În fața unui calculator fiecare individ reacționează diferit: în timp ce unii dintre noi doresc să învețe ceva nou, să experimenteze niște rețete inedite de desert sau să se relaxeze vizionând un film, alții caută răspunsuri la întrebări existențiale sau un scop pe care să îl urmeze.
Propaganda teroristă este astfel realizată încât să atingă niște corzi sensibile în cazul unor persoane aflate într-o etapă dificilă a vieții, în care totul pare greu sau fără sens. Mesajele radicale transmit deseori că „societatea este vinovată de tot ce ți se întâmplă, că cei din jurul tău (inclusiv familia) nu îți doresc binele, dar că există un grup de oameni la fel ca tine, care te va ajuta, înțelege și susține în atingerea unui scop nobil”.
În acest stadiu se afla, în 2013, un adolescent român de 15 ani, provenit dintr-o familie destrămată, fără sprijinul unui adult la care să se raporteze, diagnosticat cu diabet de tip 2 (insulino-dependent) – aspecte care au contribuit la izolarea sa socială completă. Întâlnirea dintre adolescentul plăpând fizic și sensibil emoțional și materialele de propagandă teroristă i-a dat, cel mai probabil, tânărului sentimentul de putere și de apartenență.
O luptă care capătă sens
Adolescentul nu a avut nevoie de nicio îndrumare pentru a căuta mai multe clipuri șocante, cu impact emoțional crescut, care îi făceau cunoștință cu o nouă lume – una în care o religie a păcii era prezentată într-o manieră cât se poate de violentă, în care toți cei aflați în dezacord cu tine meritau pe deplin pedepse dintre cele mai sumbre, unde erai respectat și apreciat pentru loialitatea față de cauză și pentru cruzime. Mai mult decât atât, algoritmul motoarelor de căutare (inclusiv cele integrate în rețele de socializare sau aplicații) învață din căutările efectuate anterior și oferă sugestii personalizate în funcție de subiectele pentru care a fost manifestat interes.
Deși personalizarea rezultatelor căutării poate fi utilă, este important să nu uităm faptul că aceasta creează „bule de filtrare”, context în care vom avea acces la o perspectivă unilaterală asupra unei tematici. Critica surselor și abordarea din unghiuri diferite a unui subiect sunt elemente-cheie în documentarea pe care fiecare dintre noi trebuie să o facă.
În acest mod, tânărul a părut că își găsește un țel și că lupta sa capătă sens. Petrecând sute de ore în online, unde accesa aproape exclusiv materiale cu puternic impact emoțional, adolescentul a devenit repede un susținător înfocat al organizației teroriste DAESH. Începând cu 2015, tânărul a participat la cursuri organizate online de gruparea teroristă, manifestându-și interesul cu privire la arme și dispozitive explozive, efectele acestora, moduri de asamblare și manevrare, și față de tehnici de persuasiune în scopul atragerii la ideologia jihadistă, respectiv pregătirea psihologică a viitorilor combatanți în vederea executării unor atentate teroriste.
Este important ca mai ales tinerii să beneficieze de atenția noastră când accesează mediul virtual, deoarece propaganda teroristă reprezintă un pericol real și este mai eficientă decât credem.
Schimbări imperceptibile
De asemenea, LM s-a declarat ca fiind admirator al lui Jihadi John (n.b. un călău al DAESH, originar din Marea Britanie, prezentat în 2014 și 2015 în numeroase clipuri video produse de departamentul media al grupării teroriste în timp ce decapita prizonieri). LM se fotografia imitându-l pe Jihadi John (ținută de culoare neagră, gesturi și mimică) și chiar se autoidentifica cu acesta, intitulându-se „John jihadistul” sau „Profetul”.
Totodată, și-a creat mai multe conturi pe rețele de socializare, încercând să intre în contact cu adepți sau membri ai organizației teroriste, iar ulterior a ajuns să convingă alte persoane prin propagandă și promovare a extremismului să devină la rândul lor adepți. Mai mult, adolescentul a încercat să achiziționeze arme de tip AK, grenade, veste antiglonț și s-a interesat în mediul online cu privire la materialele necesare construirii unei bombe artizanale.
În pofida schimbărilor suferite, vecinii îl percepeau drept un „băiat cuminte și ascultător”, în timp ce colegii de liceu nu au constatat că LM s-ar fi comportat diferit. Părinții acestuia au fost cei care au remarcat schimbările de comportament. Tatăl a constatat că băiatul a postat imagini cu decapitări și că susținea majoritatea atentatelor teroriste. De asemenea, atât acesta, cât și mama lui LM au constatat că fiul lor a devenit foarte violent față de persoanele care îi criticau noile idei. Procesul de autoradicalizare se poate manifesta exclusiv în mediul online, cu preponderență în cazul tinerilor care pot experimenta inclusiv situații de dedublare, adoptând în mediul virtual comportamente, limbaj etc. diferite de cele din realitate.
Mesaje puternice pentru persoane sensibile
Cu sprijinul celor apropiați și al mediului educațional au fost aplicate mai multe măsuri prin care s-a încercat ca LM să dezvolte o gândire critică proprie asupra surselor de informație accesate și să analizeze și altă abordare ideologică, una care nu implică acte violente, ci promovează dialogul și toleranța.
Din păcate, toate aceste demersuri au eșuat. Tânărul parcurgea un proces de autoradicalizare pe care îl alimenta constant prin accesarea frecventă a materialelor de propagandă create de DAESH și distribuite de simpatizanții acesteia. Subliniem pericolul reprezentat de materialele de propagandă create de organizații teroriste, acestea fiind nu doar atractive vizual, ci și având un mesaj puternic menit să atingă cât mai multe probleme sensibile (lipsa de apreciere sau stimă de sine, probleme socio-economice, lipsa de susținere din partea familiei etc.)
Cazuistica externă a demonstrat faptul că, în cazul autoradicalizării, prevenția este cea mai eficientă armă. Ulterior atingerii unor etape avansate ale procesului, acesta devine ireversibil și nici măcar aplicarea unor măsuri judiciare precum privarea de libertate nu va reuși schimbarea convingerilor.
Interdicții încălcate
La 3 martie 2015, SRI a sesizat DIICOT cu privire la acțiunile desfășurate de LM în contextul ascensiunii organizației teroriste în Orientul Mijlociu. Documentarea cazului a necesitat sprijin din partea unor agenți sub acoperire care au intrat în legătură cu tânărul prin intermediul platformelor de socializare, valorificând interesul adolescentului de a recruta simpatizanți care să-l sprijine în comiterea unui atentat terorist.
În decembrie 2015, LM a fost reținut de autorități, însă, având în vedere că la momentul respectiv era minor, instanța a decis eliberarea acestuia și dispunerea unui control judiciar asupra tânărului. Totodată, a primit interdicția de a mai accesa site-uri de propagandă DAESH.
Adolescentul a continuat însă să vizioneze materiale propagandistice și și-a menținut interesul de a intra în contact cu lideri și reprezentanți ai grupării teroriste pentru a le oferi sprijin, inclusiv pentru a se implica în comiterea unor atentate.
La 06.12.2016, procurorii DIICOT au dispus extinderea cercetărilor și începerea urmăririi penale a acestuia pentru „participarea la instruirea/pregătirea în vederea folosirii mijloacelor distructive, armelor de foc, dispozitivelor explozive de orice fel, munițiilor, explozivilor, în scopul comiterii unui act de terorism”. În mai 2017, LM a fost condamnat la 3 ani și patru luni de închisoare pentru propagandă jihadistă și pregătirea de atentate teroriste pe teritoriul României.
Radicalizarea, un proces reversibil?
Rămâne de văzut în ce măsură mediul penitenciar a schimbat optica tânărului, dacă intervenția a fost suficientă și la momentul oportun sau dacă înclinațiile violente rămân într-o stare latentă, așteptând un factor declanșator pentru a ieși din nou la suprafață.
Provocările de acest tip vor continua să apară și, într-o eră a anonimizării, vor fi mai dificil de identificat și de documentat. În acest context, aportul fiecăruia dintre noi este important. Este necesar să înțelegem ce fac copiii și tinerii în mediul online și să nu trecem cu vederea modificări de comportament care indică aderarea la un curent extremist, indiferent dacă este motivat religios sau nu. Dacă se acționează din timp, există șanse ca procesul de radicalizare să fie stopat sau chiar să fie reversibil.
Brigada Antiteroristă rămâne, în continuare, vigilentă în identificarea și prevenirea materializării amenințărilor asociate cu astfel de cazuri, echipele de experți analizând și evaluând în fiecare zi riscul reprezentat de fiecare individ aflat în conexiune cu țara noastră care alege să susțină o organizație teroristă. Este o luptă continuă, departe de lumina reflectoarelor, dar susținută de cea mai înaltă motivație: siguranța fiecăruia dintre români fără ca libertățile garantate de lege să fie știrbite. Împreună reușim să menținem România un mediu sigur pentru fiecare dintre noi.
Abstract
Terrorist propaganda is being manufactured in such a way that it strikes a chord for people facing a difficult stage in life, during which everything seems difficult or meaningless. This was also the case in 2013, when a 15-year-old Romanian teenager who came from a broken family, lacked the support from an adult and on top of that, got diagnosed with diabetes, found himself in a situation which contributed to his complete social isolation. Spending hundreds of hours online, where he accessed almost exclusively material with a strong emotional impact, the teenager quickly became an ardent supporter of the terrorist organization DAESH. Attempts by those close to him to make him develop critical thinking and to consider another ideological approach, which did not involve acts of violence, failed. In May 2017, he was sentenced to 3 years and four months in prison for jihadist propaganda and preparation of terrorist attacks on Romanian territory.
Autori: Loredana Mușat și Mihaela Stoian
