Pentru a înțelege acest nou tip de dependență, cauzele ei și cum poate fi tratată, propunem o analiză a factorilor care acționează asupra persoanei, prin prisma elementelor constitutive ale unei dezinformări (emițătorul, suportul mesajului, tema, cutiile de rezonanță, individul). Pentru că, în esență, o știre falsă este vectorul dezinformării.
Individul poate dezvolta, față de emițător, o dependență bazată pe atractivitate: acesta este un model inspirațional sau o persoană populară.
O soluție de contracarare poate fi informarea din surse alternative, în special cele oficiale și cele cu caracter științific (studii academice, precedente istorice, analize realizate de experți).
Suportul mesajului poate fi o platformă online (website, grup de utilizatori), care acționează ca o bulă informațională pentru individ, sau persoane publice de tip influencer.
În consumerism, individul intră în siajul socio-cultural al influencerilor şi tinde să își valideze deciziile de cumpărare în funcție de aceștia, ignorând, uneori cu bună știință, alternativele de calitate. Principiul de la care se pleacă este „consum acest produs pentru că am văzut la acest influencer”.
Extrapolând, individul poate dezvolta o dependență faţă de versiunile de adevăr furnizate de anumite persoane publice. Este natural ca acesta să rezoneze cu idei promovate de cei pe care îi urmărește, dar este de preferat să le treacă prin propriile filtre critice.
Raţiunea, copleşită de emoţie
Un caz aparte este constituit de hiperactivii din social media, care, deşi reprezintă un procent redus, generează o cantitate importantă de comentarii. Individul este tentat să îl creadă pe cel mai zgomotos. Într-un context specific, inclusiv liderii pot crede că mesajele hiperactivilor reprezintă atitudinea generală a comunității.
Un posibil antidot este dezvoltarea gândirii critice și apetenței pentru documentare individuală și fact checking. Din punct de vedere al temei, cu cât aceasta este mai simplă și mai emoțională, cu atât este mai ușor de acceptat. Reacţia bazată pe credinţe şi emoţii este mai rapidă şi mai puternică decât cea bazată pe fapte și raţionamente.
Exemple relevante sunt știrile care prezintă acte de violență (care încep cu obişnuita formulare: „aceste imagini vă pot afecta emoțional”) sau care supraevaluează anumite fapte ca fiind amenințări iminente la viața ori sănătatea populației. Difuzarea repetitivă, prezentarea agresivă și abordarea conflictuală, de manieră să polarizeze societatea, contribuie la sedimentarea temei în mentalul colectiv. În acest caz, nu este suficient ca individul să se rezume la consultarea mai multor surse. Este de preferat să aibă o abordare pragmatică și echilibrată, pentru a putea identifica motivele reale ale promovării unor astfel de teme.
Falsuri personalizate
Cutiile de rezonanță sunt elementele sociale care perpetuează un mesaj fals. Acestea pot fi persoanele din cercul relațional apropiat al individului, de exemplu familie, prieteni, colegi din zona profesională sau de educație. Dacă grupul de apartenență este viciat de știri false, el devine cameră de rezonanță (echo chamber) pentru promovarea acestora. Izolarea în grupuri de persoane care împart aceleaşi concepţii (like-minded) poate fi o consecinţă a incapacităţii sau a refuzului individului de a cunoaște și alte perspective. Posibile soluții sunt inițierea dezbaterilor și încurajarea indivizilor să își argumenteze opiniile.
La nivelul individului, dependența de știrile false poate fi alimentată de un ego exagerat, în condiţiile în care refuză să accepte că ce știe nu este real ori că nu face alegerile corecte în ceea ce privește sursele de informare.
Un alt factor este educația. Ușurința cu care individul acceptă ideile altora (inclusiv știrile false, senzaționalul sau teoriile exagerate) este invers proporțională cu nivelul de educație.
Lenea cognitivă este propice dependenței de știri false. Individul adoptă prima idee recepționată și nu depune eforturi pentru a se documenta pe cont propriu. Deși justificabilă, în contextul creșterii exponențiale a cantității de informație și a vitezei de propagare, această atitudine nu este constructivă.
Este discutabil dacă indivizii care perpetuează știrile false conștientizează răul pe care îl produc sau dacă își pot asuma consecințele unei dezinformări, fie ea și involuntară.
O posibilă soluție, din zona legislativă, ar putea să-i descurajeze pe cei care promovează știri false, nejustificate, care pot genera panică la nivelul opiniei publice.
Abstract
The social climate where facts are less important for the public opinion than emotions and personal beliefs (as post-truth is defined) is propitious for creating and spreading fake news.
The need for fake news and flamboyant became desirable, similar to a vice the individual is aware of and knows its negative aspects, but finds it hard to control.
Development of communications capabilities is favorable to spreading fake news. In the past, the individual knew one truth – the one shared within his community. Nowadays, social web facilitates the fake news spreading. ‘This is true because I saw it online’ is more important than ‘this is true because I saw it on TV’.
Autor: F. C.
