Rolul intelligence-ului în combaterea terorismului
După atentatele teroriste de la 11 septembrie 2001, „nesiguranţa generalizată” sau „ameninţarea fără sfârşit” reprezintă provocarea majoră care caracterizează noua ordine mondială. Cum se distinge prietenul de duşman? Cum se delimitează teatrele de război? Cum se evaluează durata ostilităţilor? Pentru că atunci când inamicul este teroristul, pare de-a dreptul imposibil ca acesta să fie localizat sau de anticipat strategia sa de acţiune.
Mutaţia cea mai semnificativă este sfârşitul epocii teritorialităţii – sfârşit simbolic înscris în memoria colectivă. Ce dovadă mai grăitoare a dispariţiei capacităţii de apărare a teritoriului putem găsi decât comiterea atentatelor teroriste din 11 septembrie 2001? Forţă şi slăbiciune, ameninţare şi securitate au devenit „chestiuni extrateritoriale care exced aplicarea unor soluţii teritoriale”.
Dispariţia graniţelor ameninţării teroriste este o realitate, confirmată de atentatul de la Burgas, din iulie 2012, care urmează atentatelor din martie 2012 de la Toulouse, iulie 2011 de la Oslo, iulie 2005 de la Londra, martie 2004 de la Madrid, marcând geografic extinderea zonei frecvent vizate – a Europei Occidentale – la cea a Europei Răsăritene.
În acest scenariu sumbru, internaţionalizarea fenomenului terorist conexată cu existenţa unor „state-sponsor” sau a unor baze logistice ale organizaţiilor teroriste pe teritoriul unor „state eşuate” constituie ameninţări asimetrice la adresa securităţii internaţionale, fapt ce impune intelligence-ul ca principală armă în combaterea activităţii teroriste. Dat fiind specificul de acţiune al organizaţiilor teroriste, în celule de mici dimensiuni, independente, fără structuri ierarhice care să implice comunicare şi planificare operaţională, intelligence-ul reprezintă o verigă integratoare în strategiile antiteroriste şi contrateroriste. Interfaţa dintre unităţile de intervenţie antiteroriste şi cele specializate în obţinerea de informaţii este asigurată de echipe mixte, informaţiile obţinute fiind folosite de unităţile de intervenţie în scopul iniţierii de acţiuni de prevenire, descurajare sau ripostă, o bună comunicare între cele două segmente implicate reprezentând elementul esenţial în reuşita contracarării unui atentat terorist.
România sub spectrul ameninţării teroriste?
În România nu există grupări teroriste autohtone, principalele ameninţări de natură teroristă la adresa securităţii naţionale a României derivând din evoluţiile externe ce pot influenţa dinamica unor organizaţii străine, clasificate pe plan internaţional drept teroriste.
România poate fi supusă ameninţărilor teroriste din cel puţin trei perspective: ca stat-membru al Alianţei Nord-Atlantice şi Uniunii Europene, deci ca parte a civilizaţiei occidentale împotriva căreia sunt orientate o parte din atacurile teroriste şi îndeosebi cele ale grupărilor fundamentalist islamice; ca ţară situată în vecinătatea faliei musulmane din zona Mării Negre şi a Balcanilor şi ca participantă activă la războiul mondial împotriva terorismului.
De asemenea, conform lui George Cristian Maior, directorul Serviciului Român de Informaţii, nivelul ameninţării teroriste este amplificat de faptul că pe teritoriul naţional se află baze militare ale SUA şi că vor fi aplasate componente ale scutului american antirachetă, “elemente de atractivitate pentru organizaţiile teroriste”. România se află în atenţia străinilor originari din state musulmane cunoscute ca exportatoare de ameninţări teroriste îndeosebi ca loc de tranzit, refugiu sau bază logistică, nivelul de ameninţare la adresa securităţii naţionale fiind influenţat de apariţia sau perpetuarea unor manifestări violente în zone puternic afectate de terorism (Afganistan, Pakistan, Liban, Irak, Yemen, Turcia, Teritoriile Autonome Palestiniene, Somalia, Mali, etc), precum şi de accentuarea mesajelor antioccidentale difuzate în mediile fundamentalist islamice.
În acest context, un semnal de alarmă îl reprezintă creşterea nivelului de implicare a membrilor sau susţinătorilor organizaţiilor teroriste în activităţi de propagandă şi prozelitism, în scopul recrutării de membri.
Un alt factor care a influenţat dinamica ameninţărilor la adresa securităţii naţionale îl constituie implicarea unor organizaţii teroriste cu reprezentare pe teritoriul naţional în activităţi de migraţie ilegală spre Occident a unor persoane provenite din Orientul Mijlociu, Asia sau Africa, unele dintre acestea fiind cunoscute pentru implicare în activităţi teroriste în zonele de provenienţă.
De asemenea, transferurile de bani în scopul sprijinirii activităţilor teroriste prin metode ilegale reprezintă o ameninţare la adresa securităţii naţionale a României, organizaţiile teroriste vizând şi obţinerea unor fonduri prin derularea unor activităţi, licite (comerţ, import- export) sau ilicite (trafic de droguri, de armament, migraţie ilegală, contrabandă, etc.) pe teritoriul ţării noastre.
Combaterea ameninţării teroriste pe teritoriul României
În conformitate cu Strategia de securitate naţională a României, lupta împotriva terorismului vizează creşterea gradului de protecţie a cetăţenilor, instituţiilor statului, infrastructurilor critice, misiunilor diplomatice, obiectivelor militare, precum şi a altor obiective de interes naţional, înfăpuindu-se atât prin mijloace poliţieneşti şi de impunere a legii şi mijloace de natură militară, cât mai ales prin activitatea de informaţii şi contrainformaţii.
În acest sens George Cristian Maior subliniază că ameninţările la adresa securităţii naţionale a României circumscrise fenomenului terorist sunt monitorizate şi contracarate de Serviciul Român de Informaţii, în cooperare cu instituţiile componente ale Sistemului Naţional de Prevenire şi Combatere a Terorismului şi partenerii externi.
La rândul său, Florian Coldea, prim-adjunctul Directorului Serviciului Român de Informaţii, arată că, în România, în comparaţie cu alte state, s-a reuşit prevenirea riscurilor şi ameninţărilor teroriste în stadiul incipient, SRI derulând 17 operaţiuni antiteroriste numai în anul 2012, acţiunile de prevenire de genul nepermiterii intrării în România şi declarării ca persoane indezirabile a unor suspecţi de terorism dublându-se, fără ca această evoluţie să fie îngrijorătoare, nivelul de alertă antiteroristă rămânând neschimbat.
La acest capitol trebuie menţionat faptul că, în ultimii ani, un număr important de suspecţi de terorism, membrii sau simpatizanţi ai unor organizaţii teroriste de sorginte fundamentalist islamică (afiliate Al-Qaeda), anti-israeliene (HAMAS, Hezbollah) sau etnic-separatiste kurde (Congresul Muncitorilor din Kurdistan), au fost expulzaţi din România.
Măsuri preventive în scopul anihilării riscurilor şi ameninţărilor la adresa României, generate de importul de terorism de sorginte fundamentalist islamică
Un exemplu în acest sens îl constituie expulzarea, în anul 2005, a cinci cetăţeni arabi suspectaţi de implicare în activităţi de recrutare de adepţi, în vederea constituirii unei celule fundamentalist islamice de inspiraţie Al- Qaeda în Iaşi. Liderul celulei era cetăţeanul saudit Musaab Ahmed Mohamed Mujalli, despre care s-a stabilit că a urmat stagii de pregătire în taberele Al-Qaeda din Afganistan. Musaab Ahmed Mohamed Mujalli deţinea materiale propagandistice care promovau Jihad-ul, precum şi un ghid de construire şi utilizare a unui dispozitiv exploziv, fiind preocupat de stabilirea de legături cu structuri afiliate Al-Qaeda şi de planificarea unor atentate teroriste în România.
Un caz similar este cel al cetăţeanului yemenit Mohtar Hashedi, reţinut în luna iulie 2006, la Constanţa, fiind ulterior expulzat pentru acţiuni de natură să pună în pericol siguranţa naţională a României, prin recrutarea unor cetăţeni musulmani în scopul înfiinţării unei celule teroriste.
La finalul anului 2011, cetăţeanul irakian Al Dulaimi Ali Asae Mohamad a fost trimis în judecată fiind acuzat că, prin intermediul reţelei de migraţie ilegală pe care o coordona, pe ruta Irak Bulgaria România Ungaria, Europa Occidentală, a facilitat accesul în ţara noastră a unor cetăţeni irakieni căutaţi în ţara de provenienţă pentru acte teroriste în favoarea Al-Qaeda din Irak.
Exemplele nu se opresc aici, în anul 2012 fiind rândul cetăţeanului tunisian Hassine Mohamed Amine să fie declarat indezirabil pentru 5 ani, pentru desfăşurarea de acţiuni propagandistice şi de prozelitism în favoarea unei mişcări cu orientare extremist teroristă, care susţinea ideologia Al-Qaeda, cel în cauză fiind preocupat să dezvolte în România capacităţi de radicalizare a unor cetăţeni de aceeaşi religie.
În acelaşi registru se înscrie şi cazul cetăţenilor pakistanezi Ramzan Muhammad şi Adeel Muhammad, care au fost declaraţi indezirabili pentru 15 ani, în luna decembrie 2012, deoarece au întreprins activităţi pregătitoare pentru comiterea unei acţiuni teroriste pe teritoriul României de către o structură extremistă teroristă afiliată ideologic Al-Qaeda. Ramzan Muhammad şi Adeel Muhammad urmau să asigure sprijin pentru desfăşurarea întregii operaţiuni, îngrijorător fiind faptul că unul dintre ei deţinea cunoştinţe cu privire la confecţionarea unor dispozitive explozive improvizate. De asemenea, pentru punerea în aplicare a acţiunii preconizate, cei în cauză au încercat cooptarea unor persoane cunoscute ca susţinători ai unor grupări jihadiste.
Măsuri preventive în scopul anihilării riscurilor şi ameninţărilor la adresa României, generate de importul de terorism din cauza participării ţării noastre cu militari în Afganistan
La data de 17 decembrie 2010, cetăţeanul afgan Mustafa Nabizada, cunoscut pentru opiniile sale pro-talibane şi antiamericane, a fost declarat indezirabil pentru 15 ani, cel în cauză având în intenţie comiterea unor atentate teroriste în locaţii aglomerate din Bucureşti. Tot în luna decembrie 2010, 13 migranţi ilegali (12 afgani şi un egiptean) au fost declaraţi indezirabili. Ahmad Zazae, unul dintre afgani, a declarat că intenţiona, la ordinele unui lider taliban din Afganistan, să comită un atentat terorist asupra unui obiectiv din Germania sau a unui obiectiv german din Afganistan.
În luna octombrie 2012, alţi doi cetăţeni afgani, Zazai Anwar Sadat şi Kharouti Muhammad Sadiq, au fost expulzaţi şi declaraţi indezirabili deoarece intenţionau să pună bazele unei grupări de sprijin pentru organizaţii teroriste care vizau comiterea de atentate în statele europene ce participă la operaţiunile militare din Afganistan, inclusiv în România.
Măsuri preventive în scopul anihilării riscurilor şi ameninţărilor la adresa României, generate de importul de terorism din cauza conflictului israeliano-palestinian
În noiembrie 2006, cetăţeanul libanez Mahmoud Ahmad Mahmoud a fost declarat indezirabil, pentru o perioadă de 15 ani, pentru activităţi de sprijin financiar, logistic şi operaţional în favoarea Hezbollah, precum şi de racolare a unor membri şi simpatizanţi ai grupării menţionate în scopul operaţionalizării unei grupări de crimă organizată (trafic de armament, valută, droguri, etc.)
În vara anului 2012, cei opt etnici palestinieni, care au fost declaraţi indezirabili, au venit în România folosind o rută de migraţie ilegală, Gaza – Macedonia – Serbia – România, încercând să se stabilească pe teritoriul României.Însă, în paralel cu derularea unor demersuri de a-şi reglementa şederea în ţara noastră, folosind reţelele informaţionale, ţineau legătura cu persoane din afara ţării, cunoscute ca având conexiuni cu organizaţii teroriste active în zonele de provenienţă precum Hezbollah şi HAMAS.
Cei opt etnici palestinieni proveneau din tabere de refugiaţi din Libia, Siria, precum şi din Fâşia Gaza şi intenţionau să operaţionalizeze o reţea de migraţie ilegală în România care, date fiind conexiunile cu Hezbollah şi HAMAS, putea facilita tranzitarea sau stabilirea pe teritoriul ţării noastre a unor membri sau simpatizanţi ai unor organizaţii teroriste.
Măsuri preventive în scopul anihilării riscurilor şi ameninţărilor la adresa României, generate de importul de terorism din cauza separatismului kurd din Turcia
La data de 23 septembrie 2003, Ozkizil Cemal, membru al structurii din România al organizaţiei teroriste Congresul Poporului din Kurdistan (Kongra Gel) fostă Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) – a fost declarat indezirabil pentru 10 ani, cel în cauză angrenându-se pe teritoriul ţării noastre în colectarea de fonduri (inclusiv prin mijloace violente sau conexe crimei organizate), propagandă, migraţie ilegală în favoarea unor conaţionali, membri sau simpatizanţi ai grupării menţionate.
În anul 2006 a fost rândul lui Adyaman Serefhan, declarat indezirabil pentru 15 ani, cel în cauză angrenându-se pe teritoriul ţării noastre în activităţi de propagandă şi de colectare de fonduri, precum şi al lui Huseyin Calan, luptător de gherilă al PKK, în perioada 1990-2004, motiv pentru care Turcia a emis un mandat internaţional de arestare pe numele lui. Huseyin Calan s-a angrenat în activităţi de colectare de fonduri pe teritoriul ţării noastre, motiv pentru care a fost declarat indezirabil şi a fost predat autorităţilor turce.
Exemplele continuă şi în anul 2013 când Kurt Muslum a fost declarat indezirabil pentru 10 ani, cel în cauză angrenându-se pe teritoriul ţării noastre în colectarea şi scoaterea de fonduri din ţara noastră în folosul organizaţiei teroriste menţionate.
În loc de concluzii…
În prevenirea şi combaterea terorismului, serviciile de informaţii au nevoie atât de analişti, cât şi de ofiţeri de teren cu o gândire nonconvenţională, care să fie părţi integrante ale unui concept strategic ce să ofere soluţii cu privire la cum poate fi folosit intelligence-ul pentru a învinge în lupta cu terorismul.
Primul pas în combaterea ameninţării teroriste îl reprezintă identificarea ameninţării, din punct de vedere strategic. Cei care sunt angrenaţi în combaterea terorismului trebuie să înţeleagă modul cum gândeşte şi cum este probabil că va reacţiona inamicul, să cunoască „viziunea despre lume”, istoria, cultura adversarului şi, nu în ultimul rând, limba acestuia.
Pentru că eroarea de înţelegere a inamicului va conduce la greşeli costisitoare, iar într-o eră marcată de insurgenţa jihadistă globală şi de efectele sale secundare, islamofobia şi resurgenţa extremei dreapta, serviciile de informaţii îşi pot permite puţine greşeli!
În acest sens, misiunea Serviciului Român de Informaţii, ca autoritate naţională în prevenirea şi combaterea terorismului, este de a proteja populaţia României de ameninţări teroriste, prin culegere de informaţii şi cooperare, la nivel naţional şi internaţional, în scopul identificării şi eliminării vulnerabilităţilor şi factorilor de risc la adresa României generaţi de org anizaţiile teroriste, precum şi împiedicării importului de terorism dinspre zonele de conflict către ţara noastră şi spaţiul european.
Autor: Cristian Barna
