O nouă dimensiune a atacurilor cyber a devenit realitate la 23 decembrie 2015. Un grup de hackeri, cu o afiliere încă incertă, a scufundat în întuneric pentru câteva ore o regiune din vestul Ucrainei. Prin dezactivarea unei părți importante din infrastructura de electricitate a țării, obiectivul evident al acestui atac a fost să demonstreze vulnerabilitatea serviciilor publice în fața ingeniozității tehnologice folosite în scop distructiv.
Nu este primul semnal de alarmă al impactului pe care îl poate avea un atac cibernetic. În aprilie 2015, emisia postului francez de televiziune TV5Monde, concomitent cu site-ul și conturile de rețele sociale ale acestuia, au fost deturnate de un grup de hackeri afiliați Daesh. Jihadismul online nu mai are doar înfățișarea propagandei, ci și a agresivității războiului hibrid.
Amenințările cyber nu mai sunt, în acest fel, doar un concept abstract. Acest nou tip de agresiuni îi afectează fără discriminare nu doar pe aceia dintre noi care sunt conectați la spațiul online, ci și pe cei care nu folosesc tehnologii avansate. Orice societate devine vulnerabilă în fața acestui flagel.
Acestei realități îngrijorătoare și dinamice, profesionalismul specialiștilor în informații trebuie să îi răspundă printr-un schimb de informații susținut și o expertiză solidă. Ca instituție aflată în serviciul cetățenilor, avem datoria unei adaptări permanente a procesului de intelligence pentru a răspunde cât mai eficient amenințărilor cibernetice.
Suntem nevoiți, astăzi mai mult ca oricând, să abordăm diferit mediul de securitate, îndeosebi prin adaptabilitate și capacitate de reacție rapidă. Din păcate, trăim într-o lume în care cetățeanul constată că a devenit, el însuși, o țintă a unor amenințări care au atins cote alarmante.
Pentru România, apartenența la NATO și UE a redus riscul unui conflict armat pe teritoriul nostru. Însă pericolul nu a dispărut, ci s-a mutat în spațiul cibernetic, alimentat de evoluția inevitabilă a tehnologiilor.
Din fericire, țara noastră dispune de o resursă umană de excepție în domeniul informatic, după cum o demonstrează și tinerii de elită din echipa Centrului Național Cyberint al Serviciului Român de Informații. Grație expertizei în zona IT, Serviciul se bucură astăzi de o recunoaștere în plan internațional ca instituție de top în cyberintelligence. Acest fapt ne permite să ne consolidăm poziția în formatele multilaterale de cooperare din care facem parte, în NATO și UE.
Această performanță se datorează eforturilor susținute de optimizare în utilizarea resurselor. Menținerea acestui atu de care dispunem impune, în același timp, inovație și continuitate.
Spun inovație, pentru că securitatea cibernetică a României are, în primul rând, nevoie de o legislație pusă în acord cu epoca digitală. Nu ne putem permite să abordăm amenințările mileniului III cu instrumente legale concepute în secolul trecut, tributare unui mod de gândire convențional.
În ceea ce privește continuitatea, doar printr-un parteneriat durabil cu societatea românească, prin deschidere și comunicare publică putem spera să îi convingem pe cei mai potriviți profesioniști în IT că este o chestiune de onoare și mândrie să se alăture echipei noastre.
Experiența din intelligence ne arată că eficiența e posibilă doar în parteneriat cu cetățenii în serviciul cărora ne îndeplinim misiunile.
Autor: Directorul Serviciului Român de Informații, Eduard Hellvig
