Dacă informațiile false, parțial false sau trunchiate ar fi ingredientele unui preparat culinar, atunci denumirea cu care acesta ar fi etalat în galantare ar fi „Dezinformare”. Un preparat cu gust efervescent de senzațional, cu o ușoară notă de confuzie și o aromă subtilă de suspiciune. La primul contact, consumatorul ar avea o reacție de șoc, dar, după o degustare atentă, gustul amar de inexactitate i-ar lăsa un sentiment de deziluzie.
Exact aceleași sentimente – extrapolate la nivel de societate – le generează și propagarea informațiilor neadevărate, fenomen care este cu atât mai întâlnit cu cât, în era digitală, accesul rapid și facil la informații este la îndemâna oricui. Efectele, însă, pot fi mult mai grave decât o simplă indigestie cauzată de ingerarea unui preparat dezgustător.
Dezinformarea, fast-food pentru minte
Dacă ar fi să facem o paralelă între informațiile false, parțial false sau trunchiate și alimentele din zona fast-food, am putea spune că și unele, și altele sunt la fel de accesibile, însă la fel de sărace în substanță folositoare, oferind satisfacție de moment și generând efecte nocive în timp.
Concret, una dintre consecințele majore ale informațiilor neadevărate o reprezintă dezbinarea socială. Grupurile sunt adesea influențate prin răspândirea unor știri false sau manipularea informațiilor cu scopul de a crea conflicte și diviziuni. Această strategie este adesea folosită pentru a slăbi coeziunea socială și a manipula opiniile publice în favoarea unor interese absconse.
Totodată, informațiile false, parțial adevărate sau selective pot distorsiona percepțiile individuale și colective, influențând formarea opiniei publice. Grupurile pot să adopte puncte de vedere extremiste sau să susțină idei false, ceea ce poate duce la polarizare sau marginalizarea altor grupuri. Aceasta poate afecta în mod negativ dialogul social și încrederea reciprocă.
În contextul politic, informațiile neadevărate pot submina procesele democratice. Manipularea opiniei publice prin diseminarea de informații false poate influența rezultatele alegerilor sau poate crea climatul propice pentru decizii politice dăunătoare. Astfel, societățile democratice construite pe principii de transparență și responsabilitate pot fi afectate în mod semnificativ.
Un desert savuros
La fel ca în cazul unui desert, informațiile false, parțial false sau trunchiate, oricât de rafinate, savuroase sau seducătoare prin ambiguitatea texturii ar putea fi, ele au, totuși, efecte pe termen lung, însă nu asupra organismului, ci asupra minții. La nivel individual, intoxicarea cu informații neadevărate, imprecise sau voit fragmentate poate avea consecințe psihologice negative. Expunerea constantă la informații false poate duce la anxietate, confuzie și chiar la depresie. Aceasta poate afecta starea de bine a indivizilor și poate contribui la creșterea nivelului de stres în societate.
Consumul de informații inexacte poate crea confuzie și incertitudine în mintea individului, deoarece acesta se vede în postura de a se confrunta cu o discrepanță între ceea ce crede și realitatea prezentată. Prin intermediul platformelor digitale, informațiile neadevărate pot circula ușor, ajungând la un public vast într-un timp foarte scurt. Această propagare rapidă poate impieta asupra măsurilor specifice combaterii dezinformării și poate accentua efectele negative create de comunicarea distorsionată la nivelul grupurilor sociale.
Informațiile parțial false, trunchiate sau distorsionate pot afecta încrederea în autorități și în valorile promovate la nivel social. Informațiile inexacte, incomplete sau distorsionate sunt de natură să afecteze credibilitatea emitenților și să provoace scepticism și deziluzie.
Scepticismul poate avea efecte negative asupra participării active la procesele civice sau asupra susținerii valorilor promovate în beneficiul colectivității. Și de aici apar alte efecte negative resimțite la nivel de societate: colaborarea minimă între membrii comunității, scăderea calității vieții, creșterea riscului de apariție și menținere a unor disfuncționalități sociale și economice.
Efecte toxice
La nivel de individ, informațiile parțial false, trunchiate sau distorsionate pot avea efecte comparabile cu cele ale tratamentelor chimice folosite în exces pentru a da fructelor și legumelor un aspect exterior atrăgător.
Subiectul dezinformării se va confrunta cu efecte precum confuzia și incertitudinea, fiind debusolat de discrepanța dintre ceea ce crede și realitatea prezentată. Oamenii pot experimenta emoții intense atunci când descoperă că au fost victimele unor informații distorsionate, pot începe să-și pună la îndoială propriile judecăți. Diferențele de opinie generate de informații distorsionate pot afecta relațiile interpersonale, în special dacă acestea sunt fundamentate pe o anumită percepție asupra realității.
Ca ființă socială, omul tinde să caute validarea celorlalți pentru a-și confirma sau infirma convingerile, ceea ce poate duce la formarea de bule informaționale sau la căutarea surselor care confirmă opinii deja formate. Apare tendința de a-i respinge pe cei care nu validează opiniile sau credințele întemeiate în baza dezinformării sau, mai mult, le demontează argumentat.
Tentația senzaționalului
Așa cum cedăm uneori tentațiilor culinare, în ființa umană există resorturi care o predispun la a crede și a distribui informații inexacte. Biasurile cognitive – modele sistemice de gândire -, care ne afectează uneori percepția, ne predispun la procesarea, acceptarea și propagarea informațiilor care confirmă convingerile noastre. Oamenii tind să caute și să accepte informațiile care le confirmă convingerile existente, evitând sau respingând pe cele care le contrazic. Acest comportament poate duce la perpetuarea informațiilor inexacte într-un efort de validare a propriilor credințe.
Și cum, în era digitală, informațiile circulă rapid pe rețelele de socializare, știrile senzaționale sau false au potențialul de a deveni virale, iar oamenii sunt predispuși să distribuie conținut în funcție de impactul emoțional, fără a verifica autenticitatea acestuia. Mai mult, sub presiunea timpului și a lipsei de resurse pentru a verifica fiecare informație pe care o întâlnesc, indivizii sunt cu mult mai susceptibili să accepte informații inexacte fără a le analiza în profunzime.
Un alt motiv poate fi reprezentat de dorința de confirmare socială. Aceasta îi determină pe oameni să împărtășească informații care sunt în acord cu opiniile predominante ale grupului din care fac parte sau în care vor să acceadă, chiar dacă aceste informații sunt inexacte.
Conștientizarea acestor capcane poate contribui la dezvoltarea abilităților critice în evaluarea informațiilor și la promovarea unei culturi a verificării înainte de a distribui conținut. Este esențial să fim precauți când intrăm în contact cu informații care ne pot influența convingerile și deciziile, dar care nu sunt riguros verificate.
În concluzie, dezinformarea, sub forma informațiilor false, parțial false sau trunchiate, poate avea efecte semnificative atât la nivel individual, cât și la nivel de societate. În ambele circumstanțe, combaterea acestui fenomen necesită educație cu privire la consumul informațiilor, a căror „etichetă” – dacă ar exista – ar trebui să fie evaluată din punctul de vedere al provenienței, credibilității surselor, contextului și gradului de verificare la care au fost supuse înainte de lansarea pe piață.
Abstract
False, partially true or truncated information can be compared with tasty, yet unhealthy, food – tempting on the surface, but potentially harmful to our well-being in the long run, with significant effects both on an individual and on a societal level. Misleading or incomplete information can create confusion, anxiety and lead to poor decision-making, can fuel conflicts, undermine social cohesion and affect democratic processes. Combating misinformation requires education on receiving and analyzing information and the promotion of a culture of critical information education. Recognizing the negative impact of misinformation is crucial and advocating for responsible approaches in consuming and sharing information is essential for a healthy society.
Autor: Andreea Mirela Alexandru
