7 august 1980, în jurul orei 03:00, ora României. Un avion al companiei Tarom, cu 186 de pasageri la bord, amerizează în Oceanul Atlantic. Aeronava trebuia să aterizeze pe aeroportul din Nouadhibou (Mauritania) şi transporta marinari care lucrau pe pescadoarele româneşti din Atlantic. Din cauza defecţiunii unui echipament de dirijare de la sol, aeronava a amerizat la aproximativ 500 m lateral de pistă, pe apă, deasupra unui banc de nisip. Au fost înregistraţi câţiva răniţi, dintre care doi grav: o stewardesă şi un şoim – ofiţer de securitate la bordul aeronavei, cadru al Unităţii Speciale de Luptă Antiteroristă (USLA).
Timp de o oră şi jumătate, supravieţuitorii au aşteptat să fie salvaţi de bărcile Pazei de Coastă din Mauritania. Un motor care a continuat să funcţioneze şi kerosenul degajat au ţinut rechinii la câteva zeci de metri distanţă de supravieţuitori. Salvatorii au găsit, pe un scaun din spatele avionului, un pasager decedat. Ulterior, ancheta a stabilit că pasagerul suferise, înainte de impact, un infarct care i-a fost fatal. Autorităţile comuniste nu au anunţat nimic despre acest incident. Familiile celor aflaţi la bord au aflat de la postul de radio Europa Liberă despre accident, însă ştirea relata că nu există niciun supravieţuitor.
23 octombrie 2018, ora 16:20, ora României. Un avion al companiei Wizz Air, cu 173 de pasageri la bord, aterizează de urgenţă pe Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti. Aeronava plecase din Kutaisi (Georgia) și se îndrepta spre Varşovia (Polonia), însă, la câteva minute de la decolare, o femeie a anunţat aeroportul din Georgia că la bord era amplasată o bombă. Pe aeroportul Otopeni a fost instituită celula de criză, pasagerii au fost debarcaţi, iar procedurile standard pentru astfel de situaţii au fost demarate. La scurt timp, Serviciul Român de Informaţii a confirmat existenţa ameninţării şi în mai puţin de 3 ore de la incident, transmitea că aeronava şi bagajele au fost verificate de echipa pirotehnică a Brigăzii Antiteroriste, incidentul dovedindu-se a fi o alarmă falsă. În aceeaşi seară, la ora 21:12 aeronava a decolat, continuându-şi în siguranţă zborul către Varşovia.
Comunicarea, o necesitate
Am surprins două momente, înainte şi după 1989. Primul, acoperit de o linişte profund nedreaptă, cel de-al doilea, transmis la timp, simplu, transparent, în îndeplinirea firească a unor atribuţii care necesită o resursă umană specializată, rezultată în urma unei pregătiri deosebite şi înzestrată cu aptitudini incontestabile. În perioada actuală, în care instantaneu orice individ poate fi generator de informaţie în spaţiul public – rol pe care până în urmă cu câţiva ani îl aveau doar jurnaliştii – nevoia de a comunica rapid cu publicul se impune ca o necesitate pentru SRI. Acea „oră de aur” în care trebuie măcar să confirmăm producerea unui eveniment din aria noastră de competenţă şi să comunicăm câteva reguli de conduită, cu promisiunea de a reveni cu informaţii noi pe măsură ce le vom avea, este esenţială pentru stabilirea unei relaţii corecte cu publicul larg. Lipsa informaţiilor pe care trebuie să le furnizeze autorităţile generează şi alimentează zvonurile şi speculaţiile.
În mare parte, comportamentul oamenilor este expresia unor percepţii, de multe ori greşite, care diferă de realitate. Conform specialiştilor în domeniu, imaginea publică se construieşte în proporţie de 95% pe percepţii şi doar 5% pe fapte. După înfiinţare (1990), Serviciul Român de Informaţii şi-a îmbunătăţit în mod constant imaginea, iar Brigada Antiteroristă a fost şi este o unitate emblematică care şi-a consolidat în timp rolul de structură de elită, adaptată la evoluţiile mediului de securitate.
Începuturile comunicării publice în domeniul prevenirii şi combaterii terorismului au fost ezitante, însă evoluţia naturală a Serviciului şi experienţa dobândită pe parcurs au permis iniţierea unor campanii de educaţie de securitate, de pildă „Terorismul…de lângă noi”, derulată în perioada 2009-2010. De asemenea, comunicarea a început să fie abordată într-o manieră coerentă, având la bază Strategia naţională de comunicare publică, pe niveluri de alertă teroristă, fiind axată pe trei dimensiuni: comunicarea cu publicul intern (angajaţi, rezervişti, studenţi ANIMV), comunicarea cu publicul extern (elevi, studenţi, jurnalişti, mediul academic, societatea civilă) şi cu un public partener, format din comunicatorii instituţiilor Sistemului Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Terorismului (SNPCT).
Educația de securitate
Ideea formării unei echipe interinstituţionale de comunicatori profesionişti a apărut în mod firesc, în continuarea cooperării operaţionale în cadrul SNPCT. Dacă împreună reuşim să prevenim orice formă de manifestare a ameninţărilor teroriste pe teritoriul României, tot împreună trebuie să realizăm şi activităţi de comunicare publică.
Astfel, în perioada 2017-2019, s-a desfăşurat campania de educaţie de securitate „Parteneri împotriva terorismului” sub coordonarea SRI, având ca obiectiv informarea şi pregătirea populaţiei în scopul prevenirii şi limitării efectelor unui atac terorist pe teritoriul României. Publicul-țintă a vizat elevi, studenţi, profesori, angajați ai instituțiilor publice şi jurnaliști. Materialele de informare adresate populației au cuprins informații utile, sfaturi practice sau recomandări, cu privire la atitudini sau comportamente în diferite situații ce implică vulnerabilități, riscuri sau amenințări teroriste – „Ghidul de conduită antiteroristă”; datele pe care cetățenii le pot semnala cu privire la potențiale riscuri teroriste, la serviciul telefonic gratuit și permanent TelVerde Antiterorist; informații referitoare la Sistemul Naţional de Alertă Teroristă.
Începând cu data de 5 aprilie 2020, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, la propunerea SRI, a modificat Sistemul Naţional de Alertă Teroristă, de la 5, la 4 niveluri de risc terorist: VERDE – scăzut, ALBASTRU – precaut, PORTOCALIU – ridicat şi ROŞU – critic.
Deschidere și responsabilitate
Prin reducerea numărului nivelurilor de alertă teroristă, se asigură un plus de claritate, flexibilitate şi pragmatism în stabilirea măsurilor necesar a fi luate de autorităţi pentru prevenirea sau combaterea acţiunilor de pregătire sau desfăşurare, pe teritoriul României, a unor acte de terorism. Încrederea publicului a fost câştigată de Brigada Antiteroristă, de-a lungul timpului, prin deschidere şi comportament responsabil, confirmate în mod continuu prin activităţile desfăşurate, de la intervenţiile pirotehnice, la controlul de securitate de pe aeroporturile civile sau prezența la bordul aeronavelor româneşti aflate în zbor.
Preocuparea pentru informare corectă, la timp şi uşor accesibilă este prioritatea activităţii de comunicare publică în antiterorism. În acest scop, site-ul instituţiei şi paginile de Facebook, Instagram şi Twitter dedică spaţii importante activităţilor desfăşurate de Brigada Antiteroristă. Referitor la domeniul securității aviatice, site-ul SRI conține informații utile pentru cetăţeni, referitoare la regulile ce trebuie respectate pe aeroporturile civile din România, în ceea ce privește controlul de securitate.
Integrarea spaţiului virtual în ansamblul comunicării publice a fost reprezentat o adaptare asumată la evoluţiile tehnologice şi a permis ca mesajul instituţional să ajungă la categorii de public care altfel nu ar fi fost acoperite de mass-media tradiţionale.
Ca în orice activitate şi în proiectele de comunicare există riscul de a greşi. Avem, însă, curajul de a accepta şi de a ne asuma responsabilitatea unui posibil eşec, luând în calcul
faptul că acesta este un fenomen firesc, inerent acţiunii sociale.
Abstract
Anyone can release information in the public space nowadays. Therefore, the Romanian Intelligence Service needs to have a swift communication channel with the public. As far as counterterrorism is concerned, public communication has to be achieved in a coherent and unitary manner under the coordination of SRI, according to the national terrorist alert level, and with the support of the public communication experts designated by all institutions within the National System for Preventing and Countering Terrorism (SNPCT).
Autor: Valentina Ionescu
