Bioterorismul – bomba nucleară a secolului XXI

Istoria recentă a transformat o situaţie până nu demult ipotetică într-o stare de fapt. Fenomenul numit bioterorism reprezintă în prezent o ameninţare reală prin consecinţele sale la adresa viitorului omenirii.

“Learning without thinking is useless, thinking without learning is dangerous”

Impactul armelor biologice asupra populaţiei

Evenimentele petrecute pe mapamond în ultimii ani, au demonstrat că ameninţarea unor atacuri teroriste este reală.

În acest context, bioterorismul, potrivit opiniei unor analişti în domeniu, poate căpăta o redutabilă superioritate.

Lumea ştiinţifică avertizează că măsurile de contracarare a unui atac cu arme biologice sunt insuficiente şi, cel mai probabil, ineficiente. În sprijinul acestor afirmaţii stă răspândirea rapidă a unor virusuri, confirmată de statisticile OMS. Voci avizate avertizează că un eventual atac cu arme biologice poate avea consecinţe catastrofale pentru viitorul omenirii.

În prezent, ameninţarea cu arme biologice este considerată o problemă de sănătate publică, efectele nefaste fiind considerabile, chiar şi în eventualitatea în care numărul persoanelor infectate ar fi redus.

Lucrările de specialitate numesc arma biologică „bomba nucleară a săracului”, deoarece producerea sa nu necesită mijloace tehnice sofisticate şi nici cantităţi mari de material biologic.

Modalităţi de diseminare

Pericolul constă, în primul rând, în faptul că microorganismele sunt duşmani „invizibili”, dar omniprezenţi şi, în cel de-al doilea rând, în faptul că o cantitate extrem de mică este letală. Din acest motiv, „materia primă” poate fi foarte uşor de transportat pe distanţe mari, fără a fi detectată.

Scenariile imaginate de experţi sunt terifiante, iar Comandantul Agenţiei de Apărare Chimică şi Biologică (CBDA) al Armatei terestre americane avertizează că arma biologică este „singura susceptibilă de efectele catastrofale asupra unei forţe desfăşurate într-un teatru de operaţii”.

Principalele microorganisme selectate de statele ce deţin un program de arme biologice şi care sunt vizate şi de grupările teroriste sunt: virusul variolei, virusul febrei hemoragice, bacilul antraxului şi toxina botulinică.

Răspândirea microorganismelor se poate realiza într-un mod facil: pe cale aeriană (cu ocazia unor manifestări publice), folosindu-se metoda pulverizării (asemănător insecticidelor) sau eliberarea în instalaţiile de aer condiţionat, infectarea surselor de apă şi a alimentelor.
În condiţiile în care există numeroase situaţii în care dialogul intercultural şi interreligios eşuează, ameninţarea globală a armei biologice creşte de la o zi la alta.

Necesitatea respectării normelor de lucru în domeniul sanitar

Riscul răspândirii este cu atât mai mare cu cât, deseori, măsurile de siguranţă impuse laboratoarelor care lucrează cu material biologic sunt încălcate, iar personalul acestora nu prezintă uneori suficiente garanţii morale. Un motiv în plus de îngrijorare constă în faptul că există laboratoare finanţate de „persoane particulare” dispuse să livreze material biologic în urma unei simple comenzi pe Internet.

Libera circulaţie şi posibilitatea deplasării pe distanţe mari într-un interval scurt de timp, graţie existenţei liniilor aeriene ce străbat întreaga planetă, fac posibilă, cel puţin teoretic, răspândirea rapidă a unei eventuale contaminări cu microorganisme, ajungându-se la o veritabilă pandemie. De altfel, analiştii afirmă că, în viitor, modalitatea de contaminare va fi eliberarea microorganismelor în sistemele de ventilaţie ale avioanelor, dar fac diferenţiere între epidemiile izbucnite spontan şi bioterorism, care urmăreşte atingerea unor obiective, pe fondul sporirii violenţelor interetnice, religioase şi încălcării drepturilor omului.

Riscurile utilizării biotehnologiilor

Revoluţia ştiinţifică şi tehnică a adus cu sine nu doar beneficii pentru umanitate, ci şi ameninţări de tipul fabricării unor microorganisme modificate genetic, care pot avea efecte devastatoare.

Manipulările genetice scăpate de sub control pot să reprezinte o ameninţare serioasă la adresa speciei umane. Modificarea virulenţei poate fi imprevizibilă, astfel că se impune a fi luată în calcul şi posibilitatea ca cercetările să fie utilizate în scop criminal de către bioterorişti, ceea ce conduce la necesitatea sporirii măsurilor de securitate.

Chiar şi la nivelul actual de dezvoltare tehnologică, detectoarele de agenţi biologici nu sunt capabile să descopere toate microorganismele potenţial periculoase. Pornind de la premise de etică şi securitate, autorităţile au interzis echipei conduse de cercetătorul Craig Venter sintetizarea pe cale chimică a unor noi agenţi infecţioşi într-un laborator privat.

Spre deosebire de virusurile nou sintetizate, virusurile cunoscute, dar modificate genetic, sunt mai rezistente, găsindu-şi cu uşurinţă locul în nişa ecologică a virusurilor actuale, virulenţa lor fiind asigurată de o mai bună capacitate de adaptare.

Concluzionând, putem afirma că bio-terorismul nu mai reprezintă un scenariu demn de filmele science-fiction, el este o ameninţare reală, cu delimitare strictă de epidemiile apărute în mod natural.

Măsuri de prevenţie şi contracarare a fenomenului bioterorist

Ca urmare, primul pas în vederea contra-carării acestui aspect constă în sensibilizarea şi conştientizarea populaţiei în privinţa existenţei acestui fenomen.

Măsurile de ordin practic ce se impun, vizează în primul rând necesitatea respectării unor reguli clasice aplicate în cazul epidemiilor. Personalul medical trebuie avizat ca, în cazul identificării unor focare infecţioase, a simptomatologiei atipice, la vârste neobişnuite, să aibă în vedere şi un atac bioterorist şi să anunţe autorităţile.

Tot în atenţia personalului medical se află şi respectarea regulilor de securitate în ceea ce priveşte procedurile de recoltare, transport şi distrugere a probelor din laboratoare şi a deşeurilor medicale, precum şi limitarea accesului în laboratoarele şi secţiile în care sunt tratate cazuri suspecte; menţinerea unei stări de calm în rândul populaţiei, în vederea respectării planului de măsuri luate de autorităţi şi pentru limitarea extinderii focarului.

La modul general, toate aceste măsuri vizează, în primul rând, prevenirea apariţiei fenomenului şi, în al doilea rând, stabilirea unor procedee eficiente de recunoaştere, de acţiune şi de limitare a consecinţelor în cazul producerii unui atac bioterorist.

Sursa imaginii: Agerpres/AP

Autor: Cecilia Curis

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*
*