jihad, de obicei ca urmare a dezamăgirilor produse de constatarea diferenţei între propaganda Daesh şi realitatea vieţii cotidiene în Siria şi Irak. Alţii revin doar pentru a lua o pauză, pentru a recruta noi luptători sau sunt trimişi de organizaţie cu scopuri operaţionale, de suport, sau pentru a crea celule adormite care ar putea fi activate la nevoie.
Cunoscuţi în acest caz ca returnees (reîntorşi), jihadiştii întorşi din Siria şi Irak reprezintă o ameninţare majoră la adresa securităţii europene şi, implicit, a României. Făcând abstracţie de cei trimişi de Daesh cu sarcini operaţionale în Europa, a căror identificare este prioritatea fundamentală a oricărui serviciu de informaţii în domeniul prevenirii şi combaterii terorismului, chiar şi persoanele din celelalte categorii reprezintă riscuri majore.
Având experienţă de luptă, fiind adepţi ai unei ideologii extremiste, având contacte cu persoane cu preocupări similare, aceştia pot oricând încerca realizarea unui atentat, din proprie iniţiativă sau la solicitarea unor entităţi teroriste.
O asemenea ameninţare nu este doar teoretică, seria de atentate teroriste sau tentative înregistrate doar în anul curent în Europa Occidentală (Paris, ianuarie; Copengaha, ianuarie; trenul Thalys, august; Berlin, septembrie, Paris, noiembrie), în care atentatorii au avut legături directe sau indirecte cu organizaţii teroriste din Siria şi Irak demonstrând nivelul ridicat de risc generat de returnees. Într-un interviu recent difuzat live de BBC cu şeful serviciului secret MI5 (o premieră pentru acest serviciu, care subliniază o dată în plus gravitatea ameninţării), acesta a punctat numărul mare de tentative de atentat dejucate în 2014, nu mai puţin de şase, cel mai mare după 11 septembrie 2001.
Mobilitatea returnees, conexiunile stabilite, comiterea atacului ori a tentativei în afara ţării de origine în unele cazuri, demonstrează că ameninţarea vizează întregul continent european, chiar dacă deocamdată s-a materializat doar în statele din vest şi nord.
Riscuri pentru România
Focalizat pe România, trebuie punctat că riscurile se încadrează în peisajul general al ameninţării teroriste la adresa Europei. Într-un peisaj globalizat, şi cu atât mai mult în interiorul Uniunii Europene, nu mai există zone ferite de terorism, singura diferenţă fiind nivelul de risc.
Faptul că România este generic vizată de entităţile teroriste active în Siria şi Irak este susţinut din păcate de multiple argumente. Ţara noastră a fost inclusă pe harta teritoriilor ce trebuie înglobate în califatul islamic, în baza faptului că a fost la un moment dat parte a Imperiului Otoman, şi, în concepţia Daesh, teritorii care au fost anterior musulmane ar trebui să revină la Islam. România participă, chiar dacă nu cu forţe militare, la Coaliţia Internaţională constituită pentru a combate Daesh şi are relaţii bune cu Statele Unite, permiţând prezenţa unor obiective americane, precum cel de la Deveselu, pe teritoriul naţional.
O altă evoluţie relevantă o constituie fenomenul migraţionist aflat în plină manifestare în Balcani şi Europa Centrală, constând în zeci, în curând sute de mii de persoane, care încearcă să obţină azil în ţările mai bogate din centrul şi nordul Europei. Chiar şi la un procent minim (1-2% din migranţi) de persoane care au fost implicate în activităţi teroriste sau au conexiuni cu entităţi teroriste, rezultă cifre de mii de persoane gata să comită ori să susţină realizarea de atacuri teroriste pe pământ european.
Chiar dacă România nu a fost deocamdată direct vizată de aceste fluxuri migraţioniste, ţara noastră se află totuşi pe câteva rute de migraţie constituite anterior, prin care mii de persoane originare din spaţii de risc terorist au ajuns în România. În majoritatea cazurilor, acestea au solicitat azil dar şi-au continuat călătoria ilegal, intrând în spaţiul Schengen prin Ungaria.
Ţara noastră a fost şi continuă să rămână un spaţiu de tranzit, dar riscurile ca unele persoane aflate în trecere să încerce comiterea unui atentat în România împotriva unor obiective de interes nu pot fi excluse.
Pornind de la aceste realităţi, Serviciul Român de Informaţii, ca autoritate naţională în domeniul prevenirii şi combaterii terorismului, a alocat resurse pentru gestionarea riscurilor şi a iniţiat un set de măsuri, în cooperare cu partenerii interni din Sistemul Naţional de Prevenire şi Combatere a Terorismului şi cu parteneri externi. Deşi ameninţarea este încă generică, ceea ce a permis menţinerea nivelului de alertă teroristă la Albastru – Precaut, SRI o abordează la modul cel mai serios, prin măsuri pe linie de intelligence (obţinere şi valorificare de informaţii) şi activitatea operativă a Brigăzii Antiteroriste (care contribuie la asigurarea securităţii aviaţiei civile, a unor obiective diplomatice, asigură intervenţia pirotehnică etc.).
Atunci când a fost necesar, SRI a apelat şi la măsuri precum declararea ca indezirabil ori nepermiterea intrării în ţară a persoanelor care generau riscuri de natură teroristă (118 măsuri de prevenire în 2014 şi 134 în 2015).
Sub egida (RAN), reţea europeană dedicată luptei împotriva extremismului şi radicalizării violente, în cursul anului 2015 a fost organizat un training comun pentru specialişti ai Serviciului şi ai altor instituţii din Sistemul Naţional de Prevenire şi Combatere a Terorismului, destinat formării de formatori, care să instruiască mai departe personalul din prima linie, din teren, care poate avea o contribuţie decisivă la identificarea persoanelor radicalizate, dispuse să se implice în comiterea unor acte teroriste.
Semnalmente ale radicalilor
Din această perspectivă, un rol foarte important revine societăţii civile şi publicului larg. Un serviciu de intelligence, oricât de profesionist şi de bine pregătit ar fi, nu poate identifica orice persoană radicalizată. Pericolul reprezentat de aşa numiţii lone actors, persoane autoradicalizate care nu au contacte în medii extremiste şi sunt aparent normale, moderate, este bine cunoscut ca fiind foarte greu de contracarat.
În schimb cetăţenii, prin natura interacţiunilor fireşti din mediul social, pot identifica anumite suspiciuni, schimbări comportamentale, precum şi semne exterioare de radicalizare – aplicarea strictă a portului musulman (barbă la bărbaţi, burka la femei), „semnul de rugăciune” pe frunte, refuzul de a interacţiona cu femei (la bărbaţi), utilizarea frecventă a termenilor de jihad ori sharia, accesarea unor site-uri de propagandă jihadistă, conexiuni pe reţele sociale cu profiluri extremiste, afişarea de steaguri ale Daesh.
Cu toate acestea, şi o persoană moderată poate afişa semne exterioare similare de comportament, fără a fi radical. Se consideră că foarte importantă este identificarea unor schimbări în acest sens, care pot constitui un indiciu al parcurgerii unui proces de radicalizare.
Aceste lucruri pot fi şi trebuie aduse în atenţia Serviciului pentru verificare şi investigare de specialitate (prin intermediul site-ului SRI, Telverde pentru semnalarea riscurilor teroriste – 0800.800.100 sau Biroului de Relaţii cu Publicul).
Abstract
Having as a central point of attraction Daesh, and also other terrorist organizations in the region (such as Al Nusra Front, a structure affiliated to Al Qaeda), tens of thousands of fighters from different regions on the globe have traveled to Iraq and Syria to attend jihad. Known as foreign fighters, they became the majority in some regions, outnumbering the domestic Daesh component (Syrians and Iraqis).
Although the vast majority of foreign fighters who are fighting in Syria and Iraq are from the region (North Africa – Tunisia, Libya, Morocco, the Middle East – Jordan, Saudi Arabia, Yemen or Asia – Caucasus, Uzbekistan, Pakistan), from the point of view of the Romanian intelligence community, the fighters from Europe are the relevant ones. Their number is very difficult to estimate; typically circulated figures are ranging between 4000 and 5500 people in 2015. Most of them are from western and northern Europe (UK, France, Germany, Belgium and the Netherlands).
Our country has been and continues to be a transit area, but the risks that some people just passing, might try to commit a terrorist attack in Romania against certain targets of interest cannot be excluded.
Autor: Sorin Zugravu
