Lucruri care până nu demult păreau de domeniul ficțiunii au devenit acum parte a rutinei zilnice, a stilului nostru de viață, deschizând personalității fiecăruia o nouă lume în care se poate manifesta. În noua lume digitală, reţelele sociale sunt cele care influențează dezvoltarea socio-comportamentală și au capacitatea de a genera mutații la nivel macrosocial.
Vorbim astăzi cu detașare despre libertatea de exprimare și de alegere, dar, în același timp, rămânem foarte preocupați de modul în care suntem percepuți de ceilalți. Trăind într-o societate tributară unor tipare comportamentale și sociale definite tradițional ca fiind „bune” sau „rele”, oamenii au dezvoltat tendința de a depăși aceste cadre predefinite. În încercarea de particularizare, de exprimare neîngrădită, completată de nevoia construirii unei imagini publice acceptată și validată de societate, social media a devenit mediul propice creării unor identități diferite de cele din viața reală. Astfel, a apărut în limbajul colocvial termenul de avatar.
Principala atracție exercitată de rețelele de socializare este posibilitatea de a construi o versiune personalizată a propriei imagini, o interfață utilizată în mediul virtual de operatorul uman, care îi permite să se dezvolte în cadrul unui tipar diferit de cel tradițional. Reprezentări virtuale separate, asimilate profilurilor, pot exprima diferite laturi ale personalității noastre, permițându-ne să experimentăm vieți diferite în mediul online.
Frontiera realității individuale
Trecând de nivelul la care utilizăm internetul pentru a retușa imperfecțiunile cotidiene în încercarea de a crea o imagine idealizată, nu putem să nu observăm folosirea mediului virtual pentru crearea unor identități fictive, născute și alimentate de frustrări sociale sau neîmpliniri personale.
Platformele de socializare ne oferă posibilitatea de a ne transpune existența virtuală în mai multe planuri. În prezent nu mai este pus la îndoială faptul că mediul virtual are, într-o anumită măsură, un efect de manipulare, de cele mai multe ori dificil de sesizat. Folosirea rețelelor de socializare, precum Facebook, Instagram, WhatsApp, Linkedln, Messenger sau Twitter, activează sistemul de recompensare din creierul uman.
Problema apare atunci când trebuie să manifestăm solidaritate, racordându-ne interesele şi emoţiile individuale la cele colective. Efectul de multiplicare se bazează pe nevoia de reducere a incertitudinii, prin asociere identitară, ceea ce generează mimetism. În acest mod trecem de linia fină care separă proiectarea imaginii noastre în mediul online de construirea unor identități care ajung să nu mai corespundă nici fizic, nici psihologic propriei noastre identități.
Selecţia informaţiei, în funcţie de afiliere pe Facebook, duce la o distorsiune a realităţii, deoarece informația este incompletă. Bula de Facebook permite fiecărui individ să își creeze propria lume, similară cu cea a unui cerc relațional tradițional, dar incongruentă uneori cu lumea reală.
Influența în plan social poate îmbrăca diverse forme. Uneori chipul pe care îl vedem pe ecran poate aparține unui troll/ bot. Deși nu îi cunoaștem identitatea reală, nu ne îndoim de sinceritatea sa și îi permitem să ne transforme în propria lui marcă. Din necunoaștere sau dezinteres, putem ajunge să trecem de limite pe care nu ne imaginam că le vom încălca. Există oameni care ajung să se ascundă în spatele unor imagini trucate.
Miliardarul Sean Parker, cofondator al Napster (servicii online axate pe muzică) și fost președinte al companiei Facebook, explica, în termeni nu tocmai măgulitori, impactul platformei de socializare asupra individului și a societății. Într-un interviu acordat, în 2017, site-ului de știri Axios Parker exclama: „Dumnezeu știe ce face (Facebook – n.r.) cu mințile copiilor noștri!”. Cu fiecare apreciere sau comentariu, Facebook se folosește de psihologia umană pentru a menține utilizatorii captivi într-o buclă a validării. Miliardarul recunoaște că, în momentul lansării Facebook, el împreună cu cei implicați în lansarea rețelei se întrebau cum pot consuma cât mai mult timp și cum pot obține cât mai multă atenție conștientă din partea utilizatorilor. Odată cu extinderea rețelei, la nivelul miliardelor de oameni, se observă o schimbare a relației individului cu societatea, cu efecte probabile și în domeniul productivității.
Alegerea avatarului
Trăim într-o societate care promovează individualismul, însă accepțiunea contemporană a termenului presupune un set predefinit de alegeri comune: cine să fim, cum să ne comportăm şi ce să gândim. Milioane de conturi false sunt șterse, anual, de platforma Facebook. Într-o lume în care algoritmii lui Google și Facebook determină opinia publică, orice abatere devine blamată. Accentul se pune mai mult pe cenzură și mai puțin pe nuanțe, iar propria identitate se pierde în încercarea de a crea o alta, mai ușor de acceptat de către ceilalți.
Falsul practicat în mediul online devine o a doua natură. Din nevoia de integrare socială, fără legătură cu credințele reale, ajungem să adoptăm un comportament care să fie validat de ceilalți, chiar dacă acesta presupune, uneori, copierea unei abordări, promovată de cei care se bucură de popularitate.
Astfel, independent de voința noastră, devenim subiecți manipulați și ajungem la rândul nostru să promovăm chiar informații false. Din postura de masă de manevră, mobilizată prin intermediul unor profiluri false, foarte active doar în mediul virtual, devenim portavocea mesajelor unor entități necunoscute.
Mizând pe rolul esențial al emoției, informaţia primită din social media este, de regulă, procesată în aşa fel încât să producă o rezonanţă afectivă. Liant al legăturilor sociale, emoţia pozitivă favorizează asocierea la un grup, în timp ce emoţia negativă conduce la disociere. Emoţiile produc nu numai o rezonanţă afectivă ci şi una cognitivă, cu un rol motivaţional determinant în reglarea interacţiunilor sociale. Extinse la nivel colectiv, emoţiile pot provoca mobilizări masive de oameni. Mulţimea creează impresia forţei colective, iar aderarea la grup devine un act de reducere a incertitudinii individuale. Presiunea normativă a societăţii se diluează în mulţime, iar nesupunerea devine mult mai probabilă. Sentimentul de apartenenţă la un grup poate fi uneori întărit prin adoptarea unui comportament perceput, în alte condiții, ca inacceptabil sau deviant.
Indiferent de sentimentele provocate sau de nevoile satisfăcute, mediul virtual oferă numeroase beneficii dacă înțelegem cum să evităm impactul manipulativ pe care îl poate avea. Manifestarea îndoielii, folosirea gândirii critice, formularea unor opinii bazate pe dovezi și argumentare logică sunt factori care contribuie la ancorarea în realitate și la satisfacerea sentimentului de apartenenţă la un grup social pe baza propriei personalități.
Abstract
The digital world is no longer a fictional product of the imagination. It is present in the life of every person who acts on social media. In an attempt to draw attention, a person can have as many accounts as possible, through which he or she tries to manipulate the society and promote his or her own ideas in various ways. The social media changes not only the way we communicate, it also influences the world’s actions. We are always talking about influence, about replicating behaviors, but in fact it becomes particularly powerful when it turns into action. By observing people`s habitual behaviors, we see that the truth is in their pattern and cycle, not so much in their words.
Autor: Mădălina Lenuţ
