În contraterorism, 2016 nu a fost deloc uşor, fapt de aşteptat după atacurile de la Paris de anul trecut. Atentatele teroriste la Bruxelles şi Nisa, cele din Germania şi Turcia, cauzate de fundamentalismul islamic, au însângerat, nou, continentul european. Dar mobilizarea fără precedent împotriva flagelului jihadist începe să producă primele rezultate vizibile. Daesh pierde teren în faţa coaliţiei internaţionale, îndeosebi în Irak, iar statele europene îşi consolidează instrumentarul de care au nevoie pentru a combate noile ameninţări la adresa propriei securităţi.
După atentatul de la Bruxelles, din martie, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, s-a referit, pentru prima dată, la faptul că Europa are nevoie de o „uniune a securităţii“. În confruntarea cu ameninţarea teroristă care a lovit direct în inima Uniunii Europene, răspunsul autorităţilor din statele membre trebuie să devină unul coordonat. Aşa cum ne dorim o uniune a pieţelor de capital, o uniune a energiei şi o uniune economică şi monetară, este nevoie, de asemenea, de o uniune a securităţii. Situaţiile excepţionale reclamă un răspuns pe măsură şi pot deveni un fundament solid al dezvoltării ulterioare, dacă sunt gestionate inteligent.
Un pas în acest sens poate fi înfiinţarea postului de comisar european pentru securitate – o premieră istorică pentru proiectul integrării europene, care intră, aşadar, într-un proces de aprofundare inclusiv în domeniul securităţii.
Pentru Serviciul Român de Informaţii, această dinamică nouă consolidează orientarea strategică spre parteneriate bilaterale foarte strânse cu serviciile din statele europene. SRI şi-a consolidat gradual poziţia şi în formatele multilaterale de cooperare în intelligence, după integrarea euro-atlantică a României. Totodată, cooperăm îndeaproape cu EUROPOL, atât cu informaţii specifice muncii noastre, cât şi cu o resursă umană bine pregătită.
Sunt doar câteva exemple care ilustrează deciziile strategice pe care conducerea SRI şi le-a asumat în direcţia cooperării tot mai strânse cu partenerii noştri europeni şi euro-atlantici, într-un moment istoric complicat, în care ameninţările la adresa securităţii evoluează mai rapid ca oricând. În efortul de utilizare la maximum a resurselor de care dispune un serviciu de informaţii, cooperarea poate să completeze necesarul de date esenţiale pentru asigurarea securităţii.
Ameninţarea teroristă la adresa Europei nu este pe cale să se diminueze în perioada următoare. Potenţialii atacatori vor fi încă tentaţi de propaganda şi tehnicile de recrutare ale grupărilor teroriste. Persistă probabilitatea ca o mare parte din miile de cetăţeni europeni care s-au alăturat fronturilor din Siria şi Irak să încerce să se întoarcă în ţările de origine, aducând o experienţă de luptă şi un nivel de îndoctrinare extrem de periculoase pentru securitatea europeană. Dacă adăugăm în această ecuaţie semnele unei competiţii acerbe între Daesh şi Al-Qaeda pentru recrutarea de combatanţi, tabloul ameninţărilor devine complicat.
În privinţa răspunsului adecvat în faţa noilor realităţi, ştim din experienţa ultimelor decenii de expansiune a terorismului global că intoleranţa faţă de minorităţi şi indiferenţa faţă de disparităţile economice, în special în zonele subdezvoltate, alimentează retorica grupărilor teroriste şi riscă să transforme simpatizanţii acestora în atacatori fără discernământ. Dincolo de măsurile hard în domeniul politicii de securitate, am convingerea că flagelul terorist poate fi contracarat, în mod sustenabil, printr-o logică a cooperării, dublată de una a prevenţiei şi incluziunii sociale. Doar astfel putem spera ca terorismul jihadist să nu devină, pentru mult timp de acum înainte, noua normalitate în Europa.
Autor: Mihai Dinescu, Redactor-şef
