Începând cu data de 17 februarie 2006, Comunitatea Informativă americană este alcătuită din 16 agenţii guvernamentale federale, servicii, departamente sau organizaţii din cadrul Executivului american, ce desfăşoară activităţi informative în vederea asigurării securităţii naţionale a Statelor Unite ale Americii.
Conducerea Comunităţii de Informaţii este asigurată de Directorul Comunităţii Naţionale de Informaţii (Director of National Intelligence/ DNI) şi de Departamentul condus de acesta – ODNI (Office of the Director of National Intelligence).
Directorul Comunităţii Naţionale de Informaţii coordonează activitatea celor 16 membre ale Comunităţii de Informaţii şi este principalul consilier prezidenţial şi al Consiliului Naţional de Securitate (NSC) în ceea ce priveşte activitatea informativă conexă securităţii naţionale şi supraveghează şi coordonează implementarea Programului Naţional de Informaţii. Directorul Comunităţii Naţionale de Informaţii este numit de preşedinte în urma recomandării Senatului.
Postul de DNI a intrat în vigoare în aprilie 2005, iar actualul DNI este John M. (Mike) McConnell, el fiind numit în funcţie la 13.02.2007.
Fiecare membru al Comunităţii de Informaţii (CI) lucrează individual, în cadrul departamentul său, desfăşurând activităţi de informaţii.
Personalul tuturor departamentelor colaborează strâns atât cu Agenţia de care aparţin, cât şi cu CI. Colaborarea are mai multe forme, inclusiv comunicare electronică, verbală, grupuri de lucru, lucrări comune privind aplicaţii tehnologice, grupe operative comune pe probleme prestabilite.
Atribuţiile CI se referă preponderent la: operaţiuni de culegere a informaţiilor solicitate de preşedinţie, Consiliul Naţional de Securitate, Secretariatul de Stat şi Apărare sau alte instituţii din cadrul Executivului; producerea şi comunicarea de informaţii secrete; culegerea informaţiilor referitoare la protecţia împotriva acţiunilor de culegere de informaţii orchestrate de puteri externe, terorişti, persoane şi organizaţii în vederea lezării intereselor SUA; activităţi speciale, administrative şi de susţinere, atât din interiorul SUA, cât şi din exteriorul acestora, în vederea soluţionării acţiunilor autorizate; alte activităţi informative, la solicitarea preşedintelui.
CI beneficiază şi de contribuţia unor structuri speciale, cu care colaborează permanent pe tema ameninţărilor neconvenţionale. Personalul din diferite sectoare de activitate ale CI operează în astfel de centre naţionale, colaborând pe termen lung cu un număr important de angajaţi. În cele mai multe cazuri, activitatea se desfăşoară în sedii comune, specializate pe diferite domenii. Printre aceste centre se numără Centrul pentru Combaterea Terorismului (Counter-Terrorist Centre/ CTC), Centrul pentru Controlul Armelor, Neproliferare şi Tehnologia Mijloacelor de Luptă (Weapons Intelligence, Nonproliferation, and Arms Control Center/ WINPAC) şi Centrul de Combatere a Criminalităţii şi Traficului de Droguri (Crime and Narcotics Center/ CNC).
Comunitatea de Informaţii solicită deseori sprijin mediilor academice sau specialiştilor din industrie pentru colaborări în cadrul unor proiecte comune. Grupul pentru Analize
Strategice al CIA este un exemplu în acest sens. Această organizaţie cola-borează nu doar cu membrii CI, ci şi cu experţi pe probleme de strategie militară sau tehnici inovatoare, medii de securitate pe termen lung, economie globală etc.
Agenţia Centrală de Informaţii (CIA)
CIA a fost creată în 1974, odată cu semnarea Legii Naţionale de Securitate de către preşedintele Harry S. Truman. Această componentă independentă a CI este serviciul de informaţii externe responsabil cu coordonarea activităţii informative şi contrainformative, prin culegerea şi evaluarea informaţiilor privind activitatea guvernelor, corporaţiilor, persoanelor străine şi diseminarea acestora organelor abilitate din cadrul Guvernului american, în vederea asigurării securităţii naţionale.
De asemenea, cercetează, elaborează şi utilizează tehnologii de înaltă performanţă în scopuri informative; furnizează analize relevante, pertinente şi oportune instituţiilor abilitate; desfăşoară activităţi speciale, de contraspionaj şi alte acţiuni ce privesc securitatea naţională, ulterior autorizării acestora de către preşedinte şi în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Pentru a-şi duce la îndeplinire misiunile, CIA desfăşoară activităţi de cercetare, dezvoltare şi derulare a tehnologiilor aplicabile în munca de informaţii.
CIA serveşte şi ca sursă independentă de analize pe diferite subiecte de interes şi cooperează strâns cu celelalte organizaţii din Comunitatea de Informaţii, pentru a se asigura că beneficiarul, localizat fie în Washington, fie pe câmpul de luptă, primeşte cele mai bune informaţii. CIA este în totalitate axată pe activitatea de informaţii.
CIA deţine atribuţii şi în combaterea terorismului desfăşurând operaţiuni de culegere, analiză şi diseminare de informaţii despre grupuri şi persoane teroriste, prin cooperarea cu autorităţi guvernamentale externe. De asemenea, cooperează cu guvernele partenere în vederea schimbului de informaţii de interes.
CIA nu elaborează politici, ci constituie o sursă independentă de informaţii externe pentru cei care o fac şi nu este o agenţie de aplicare a legii.
Conform legii, nu are dreptul de a culege informaţii externe privind activităţile interne ale cetăţenilor americani, ci doar de a culege informaţii privind activitatea serviciilor străine de informaţii şi contrainformaţii.
Din directiva preşedintelui (ordinul executiv 12333 din 1981) şi în conformitate cu procedurile aprobate de Procurorul General, CIA este autorizată să culeagă informaţii îndreptate împotriva cetăţenilor americani. Culegerea acestora este permisă numai în scopuri informative autorizate, necesitând aprobarea procedurilor de către un superior ierarhic şi depinzând de modul de culegere a acestora; de asemenea, uneori este necesară şi aprobarea Directorului comunităţii informative şi a Procurorului General. Restricţiile au intrat în vigoare din anii ’70.
CIA este structurată în patru direcţii principale, care realizează întregul ciclu informativ – culegerea, analiza şi diseminarea informaţiilor către înalţii oficiali americani şi alte centre şi departamente specializate.
Obiectivul Agenţiei Centrale de Investigaţii este acela de a constitui pilonul principal al Comunităţii Naţionale de Informaţii a SUA. Din 30.05.2006, la conducerea CIA se află generalul de aviaţie Michael V. Hayden.
CIA este o agenţie care funcţionează independent, dar se subordonează preşedintelui, prin Directorul Comunităţii de Informaţii, iar activitatea acesteia este controlată de comisiile de supraveghere ale serviciilor de informaţii din Executivul şi Congresul SUA.
CIA sprijină informativ Preşedinţia, Consiliul Naţional de Securitate şi alţi oficiali care elaborează şi pun în aplicare politica de securitate naţională a SUA prin: asigurarea de informaţii externe precise, cuprinzătoare şi oportune pe teme de securitate naţională; coordonarea activităţilor de contraspionaj, activităţi speciale sau alte demersuri complementare muncii de culegere a informaţiilor externe de securitate naţională, în conformitate cu direcţiile trasate de preşedintele SUA.
Pentru că schimbările la nivel mondial au reorganizat agenda naţională de securitate, CIA a hotărât să administreze aceste noi provocări prin crearea unor centre specializate şi multidisciplinare, care să trateze doar subiecte prioritare, cum ar fi neproliferarea armelor de distrugere în masă, antiterorismul, contraspionajul, crima organizată internaţională, traficul de stupefiante, protecţia mediului şi traficul de arme.
Personalul CIA este alcătuit din angajaţi atent selectaţi şi calificaţi în următoarele domenii: ştiinţific, inginerie, economie, lingvistică, matematică, secretariat, contabilitate şi tehnologia informaţiei. Pentru a fi angajaţi, candidaţii trebuie să treacă un test cu poligraful şi un examen medical foarte riguros. Intreaga activitate a acestora este verificată. Numărul total al personalului nu este dat publicităţii. Sediul central al CIA este în Langley, Virginia. Clădirea Agenţiei este alcătuită din două turnuri cu birouri, de câte şase etaje fiecare.
Agenţia de informaţii a Apărării (DIA)
A fost înfiinţată în anul 1961 şi s-a constituit ca o agenţie cu rol informativ, ce avea misiunea de culegere, prelucrare, evaluare, analiză, integrare, producere şi diseminare a informaţiilor oportune şi obiective tuturor factorilor decizionali, oficialilor din Executiv sau din sectoarele militare. DIA reprezintă principalul producător şi administrator al materialelor informative destinate Departamentului american al Apărării.
DIA are angajaţi militari şi civili care lucrează în întreaga lume, fiind şi producător şi operator al informaţiilor din domeniul militar, obţinute cu predilecţie din surse secrete externe. Agenţia asigură informaţii secrete din domeniul militar unităţilor combatante, coordonatorilor politicilor de stat şi militare din cadrul Departamentului Apărării şi al CI, în sprijinul elaborării unor strategii militare sau operaţiuni, dar şi în sprijinul achiziţiei de armament.
La 4 noiembrie 2005, cel de-al 16-lea director al DIA a devenit generalul maior Michael D. Maples.
DIA este producătorul şi principalul gestionar al informaţiilor militare externe, îndeplinind şi rolul de agenţie de consultanţă pentru situaţii de luptă din cadrul Departamentului Apărării, în timp ce Agenţia Centrală de Informaţii furnizează informaţii externe preşedintelui SUA, vicepreşedintelui, Consiliului Naţional de Securitate şi membrilor Guvernului.
Misiunea DIA este de a culege, procesa, evalua, analiza, integra, produce şi furniza informaţii oportune şi obiective din domeniul apărării, acestea fiind destinate forţelor armate, factorilor decizionali din domeniile apărării şi securităţii naţionale, precum şi strategilor militari. De asemenea, DIA şi-a asumat rolul de a obţine şi furniza informaţii despre sistemele străine de armament, în vederea susţinerii operaţiunilor militare externe ale SUA, dar şi a achiziţionării unor astfel de sisteme militare cât mai performante.
La nivel naţional, pentru a răspunde nevoilor forţelor armate, factorilor de decizie şi clasei politice, DIA este structurată în funcţie de principalele activităţi desfăşurate de Agenţie: culegere, analiză şi producere de informaţii, sisteme de difuzare a informaţiilor, servicii, suport administrativ şi juridic.
Sediul central al DIA se află la Pentagon, în Washington D.C., activităţiile operaţionale principale desfăşurându-se în cadrul “Centrului pentru Analiza Informaţiilor Militare” (“Defense Intelligence Analysis Center”/DIAC).
Agenţia reuneşte în cadrul Comisiei Militare de Informaţii principalele instituţii din cadrul CI ce au ca obiect de activitate Programul de Apărare a SUA, diseminat pe mai multe direcţii conexe unităţilor angrenate în conflicte, realizarea analizelor, politicilor SUA dar şi cele legate de resurse energetice. Agenţia asigură sprijin informaţional şi specialiştilor din cadrul sistemelor de apărare şi are un rol cheie în asigurarea informaţiilor privind sistemele militare străine.
Agenţia Naţională de Securitate/Serviciul Central de Securitate (NSA/CSS)
Înfiinţată prin Directivă prezidenţială emisă în anul 1952, NSA are misiunea de a culege şi prelucra informaţiile secrete provenite din surse electronice externe, de a proteja sistemele naţionale strategice şi de securitate ale SUA pentru a nu fi compromise, de a desfăşura activităţi contrainformative şi operaţiuni militare. De asemenea, NSA este autorizată să împiedice forţe externe, inamice SUA, să obţină informaţii secrete privind securitatea naţională.
Este agenţia care se ocupă de procesele de criptare/ decriptare la nivel naţional, coordonează şi desfăşoară activităţi specializate pentru elaborarea şi protejarea sistemelor informaţionale ale SUA şi culege informaţii din surse secrete externe. Agenţia este totodată şi cel mai important centru de analiză pentru limbi străine şi cercetare din cadrul SUA.
NSA este preocupată de procesul culegerii de informaţii, motiv pentru care este un membru important al CI şi are ca misiuni strategice exploatarea semnalelor străine (SIGINT) în scopul obţinerii de informaţii utile procesului de culegere de informaţii externe şi contraspionaj; asigurarea de soluţii, produse şi servicii pentru coordonarea operaţiunilor secrete defensive, pentru a asigura siguranţa comunicaţiilor în activităţile care presupun comunicarea de secrete, inclusiv cele ale infrastructurii strategice a SUA, activitate numită “asigurarea informaţiilor” (AI).
Agenţia se ocupă cu interceptarea şi descifrarea comunicaţiilor secrete ale adversarilor SUA şi cu protejarea propriilor comunicaţii.
Departamentul Naţional pentru Recunoaştere (NRO)
Departamentul Naţional pentru Recunoaştere reprezintă “ochii şi urechile” din spaţiu ale SUA. NRO a luat fiinţă în anul 1960, cu scopul de a dezvolta sistemele naţionale de monitorizare prin satelit.
Atribuţiile NRO constau în construirea şi elaborarea tehnologiilor care să permită achiziţionarea oportună a informaţiilor necesare factorilor politici decizionali şi forţelor militare combatante.
Scott F Large a devenit directorul NRO în octombrie 2007.
Directorul acestui departament este numit de către secretarul pentru apărare şi directorul CI. Directorul instituţiei se subordonează direct secretarului pentru apărare şi Directorului CI, aceştia având puterea de decizie finală în plan managerial şi operaţional.
NRO este o agenţie distinctă care face parte din Departamentul Apărării. Programele şi activităţile acesteia sunt supravegheate de şase Comisii ale Congresului. În cadrul Departamentului Naţional pentru Recunoaştere se proiectează, construiesc şi operează sateliţii de recunoaştere. Produsele au o listă amplă de beneficiari, cum ar fi CIA sau Departamentul Apărării (DoD) şi pot atrage atenţia asupra problemelor din orice punct de pe glob, pot monitoriza mediul sau pot fi utile în cazul unor aplicaţii militare. NRO deţine supremaţia în culegerea de informaţii pentru Guvernul SUA şi Forţele Armate.
Fiind o agenţie componentă a Departamentului Apărării, lucrătorii sunt angajaţi ai Departamentului sau ai CIA.
În ultimii ani, NRO a adoptat o serie de măsuri prin care s-au declasificat anumite operaţiuni. Instituţia însăşi a fost declasificată în septembrie 1992, după care a urmat deconspirarea locaţiei sale – Chantilly, Virginia, iar în 1996, a anunţat oficial, pentru prima dată, lansarea unui satelit de recunoaştere.
Agenţia Naţională de Informaţii Geospaţiale (NGA)
A fost creată la data de 1 octombrie 1996, cu numele Agenţia Naţională de Imagistică şi Cartografiere/ NIMA (National Imagery and Mapping Agency), având iniţial misiunea de a exploata imaginile geospaţiale, de a cartografia şi întocmi hărţi marine şi geodezice în urma prelevării imaginilor via satelit, în vederea asigurării securităţii naţionale. În data de 24 noiembrie 2003, NIMA şi-a schimbat numele în “Agenţia Naţională de Informaţii Geospaţiale” (NGA).
NGA este o agenţie auxiliar combatantă şi se află în subordinea Departamentului Apărării, fiind şi membră a Comunităţii de Informaţii.
În cadrul agenţiei lucrează cartografi, analişti de imagine, fizicieni, geodezi, analişti geospaţiali, ingineri informa-ticieni şi în telecomunicaţii, fotogrametrişti şi personal auxiliar, care nu numai că sprijină activitatea acesteia, ci participă la o largă varietate de activităţi sponsorizate de agenţie.
NGA este singura entitate care realizează activităţi de procesare de imagini şi cartografiere, fiind responsabilă cu achiziţionarea, proiectarea, dezvoltarea, implementarea, instalarea, schimbarea şi susţinerea sistemelor, standardelor şi tehnologiei care aparţin de Sistemul de Informaţii Imagistice şi Geospaţiale al Statelor Unite (United States Imagery and Geospatial information Systems USIGS).
Misiunea NGA constă în susţinerea obiectivelor de securitate naţională prin furnizarea de informaţii geospaţiale sub toate formele, obţinute din toate sursele imagistice, de date şi informaţii cartografice posibile. Informaţiile geospaţiale sunt obţinute prin analizarea şi reprezentarea vizuală a tuturor activităţilor legate de securitate şi apărare la nivel global.
Agenţia beneficiază de sisteme performante de culegere de informaţii, tehnologie ultramodernă de prelucrare digitală şi perspective de extindere în imagistica comercială.
NGA contribuie la CI prin intermediul Sistemului Naţional pentru Informaţii Geospaţiale (National System for Geospatial Intelligence NSGI), care reprezintă integrarea tehnologiilor, politicilor, aptitudinilor şi doctrinei necesare pentru a coordona şi conduce Informaţiile Geospaţiale într-un mediu informaţional plurivalent. De asemenea, sprijină desfăşurarea operaţiunilor militare şi cooperează cu CIA, DIA şi alte agenţii federale guvernamentale.
Prin asigurarea unui acces rapid la cele mai bune imagini şi informaţii geospaţiale din lume, NGA are o contribuţie decisivă în procesul de decizie şi în menţinerea în stare operaţională a forţelor militare americane.
Vice-amiralul Robert B. Murrett a fost numit în funcţia de director NGA la 7 iulie 2006.
Obiectivele NGA: soluţionarea tuturor solicitărilor şi analizelor în situaţiile de criză; conceperea unui sistem tehnologic ultra-avansat, care să îndeplinească criteriile tuturor sarcinilor primite, inserarea celor mai noi tehnologii şi asigurarea de informaţii strategice geospaţiale relevante, rezolutive şi în timp util; concordanţa planului de forţe umane, a politicilor şi serviciilor cu Direcţiile Strategice şi Valorile Esenţiale; continuarea procesului de transformare a activităţii pentru conservarea poziţiei de top câştigate în ceea ce priveşte asigurarea informaţiilor geospaţiale; administrarea eficientă a tuturor resurselor; capitalizarea tuturor formelor de date, indiferent de sursă; plasarea pe primul plan a colaborării inter-departamentale; colaborarea cu partenerii, atât interni, cât şi externi, pentru a duce la îndeplinire sarcinile trasate; eficientizarea infrastructurii.
Agenţia de Informaţii a Armatei (Army Intelligence)
Agenţia de Informaţii a Armatei şi-a construit întreaga structură pentru a oferi, în mod oportun, informaţii relevante, obiective şi sincronizate cu celelalte produse informaţionale . Această agenţie operează prin intermediul a două servicii.
Departamentul Militar al Comandantului Adjunct al Statului Major pentru Informaţii/ DCS G-2 (Department of Army Office of the Deputy Chief of Staff for Intelligence)
Printre atribuţiile acestui departament se numără formularea politicilor, planificarea, programarea, alcătuirea bugetului, administrarea, supravegherea personalului, evaluarea şi monitorizarea activităţilor informative desfăşurate de ramurile armatei, dar şi coordonarea celor cinci discipline informative majore: IMINT, SIGINT, HUMINT, MASINT, CI&SCM (contraspionaj şi măsuri de securitate).
Comandamentul pentru Informaţii şi Securitate al Armatei SUA/ INSCOM (U.S. Army Intelligence and Security Command)
Este agenţia informativă care reprezintă forţele operative de informaţii ale armatei americane şi desfăşoară operaţiuni informative, de securitate şi de informare pentru comandanţii militari şi factorii de decizie naţionali. INSCOM furnizează forţelor combatante informaţii din toate domeniile şi elaborează o serie de produse informative, de la pregătirea terenului de luptă până la prognozarea evoluţiilor ulterioare, analize SIGINT, exploatare imagistică şi dezvoltarea de tehnologii performante şi mai deţine atribuţii conexe activităţii contrainformative, războiului electronic şi informaţional.
Misiunea Agenţiei constă în permanenta adaptare a armatei SUA la realităţile războiului modern şi în sprijinul oferit conducerii forţelor armate în luarea deciziilor şi la elaborarea strategiilor operaţionale şi a celor pe termen lung. Unul dintre obiectivele majore îl reprezintă eliminarea “surprizelor” legate de activităţile informative, printr-un angajament permanent pe plan mondial pentru identificarea intenţiilor agresive la adresa SUA sau intereselor americane.
Agenţia de Informaţii a Forţelor Navale (Navy Intelligence)
Înfiinţată în anul 1882, Agenţia de Informaţii a Forţelor Navale este unul dintre cele mai vechi servicii de informaţii din SUA, care a avut activitate continuă în sprijinul forţelor navale, al puşcaşilor marini, al agenţiilor naţionale şi factorilor de decizie.
Misiunea acesteia este de a furniza produse şi servicii informative conexe domeniului maritim, dar şi de a elabora sistemele necesare forţelor navale americane în cazul angajării într-un război pe mare sau în adâncurile ei. De asemenea, este principala sursă de informaţii privind transporturile internaţionale de bunuri – încercând să stopeze şi să identifice transporturile ilicite de sisteme militare, substanţe nucleare, droguri şi imigranţi – şi pescuitul internaţional. Agenţia susţine obiectivele naţionale împotriva proliferării traficului de droguri, a implementării embargourilor şi a monitorizării activităţilor vamale şi asigură expertiza tehnică în cazul evaluării armelor, sistemelor şi activităţilor externe în domeniul maritim.
Departamentul de Informaţii al Forţelor Navale/ ONI (Office of Naval Intelligence), cu sediul central în Suitland, Maryland, este principalul serviciu de informaţii din domeniul maritim cu care operează Agenţia de Informaţii a Forţelor Navale. Personalul ONI este şi civil şi militar. De asemenea, mai există structuri informative ale forţelor navale în cadrul unor centre mixte de informaţii, agenţii citologice sau operaţiuni navale intenţionale.
Agenţia cooperează foarte strâns cu unităţile similare ale Corpului de Puşcaşi Marini, Pazei de Coastă, Administraţiei Antidrog şi Departamentului Vămilor.
Agenţia de Informaţii, Supraveghere şi Recunoaştere a Forţelor Aeriene (ISR)
La 8 iunie 2007, numele fostei Agenţii de Informaţii a Forţelor Aeriene (Air Intelligence Agency) a devenit Agenţia de Informaţii, de Supra-veghere şi de Recunoaştere a Forţelor Aeriene (Air Force ISR Agency).
ISR are misiunea de a organiza, instrui, dota şi desemna forţele şi echipamentele necesare desfăşurării activităţilor de informaţii, recunoaştere şi supraveghere aeriană şi de a furniza produse informative, aplicaţii, servicii şi resurse din surse conjugate, tuturor forţelor Departamentului Apărării. De asemenea, asigură expertiza în ceea ce priveşte informaţiile militare, controlul şi comanda pe timp de război, sisteme de securitate, achiziţii de echipamente, inclusiv tehnologii militare străine. Sediul acesteia se află la baza aeriană de la Lackland, Texas şi coordonează aproximativ 12.000 de angajaţi în 72 de locuri în întreaga lume.
ISR coordonează şapte unităţi informative
Escadrila de Informaţii nr. 70 (70th Intelligence Wing), înfiinţată la 16.08.2000, cu sediul la Fort Meade, este singura unitate a forţelor aeriene care desfăşoară în principal operaţiuni de criptare. În cadrul acestei escadrile există şase grupe informative operaţionale, care acţionează pe teritoriul SUA şi în teatre din Pacific şi Europa.
Centrul Naţional Aviatic şi Spaţial de Informaţii/NASIC (National Air & Space Intelligence Center) este principalul centru pentru exploatarea şi analiza spaţiului aerian străin, a sistemelor cu rachete balistice cu rază lungă de acţiune. De asemenea, contribuie la elaborarea politicilor de securitate şi apărare naţională.
Centrul Aerian pentru Aplicaţii Tehnice (Air Force Technical Applications Center/ AFTAC) a fost înfiinţat în 1973 şi desfăşoară activităţi de monitorizare şi de identificare a incidentelor şi operaţiunilor nucleare.
Centrul de Informare Operaţiuni al Forţelor Aeriene (Air Force Information Operations Center/ AFIOC) are sediul la baza aeriană din Lackland, Texas; actualul AFIOC s-a numit până în octombrie 2006 – Centrul Aviatic pentru Informaţii de Război (Air Force Information Warfare Center/ AFIWC). Acesta din urmă deţinea un rol Important în elaborarea conceptelor, instrumentelor şi echipamentelor necesare în teatrele de luptă.
AFIWC este unitatea ce asigură informaţiile necesare operaţiunilor desfăşurate de Forţele Aeriene a SUA. Personalul său (circa 1.000 de soldaţi şi civili) este specializat în inginerie, operaţiuni de cercetare, culegere de informaţii, tehnologia interceptării comunicaţiilor şi tehnologia informaţiei.
Escadrila de Informaţii 480 (480th Intelligence Wing) cu sediul la baza aeriană de la Langley, acţionează la nivel global, furnizând informaţii forţelor americane din întreaga lume şi desfăşoară operaţiuni de prelucrare a imaginilor preluate via satelit şi prin alte metode (din surse tehnice – nucleare, optice, acustice, seismice, ştiinţifice sau frecvenţe radio). Este împărţită în trei grupuri informative localizate pe teritoriul SUA.
Escadrila 55 (55th Wing) şi Escadrila Informatică (67th Network Warfare Wing). Comandantul ISR este generalul maior John C. Koziol, numit în funcţie în mai May 2007.
Agenţia de Informaţii a Puşcaşilor Marini (MCI)
Misiunea acesteia constă în furnizarea de informaţii care să răspundă nevoilor, complexităţii şi rigorii forţelor armate implicate. Agenţia de Informaţii a Puşcaşilor Marini are ca obiectiv acordarea de sprijin forţelor aflate în misiuni operaţionale maritime, aeriene sau terestre.
Centrul pentru Activitatea de Informaţii a Agenţiei Corpului de Puşcaşi Marini (Marine Corps Intelligence Activity/ MCIA) este serviciul care furnizează forţelor marine informaţii, programe de pregătire şi exerciţii, alimentează forţele combatante cu date şi informaţii privind ameninţări la adresa securităţii naţionale şi contribuie la elaborarea de prognoze şi evaluări ale riscurilor şi ameninţărilor.
FBI – 100 de ani
Biroul Federal de Investigaţii a fost înfiinţat în anul 1908, când procurorul general Charles J. Bonaparte a decis înfiinţarea unei structuri de agenţi speciali care să desfăşoare operaţiuni de investigaţii. Era începutul unui secol de existenţă pentru una dintre cele mai cunoscute agenţii de investigaţii din lume.
Biroul Federal de Investigaţii (FBI) reprezintă principala ramură de investigaţii a Departamentului de Justiţie, având autorizaţia să ancheteze peste 200 de categorii de încălcări ale legislaţiei federale şi, prin directive sau hotărâri prezidenţiale, să obţină informaţii despre activităţi care ar putea periclita securitatea naţională.
FBI-ul este mandatat de către Congresul SUA, preşedinte, procurorul general, şi conducerea CI să apere Siguranţa Naţională prin culegerea de informaţii în sprijinul propriilor investigaţii, priorităţi legate de interesele SUA sau de nevoile altor beneficiari. În atribuţiile FBI sunt incluse şi protecţia SUA faţă de ameninţările teroriste şi faţă de acţiunile serviciilor de informaţii străine.
Începând cu iunie 2002, prioritatea Biroului Federal de Investigaţii recunoscută oficial este lupta împotriva terorismului. Legea Patriot (Patriot Act) a acordat FBI capacităţi sporite, în special în domeniul interceptării convorbirilor şi monitorizării activităţii desfăşurate pe Internet. Supravegherea şi interceptarea comunicaţiilor de către FBI sunt strict controlate de structurile federale şi sunt utilizate numai în cazurile grave sau de terorism.
Direcţia de Informaţii, departamentul FBI care îşi concentrează eforturile pe obţinerea de informaţii secrete, face parte din CI. Din data de 4 septembrie 2001, directorul FBI este Robert S. Mueller al III-lea.
OBIECTIVELE STRATEGICE ALE FBI: Crearea unei abordări comune a activităţii de informaţii, printr-o politică de cooperare extinsă de interese şi completarea golurilor informaţionale, printr-o administrare unitară a procesului de colectare a informaţiilor; echilibrarea raportului de forţe în cazul ameninţărilor şi al măsurilor adoptate pentru contracararea acestora; sprijin acordat serviciilor de informaţii externe şi interne partenere, prin furnizarea de informaţii bilaterale.
Activitatea FBI este monitorizată regulat de Congres (prin comisiile speciale senatoriale şi camerele de control, care analizează activitatea, programele şi bugetul FBI) şi agenţii legislative. Periodic, activitatea FBI este analizată şi prezentată media naţionale.
În decembrie 2007, personalul FBI număra 30.488 de angajaţi (12.568 agenţi speciali şi 17.920 specialişti, analişti de informaţii, lingvişti, oameni de ştiinţă, specialişti în tehnologia informaţiei). FBI are 56 de birouri naţionale şi peste 400 de reprezentanţe locale în toate statele americane.
De asemenea, a deschis birouri în mai multe ţări străine (peste 40 de posturi externe de legătură, reprezentate prin ataşaţi legali sau ofiţeri de legătură) în vederea combaterii criminalităţii internaţionale. FBI cooperează cu peste 52 de state.
Fiecare reprezentanţă locală este supravegheată de un agent special, cu excepţia celor din Los Angeles, New York şi Washington DC, care, datorită mărimii lor, sunt administrate de directori adjuncţi. Agenţiile şi oficiile de legătură sunt conduse de ataşaţi legali sau ofiţeri de legătură care cooperează cu autorităţile americane locale sau de peste hotare, aflate în jurisdicţia FBI.
Activitatea oficiilor de legătură este coordonată de Departamentul pentru Operaţiuni Internaţionale din cadrul Diviziei pentru Servicii de Investigaţii, care funcţionează în sediul central al FBI din Washington DC.
Departamen tul pentru Operaţiuni Internaţionale cooperează cu alte agenţii federale, Interpolul, forţe externe de aplicare a legii, forţe de securitate interne şi asociaţii naţionale de aplicare a legii.
In ceea ce priveşte operaţiunile de contraspionaj, FBI este responsabil cu identificarea şi contracararea activităţilor informative desfăşurate de alte state şi care vizează lezarea intereselor şi securităţii SUA. De asemenea, FBI poate desfăşura investigaţii contrainformative, în alte state, conform Ordinului Executivului nr. 12333 şi a altor documente emise de Congresul american.
MISIUNILE FBI: Combaterea terorismului; Contraspionajul; Criminalitatea electronică; Corupţia publică; Violări ale drepturilor civile; Crimă organizată; Infracţiuni instituţionale; Criminalitate majoră.
Departamentul pentru Securitate Internă (Homeland Security)
Congresul SUA a mandatat Departamentul de Securitate Internă să reducă vulnerabilitatea SUA faţă de actele de terorism, să identifice, să prevină şi să contracareze orice acţiune de acest gen. Structural, DHS este divizat în 5 componente, una dintre ele fiind IAIP, membru al CI.
Misiunea IAIP este de a disemina informaţiile analizate de către Departamentul de Stat agenţiilor şi autorităţilor guvernamentale locale şi exponenţilor sectorului privat, de a contribui la perfecţionarea soluţiilor de securitate şi protecţie a bunurilor naţionale interne, de a identifica vulnerabilităţile infrastructurii critice naţionale.
În cadrul IAIP există un Oficiu de Analiză a Informaţiilor (Office of Information Analysis/ IA) care coordonează activităţile informative desfăşurate la nivelul DHS, realizând următoarele activităţi: monitorizarea, evaluarea şi coordonarea informaţiilor privind potenţialele ameninţări la adresa SUA şi comunicarea eficientă cu CI în vederea implementării operative a măsurilor de protecţie; estimarea obiectivelor ameninţărilor teroriste şi determinarea vulnerabilităţilor interne; culegerea şi integrarea informaţiilor despre ameninţări teroriste obţinute de la agenţiile informative.
Adminstraţia Antidrog (DEA)
În 17 februarie 2006, Departamentul pentru Informaţii privind Securitatea Naţională din cadrul DEA, agenţia responsabilă cu implementarea legislaţiei privind substanţele controlate şi interzise în SUA, a devenit cel de-al 16-lea membru al CI.
DEA furnizează Comunităţii de Informaţii date conexe producţiei, traficului, comerţului şi consumului de droguri, imigraţiei ilegale, traficului de persoane şi terorismului transnaţional, în vederea prevenirii şi contracarării acestora.
Având în vedere faptul că DEA are cea mai mare reţea externă de agenţi de aplicare a legii, deţinând peste 86 de oficii în 63 de ţări, ea poate aduce contribuţiii majore întregii Comunităţi.
Agenţia de Informaţii a Pazei de Coastă (CGI)
Paza de Coastă a SUA, înfiinţată în anul 1920, este serviciul militar din cadrul Departamentului de Securitate Internă care are misiunea de a proteja graniţele maritime şi interesele americane economice şi de securitate din întreaga lume.
Din 28 decembrie 2001, Agenţia de Informaţii a Pazei de Coastă a devenit membră a Comunităţii de Informaţii, având misiunea ca prin activităţile desfăşurate să contribuie la: menţinerea unui climat economic sigur; protejarea intereselor comerciale; securizarea porturilor, a căilor maritime comerciale, inclusiv în apele internaţionale sau din interior; protecţia civilă; protejarea resurselor marine; angajarea în operaţiuni de cercetare şi salvare; combaterea traficului de droguri şi fiinţe umane.
Componente departamentale din comunitatea de informaţii
Departamentul de Stat – Oficiul de Informaţii şi Cercetare (INR)
Departamentul de Stat este principala agenţie responsabilă pentru relaţiile externe ale SUA. Oficiul de Informaţii şi Cercetare / INR din cadrul acestuia este membru al Comunităţii Informative.
Principala misiune a INR este de a valorifica informaţiile în sprijinul diplomaţiei SUA. INR nu este un contribuabil masiv la activitatea informativă, dar este recunoscut pentru calitatea analizelor sale, el fiind o agenţie strict de analiză.
Departamentul de Stat furnizează permanent şi în timp real suport informativ factorilor decizie şi oficialilor de rang înalt. Analiştii INR evaluează, interpretează şi diseminează aproximativ două milioane de rapoarte şi elaborează circa 3.500 de evaluări scrise pe an.
Departamentul Energetic Agenţia de Informaţii şi Contrainformaţii (DOE – IN)
Departamentul Energetic (DOE) este serviciul responsabil cu administrarea eficientă şi asigurarea protecţiei sistemului energetic, atât din punct de vedere economic, cât şi de mediu, cu gestionarea arsenalului nuclear şi susţinerea dezvoltărilor ştiinţifice şi tehnologice.
Agenţia de informaţii (IN) a DOE a luat fiinţă odată cu Proiectul Manhattan, în anul 1939.
În martie 2006, Biroul de Contrainformaţii a DOE s-a unit cu IN şi au devenit Agenţia de Informaţii şi Contraspionaj a Departamentului Energetic, condusă în prezent de directorul Rolf Mowatt-Larssen.
Agenţia este principala resursă de informaţii tehnice în următoarele domenii de activitate: arme nucleare şi neproliferarea armelor nucleare; securitate energetică; ştiinţă, cercetare şi tehnologie nucleară; energie nucleară, siguranţă şi deşeuri nucleare.
Departamentul Finanţelor
Oficiul pentru Informaţii şi Analiză (OIA)
Departamentul Finanţelor abordează, în principal, problematica politicilor economice globale, ocupându-se şi de administrarea finanţelor Guvernului SUA, precum şi de securitatea sistemelor financiare. Din 2004, Departamentul Finanţelor are în subordine Oficiul pentru Informaţii şi Analiză (OIA), cu atribuţii informative şi de analiză a informaţiilor ce pot afecta politicile fiscale şi monetare ale SUA. OIA face parte din Agenţia pentru Terorism şi Informaţii Financiare (TFI/ Office of Terrorism and Financial Intelligence).
Misiunea OIA vizează în principal asigurarea produselor informative privind reţelele financiare ale grupurilor teroriste, informaţii despre proliferatori sau alte ameninţări la adresa siguranţei naţionale.
Agenţia pentru Terorism şi Informaţii Financiare a fost creată în 2004 pentru a coordona politicile Departamentului Finanţelor privind informaţiile economice, atribuţiile regulatorii, instrumentele şi autorităţile care să asigure protecţia sistemelor financiare şi care să contracareze operaţiunile financiare ce pot aduce atingere siguranţei naţionale.
Domeniile prioritare ale TFI sunt finanţarea activităţilor teroriste, proliferarea finanţărilor, regimurile insurgente, operaţiunile de spălare de bani obţinuţi din traficul de droguri.
Controlul democratic al comunităţii de informaţii din Statele Unite
Activitatea comunităţii de informaţii americane este supusă controlului exercitat de Congres şi Executiv prin intermediul unor mecanisme bine stabilite.
Mecanisme interne
Fiecare membru al CI se subordonează unor inspectori generali din interiorul organizaţiei proprii sau ai unei organizaţii ierarhice.
Astfel, inspectorul general al CIA este numit de preşedinte şi confirmat de Senat şi este însărcinat cu investigarea neregularităţilor din interiorul agenţiei. Acesta raportează celor două comisii din Congres însărcinate cu supravegherea serviciilor de informaţii.
De asemenea, există şi un inspector general al Departamentului Apărării subordonat direct Secretarului Apărării şi a cărui jurisdicţie acoperă toate elementele informative ale Departamentului Apărării.
Agenţiile informative care nu intră în sfera militară sunt controlate de inspectori generali independenţi. De asemenea, mai există consilierii generali ai agenţiilor de informaţii care exercită funcţii de control, evaluând în ce măsură agenţiile respectă legile şi politicile în vigoare.
Mecanisme externe
Activitatea CI este controlată pe palierele Executiv şi Legislativ.
În cadrul Executivului există: Consiliul Consultativ pe probleme de Afaceri Externe al Preşedintelui (PFIAB) – evaluează calitatea, cantitatea şi relevanţa activităţilor desfăşurate de CI. PFIAB raportează direct preşedintelui, iar membrii săi sunt numiţi tot de preşedinte.
Consiliul de Control al Serviciilor de Informaţii (IOB) – o comisie permanentă a PFIAB care exercită controlul asupra mecanismelor interne de control a activităţii informative şi desfăşoară investigaţii independente asupra activităţii inspectorilor generali şi a consilierilor agenţiilor de informaţii.
Departamentul pentru Administraţie şi Buget (OMB) – parte a Biroului Executiv al preşedintelui – evaluează bugetele alocate sectoarelor informative.
În cadrul Legislativului, există două comisii permanente speciale care determină, printre altele, şi bugetul anual al comunităţii de informaţii:
Comisia Permanentă Specială de Informaţii din Camera Reprezentanţilor (HPSCI) este condusă de Silvestre Reyes. Este principala comisie din cadrul Camerei Reprezentanţilor care controlează activitatea tuturor serviciilor de informaţii. În cazul activităţilor conexe sferei militare şi apărării, aceasta împarte responsabilitatea şi cu Comisia Senatorială pentru Serviciile Armate.
Membrii acestei comisii (19 persoane) au un mandat de 8 ani şi sunt numiţi de preşedintele Camerei Reprezentanţilor. HPSCI coordonează activitatea a patru subcomisii: Subcomisia pentru terorism/ HUMINT, analiză şi contraspionaj, Subcomisia pentru informaţii tehnice şi tactice, Subcomisia pentru politici informative şi Subcomisia pentru control şi investigaţii.
Comisia Specială de Informaţii din Senat (SSCI) este condusă de John D. Rockefeller IV. Comisia are atribuţii de control legislativ asupra activităţii CI la nivelul agenţiilor şi organismelor federale care furnizează informaţii şi analize ramurilor executive şi care monitorizează respectarea legislaţiei în vigoare şi a Constituţiei SUA în desfăşurarea activităţilor informative.
De asemenea, realizează evaluări anuale ale bugetelor alocate sectorului informativ, elaborează legi financiare pentru departamentele şi agenţiile informative civile şi militare, face recomandări specifice pentru Comisia Senatorială a Serviciilor Armate şi realizează periodic investigaţii, audite şi studii asupra activităţilor şi programelor informative elaborate de Guvernul SUA. Membrii comisiei sunt în număr de 15 şi sunt aleşi pentru un mandat de 8 ani.
Ocazional, datorită atribuţiilor şi jurisdicţiilor similare pe care le au unele comisii de informaţii din cadrul Congresului sunt implicate în controlul activităţii informative – de exemplu comisiile pentru serviciile armate din ambele Camere au atribuţii similare în ceea ce priveşte controlul activităţii informative desfăşurată de Departamentul Apărării, iar comisiile juridice din ambele Camere deţin atribuţii similare asupra activităţii informative desfăşurate de FBI.
