Terorismul este un fenomen dinamic, în continuă schimbare, care nu mai ține cont de granițe, poziționare geografică, capacitate militară sau putere economică, al cărui pericol este mai real și mai aproape ca niciodată de statele occidentale.
Apariția unor indivizi și grupări teroriste amorfe care operează independent, dezvoltarea unor metode de recrutare care atrag persoane de orice vârstă și categorie socială, utilizarea mediului virtual și tehnologiilor de ultimă generație în recrutarea noii generații de atentatori, au provocat serviciile de intelligence să încerce să fie cu un pas înaintea organizațiilor teroriste.
Misiunea noastră este identificarea și neutralizarea factorilor de risc la adresa securității naționale, dejucarea intențiilor și planurilor ostile ale entităților teroriste la adresa intereselor României și a partenerilor strategici. Prevenirea și combaterea amenințărilor de natură teroristă la adresa României și asigurarea unui climat de securitate optim reprezintă viziunea pe care o avem în activitatea noastră.
Unitatea Antiteroristă din cadrul Serviciului Român de Informații (SRI) este alcătuită din cinci departamente interconectate. Primele două, cel informativ şi cel analitic, asigură culegerea de informații, respectiv analiza riscurilor teroriste la nivel național, în raport cu evoluția internațională a fenomenului.
Brigada Antiteroristă asigură misiuni de intervenție antiteroristă (prevenire), prin măsuri specifice de securitate diplomatică la obiectivele aflate în responsabilitatea SRI, securitatea zborurilor operatorilor aerieni înregistraţi în România, controlul de securitate pe toate cele 16 aeroporturi ale aviaţiei civile existente în ţară şi intervenții pirotehnice la obiectivele aflate în responsabilitate permanentă sau temporară. Misiunea contrateroristă (de combatere) a Brigăzii presupune măsuri tactice sau pirotehnice la nivel naţional.
Centrul de Coordonare Operativă Antiteroristă (CCOA) reprezintă interfaţa SRI cu instituţiile din cadrul Sistemului Național de Prevenire și Combatere a Terorismului (SNPCT). Într-o situaţie de criză teroristă, acesta asigură, logistic şi operaţional, funcţionarea Centrului Naţional de Acţiune Antiteroristă (CNAA), structură activată ad-hoc pentru soluţionarea crizei. Departamentul administrativ asigură suportul logistic şi financiar al activităţilor derulate de Unitatea Antiteroristă.
Anii ’90
Începutul anilor ’90 marchează scena de securitate internațională printr-o serie de acțiuni teroriste ale unor grupări precum Forțele Armate Revoluționare columbiene (FARC), Comando 14 Decembrie din Chile, Sendero Luminoso din Peru, Jihadul Islamic Palestinian (JIP), Euskadi Ta Askatasuna (ETA) din Spania, Armata Republicană Irlandeză (IRA), Grupul Baader-Meinhof (RAF) din Germania.
O serie de elemente specifice particularizează terorismul din acea perioadă. Motivația este politică sau națională, iar aria de influență este atât regională cât şi națională. Ţintele sunt în principal lideri politici, personal diplomatic, forțe armate sau obiective diplomatice. Ca mod de operare se remarcă asasinatele, atacurile de gherilă sau amplasarea unor autovehicule cu bombe în zonele în care se aflau țintele vizate. Nu în ultimul rând, grupările teroriste au tipologii diferite, respectiv naționalist-separatiste, fundamentalist-religioase ori social-revoluţionare.
Spre a doua jumătate a anilor ’90 apar semne tot mai clare ale unei noi forme de manifestare a terorismului motivat religios. Astfel, își fac simțită prezența organizații precum Gruparea Islamică Armată (GIA), activă în Algeria, care derula atentate pe teritoriul Franței şi organizația Al Qaeda, activă în Afganistan, dar care și-a extins influența în exteriorul zonei afgane prin atentatele comise în Yemen (1992), Kenya și Tanzania (1998).
Primele provocări
Anii ’90 au reprezentat pentru România momente definitorii în crearea și dezvoltarea bazei normative și a cadrului conceptual în domeniul antiterorism. În această perioadă, activitatea antiteroristă a fost definită de o abordare preventivă, axată pe protejarea teritoriului național de eventuale manifestări importate din spații cu problematică teroristă activă, România neconfruntându-se cu riscuri teroriste autohtone.
Din punct de vedere al provocărilor și amenințărilor de natură teroristă, acest deceniu a evidențiat faptul că, deși România nu era ținta directă a unor amenințări teroriste, țara noastră s-a confruntat cu situaţii de tip asasinat, tentativă de luare de ostatici a unor diplomați străini prezenți la post sau activități de sprijin logistic ale membrilor unor organizații teroriste, toate acestea fiind prevenite sau dejucate de Unitatea Antiteroristă.
Brigada Antiteroristă. Începutul
La 26 martie 1990 a fost înființat Serviciul Român de Informații, instituție de stat specializată în domeniul culegerii de informații, iar la 1 iulie a luat naștere Brigada Antiteroristă (BAT), care a devenit, ulterior, structura specializată, responsabilă să desfășoare, în mod unitar, activitatea antiteroristă pe teritoriul național.
Evoluțiile imprevizibile ale amenințării teroriste în plan internațional și nevoia de protejare a securității naționale a României au condus la adoptarea unor norme legislative, care să reglementeze o serie de aspecte din domeniul siguranței naționale, rolul instituțiilor statului în prevenirea actelor teroriste etc.
Astfel, la 29 iulie 1991 a fost adoptată prima lege referitoare la siguranța națională (Legea nr. 51/ 1991), terorismul fiind inclus în categoria amenințărilor la adresa securității naționale, iar ulterior, în martie 1992, a fost promulgată legea privind organizarea și funcționarea SRI, prevenirea și combaterea terorismului devenind o responsabilitate a Serviciului (Legea nr. 14/ 1992).
Terorismul 2.0
Odată cu apariția organizației teroriste Al Qaeda a avut loc o intensificare a acțiunilor teroriste motivate religios, orchestrate și derulate de membrii acesteia, amenințările de securitate luând o cu totul altă turnură.
Atentatele din SUA (2001) au marcat apariţia unei noi paradigme a fenomenului terorist. De la o amenințare regională, concentrată pe anumite zone de influență a grupărilor teroriste active, a devenit o amenințare globală, transfrontalieră, într-o continuă adaptare, cu forme diverse de acțiune (deturnări de avion, atacuri sinucigașe de tip lone actor, atacuri cu dispozitive explozive improvizate, atacuri cu gaz sarin) ce aveau ca țintă predilectă populația civilă din statele occidentale.
Filosofia noului concept de terorism, promovat inițial de Al Qaeda, urmărea să șocheze, să provoace panică, să inducă un sentiment de insecuritate în rândul populației și să discrediteze capacitatea guvernelor statelor occidentale de a proteja populația în fața amenințărilor teroriste.
Odată cu atentatele din 11 septembrie 2001, transformarea și amploarea fenomenului terorist la nivel internațional a impus actualizarea cadrului legal şi perfecţionarea mecanismului operaţional în domeniul prevenirii şi combaterii terorismului. În mai puțin de un deceniu, terorismul a trecut de la organizații teroriste de tip piramidal, cu un singur centru de comandă, la celule descentralizate și acțiuni individuale de tip lone wolves (lupi singuratici); de la ținte de tip „hard” (ambasade, instituții emblematice), la ținte „soft” cu accent pe populația civilă și elemente cu un puternic impact emoțional; de la atentatori proveniți din afara Europei, la cei originari din state europene.
Adaptarea la noile riscuri
În România, activitatea Unității Antiteroriste și modul de raportare la riscurile teroriste au fost constant şi atent adaptate, atât la dinamica externă și noile forme de manifestare a fenomenului terorist, cât și la evoluțiile de securitate globală.
Relevantă în această perioadă a fost participarea României la campania internațională împotriva terorismului și trimiterea de militari în zonele de conflict din Irak și Afganistan, dominate de organizații teroriste precum Al Qaeda. Deși România nu a fost ținta directă a unor atentate teroriste, elemente specifice terorismului modern au avut reverberații şi în plan național.
Astfel, cazuistica anilor 2000 a evidențiat existenţa unor cetățeni străini afiliați ideologic Al Qaeda care derulau, pe teritoriul României, activități logistice și de propagandă în favoarea organizației teroriste. De asemenea, au fost identificaţi cetățeni români și străini care, inspirați de modul de operare Al Qaeda, au încercat derularea unor atentate teroriste asupra unor zone civile aglomerate, obiective occidentale și israeliene din România. Nu trebuie omisă, la capitolul cazuistică, răpirea unor jurnaliști români de membrii grupării teroriste Muad Ibn Jabal din Irak, afiliată Al Qaeda.
Având în vedere noile forme de manifestare a terorismului în plan internațional, începând cu anul 2001, la nivelul Unității Antiteroriste au avut loc transformări constante pentru creşterea capacităţii de prevenire și reacție rapidă.
Legea 535 și Strategia națională de prevenire și combatere a terorismului
În noiembrie 2001, Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a desemnat Serviciul Român de Informaţii drept autoritate națională în domeniul antiterorist. Anul 2002 a fost considerat un moment de turnură în evoluția arhitecturii instituționale antiteroriste, fiind stabilite prioritățile strategice ale României în domeniul antiterorist în cadrul Strategiei Naționale de Prevenire și Combatere a Terorismului. În cursul lunii iulie a aceluiași an, a fost creat Sistemul Național de Prevenire și Combatere a Terorismului, coordonat tehnic de SRI și strategic de CSAT.
Activitatea antiteroristă a devenit un efort comun al instituțiilor din cadrul SNPCT, mecanism ce garantează cooperarea în timp real, cu accent pe dimensiunea anticipativ-preventivă și capacitatea de gestionare a eventualelor situații de criză teroristă. Cooperarea s-a concretizat în schimbul de informații și expertiză în domeniile proprii de competență, ajungându-se treptat la o complementaritate a activităților.
În 2004, prin decizia CSAT, ia naștere Sistemul Național de Alertă Teroristă (SNAT), iar ulterior este adoptată Legea nr. 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului, care a contribuit la eficientizarea acțiunilor autorităților pentru prevenirea și combaterea fenomenului terorist sub toate formele sale de manifestare.
Necesitatea adaptării la noua realitate operațională a implicat realizarea unor transformări semnificative în ceea ce privește pregătirea și dotarea structurii antiteroriste din perspectiva metodelor, mijloacelor utilizate și a modului de acțiune al echipelor tactice.
Un demers important l-a reprezentat adoptarea, în 2006, de către CSAT, a Metodologiei de organizare și executare a intervenției contrateroriste, care stabilește procedurile concrete de gestionare a unei situații de criză.
În cursul anului 2008, prin Legea nr. 146/2008, privind aderarea României la Tratatul de la Prum, Serviciului Român de Informaţii i-a fost conferit statutul de autoritate națională responsabilă de coordonarea activității însoțitorilor înarmați la bordul aeronavelor, devenind, de asemenea, punct de contact național pentru schimbul de informații în materie de prevenire a infracțiunilor de terorism.
DAESH, noua față a terorismului modern
Anul 2010 marchează un nou val de schimbări ale formelor de manifestare a terorismului în plan internațional și ale dinamicii psihologice și sociologice generate de acțiunile elementelor teroriste. Tehnologia și rețelele de socializare devin „aliații” neaşteptaţi ai procesului de diseminare a propagandei radicale, făcând posibilă comiterea unor atentate teroriste la un click distanță de orice elemente care aderă la ideologia organizațiilor teroriste.
Primăvara Arabă (2010), izbucnirea conflictului din Siria (2011), iluzia creării Califatului islamic şi apariția organizației teroriste DAESH (2011), atentatul de la Charlie Hebdo (2015), fenomenul „foreign fighters and returnees” sunt câteva din elementele care au pus bazele unui nou tip de terorism, fluid, fără forme precise sau limite.
Odată cu apariția DAESH, are loc o intensificare fără precedent a violenței şi a propagandei teroriste. Lumea este împărţită în mod simplist de identificare a adversarului, între „noi” și „ei”. Fenomenul radicalizării islamice, în special în rândul cetățenilor europeni, devine principala amenințare la adresa securității statelor occidentale, aproape imposibil de controlat.
În conformitate cu noile provocări, în cooperare cu partenerii din SNPCT, SRI a susținut necesitatea actualizării Legii nr. 535/2004, în vederea creării și operaționalizării unor noi instrumente de combatere a terorismului. Astfel, a fost consacrat normativ conceptul de radicalizare, corelat cu activitățile de propagandă teroristă. Evaluarea permanentă a riscurilor și amenințărilor teroriste a determinat o continuă adaptare a Unității Antiteroriste în plan conceptual, informativ, tehnic, analitic, la modul de operare al organizațiilor teroriste.
Adoptarea inovațiilor tehnologice, dezvoltarea ariei de cooperare prin derularea unor măsuri concertate și complexe împreună cu instituțiile SNPCT, societatea civilă și partenerii internaționali, profesionalizarea și expertizarea continuă a ofițerilor Unității Antiteroriste, dezvoltarea unor mecanisme de identificare sunt doar câteva dintre schimbările de esență care au avut loc la nivelul Unității Antiteroriste.
La 30 de ani de la înființarea SRI, Unitatea Antiteroristă este o structură de elită care, pornind de la valorile care o călăuzesc – patriotism, devotament, onoare -, se adaptează permanent pentru menținerea stării de securitate a României și prevenirea amenințărilor teroriste.
Mit versus realitate
Pentru a demonta miturile şi a reveni la realitate, putem spune, din experienţă, că:
– deşi James Bond este de departe cel mai bun agent secret, munca în echipă este mult mai eficientă;
– chiar dacă organizaţiile teroriste au făcut dispozitivele explozive improvizate mai accesibil de confecționat de către non-experți, acestea nu sunt alcătuite exclusiv dintr-o multitudine de fire colorate racordate unui ceas care ticăie pentru a semnala timpul rămas în vederea dezamorsării;
– deşi atentatorii cunosc inovațiile tehnologice, aceștia nu sună la Unitatea Antiteroristă pentru a anunța profesioniştii despre data, ora și locul exact unde urmează să aibă loc un atentat terorist;
– în ciuda faptului că accesoriile la modă și mașinile decapotabile sunt pe gustul oricăruia dintre noi, acestea nu sunt utilizate de ofițerii de informații din cadrul Unității Antiteroriste în demersurile de prevenire și combatere a amenințărilor teroriste;
– chiar dacă personalul Unității Antiteroriste visează la un ceas cu laser similar celui utilizat de Agentul 007, acesta nu face parte din dotare… încă.
Abstract
Terrorism is a constant changing and dynamic phenomenon that currently does not care for boundaries, geographical position, military capacity or economic power, whose threat is more real and closer than ever to Western states.
The emergence of individuals and terrorist groups that operate independently, the development of recruitment methods that attract people of different age and social categories, the use of the virtual environment and last generation technologies in recruiting the new generation of attackers, has determined the intelligence services to be a step ahead of the terrorist organizations.
Autori: Alina-Bianca Cosca şi Adina-Elena Drăgoi
