Mișcarea Houthi, cunoscută și sub denumirea de Ansar Allah, și-a făcut apariția la începutul anilor 1990 în nordul Yemenului, în provincia Saada. Inițial, gruparea a fost o mișcare religioasă și culturală a comunității zaidite (ramură a islamului șiit) care se simțea marginalizată politic și economic de guvernele succesive ale Yemenului.
În perioada 2004-2010, houthi au purtat mai multe conflicte armate cu guvernul central, cunoscute sub denumirea generică de „războaiele Saada”. Aceste confruntări au fost marcate de tacticile asimetrice folosite de grupare: atacuri-surpriză, folosirea terenului montan pentru ambuscade și mobilizarea sprijinului local. În această perioadă, houthi au acumulat experiență militară și au dezvoltat o structură de comandă eficientă. Transformarea Houthi dintr-o mișcare religioasă într-un actor politic și militar regional a devenit evidentă în 2014, odată cu cucerirea capitalei Sana’a. Preluarea controlului asupra guvernului central a marcat începutul unui război civil complex, la care s-a adăugat intervenția coaliției conduse de Arabia Saudită în 2015.
Pe parcursul acestor ani, houthi și-au dezvoltat un arsenal militar impresionant, incluzând rachete balistice cu rază medie, drone aeriene și maritime, vehicule explozive improvizate și mine plasate strategic. Capacitatea de a combina tehnologia relativ ieftină cu tactici inovatoare a transformat houthi într-un actor capabil să influențeze securitatea regională și, ulterior, pe cea internațională, prin atacuri asupra rutelor maritime vitale.
În centrul atenției internaționale
În 2023, efectele globale ale ascensiunii mișcării Houthi au intrat în centrul atenției când aceasta a lansat rachete și drone către Israel și a perturbat comerțul global atacând nave comerciale în Marea Roșie.
Primele atacuri asupra navelor comerciale au fost înregistrate în noiembrie 2023. La 19 noiembrie, primul eveniment major a fost capturarea vasului Galaxy Leader (operat de o companie japoneză, proprietate britanică), la bordul căruia se aflau 25 de membri ai echipajului din mai multe țări – Filipine, Ucraina, Mexic, Bulgaria și România. Un cetățean român a fost luat ostatic de către houthi, iar după aproximativ 14 luni de negocieri și intervenții diplomatice, acesta a fost eliberat la 24 ianuarie 2025, alături de ceilalți membri ai echipajului.
Criza Mării Roșii și riposta occidentală
Ca răspuns la atacurile constante ale grupării șiite, Statele Unite și Marea Britanie au lansat, în decembrie 2023, operațiunea Prosperity Guardian, o misiune de coordonare navală menită să protejeze traficul maritim. Astfel, la 11 și 22 ianuarie 2024, au efectuat atacuri aeriene asupra țintelor houthi din Yemen. Acestea au vizat depozite de armament, rampe de lansare a rachetelor și centre de comandă, cu obiectivul de a reduce capacitatea operațională a grupării.
În primele luni ale anului 2024, atacurile houthi s-au intensificat. Gruparea a folosit drone explozive, rachete de croazieră, mine maritime și chiar drone subacvatice. Un eveniment-cheie s-a petrecut la 6 martie 2024, când cargobotul True Confidence a fost lovit de o rachetă antinavă în apropiere de Aden. Incidentul, soldat cu trei morți și mai mulți răniți, a arătat că gruparea nu se mai limitează la presiuni simbolice, ci poate provoca victime directe și daune majore.
În a doua jumătate a anului 2024, atacurile au continuat cu o frecvență sporită. În total, s-au înregistrat peste 300 de atacuri, dintre care mai mult de 120 asupra navelor comerciale și peste 25 asupra celor cu rol militar. Operațiunile au inclus nu doar lovituri cu drone și rachete, ci și tentative de scufundare deliberată a unor vase, deturnări și campanii de propagandă transmise prin canale media proprii.
Impactul economic a fost unul major. Aproximativ 15% din comerțul mondial tranzitează Marea Roșie, iar redirecționarea navelor spre ruta mai lungă prin Capul Bunei Speranțe a dus la costuri suplimentare de miliarde de dolari pentru industria globală. Transportul de petrol și gaze naturale a fost direct afectat, provocând instabilitate pe piețele energetice internaționale. În plus, ritmul lanțurilor de aprovizionare globale a fost încetinit, amplificând presiunile asupra economiei mondiale deja fragilizate de alte crize.
Anul 2025: între rezistență și presiune internațională
La 19 ianuarie 2025, odată cu semnarea acordului de încetare a focului în Fâşia Gaza, houthi au anunțat că vor suspenda atacurile asupra navelor maritime, cu excepția celor deținute în întregime de israelieni sau cele care arborează pavilion israelian.
Luna februarie a început cu o perioadă de acalmie, dar atacurile maritime au fost reluate cu intensitate sporită în a doua jumătate a lunii. Houthi au anunțat reluarea atacurilor asupra navelor comerciale israeliene la 11 martie 2025 (extinzând-o, ulterior, asupra întregii navigații maritime către și dinspre portul Haifa).
Drept răspuns, SUA a lansat Operațiunea Rough Rider pe 15 martie 2025. Obiectivul a fost acela de a diminua capacitățile houthi de a lansa atacuri în Marea Roșie. Atacurile au vizat taberele militare, buncărele, depozitele de arme și zonele civile ale houthi, majoritatea atacurilor fiind concentrate asupra capitalei, Sana’a, și guvernoratelor Saada și Hudayda. Fără a realiza pagube majore, houthi au răspuns lansând cel puțin 24 de atacuri cu drone și rachete împotriva navelor de război americane din Marea Roșie și împotriva Israelului, dar nu au vizat și navele comerciale.
Riposta americană asupra țintelor houthi a continuat și în aprilie, iar șiiții, la rândul lor, au sporit atacurile. Deși majoritatea au fost interceptate sau au eșuat să-și atingă ținta, un atac asupra portavionului USS Truman a cauzat pierderea unui avion de vânătoare.
La 6 mai, președintele SUA a anunțat un armistițiu cu gruparea șiită, mediat de Oman, care implica oprirea atacurilor aeriene americane în schimbul încetării atacurilor asupra navelor din Marea Roșie. Cu toate acestea, Șeful Consiliului Politic Suprem condus de houthi, Mahdi al-Mashat, a declarat că atacurile împotriva Israelului nu vor înceta. Astfel, pe parcursul lunii mai, gruparea a lansat 24 de atacuri asupra Israelului, iar la 19 mai, a declarat o blocadă navală simbolică asupra portului Haifa. Forțele Houthi au menținut o postură relativ reținută în timpul războiului de 12 zile dintre Iran și Israel. În iulie, însă, gruparea șiită a reluat atacurile asupra navelor comerciale din Marea Roșie.
Pe 6 și 7 iulie, houthi au lansat atacuri multiple asupra a două vrachiere înregistrate în Liberia, Magic Seas și Eternity C. Ambele nave au fost scufundate, iar atacul asupra Eternity C a dus la moartea a patru marinari. De asemenea, 11 membri ai echipajului au fost răpiți. Concomitent, gruparea a continuat să lanseze rachete cu rază lungă de acțiune și drone asupra Israelului. Ca represalii, Israelul a lansat cel puțin 60 de atacuri aeriene pe 6 iulie, vizând portul al-Hudadya și alte porturi controlate de houthi, urmate de atacuri suplimentare cu drone, la 21 iulie.
O serie de 10 atacuri houthi asupra teritoriului israelian la sfârșitul lunii august a precipitat o reintensificare a ostilităților. Apogeul reînnoirii campaniei aeriene a Israelului în Yemen a avut loc pe 28 august, în timpul Operațiunii Lucky Drop, când avioane și nave de război israeliene au lansat peste 30 de atacuri aeriene în Yemen. Au fost uciși Ahmed al-Rahawi, prim-ministrul houthi, împreună cu alți nouă miniștri, directorul biroului prim-ministrului și secretarul consiliului de miniștri. Liderul grupării, Mahdi al-Mashat, a promis represalii mai ample, stârnind temeri privind o escaladare regională.
O rebeliune cu efecte globale
Mișcarea Houthi a trecut de la o rebeliune locală la statutul de actor regional. Prin atacurile asupra transportului maritim și implicarea în criza Mării Roșii din 2024, rebelii au arătat că pot afecta nu doar echilibrul de putere din Orientul Mijlociu, ci și, într-o anumită măsură, comerțul și securitatea energetică la nivel global.
Continuarea atacurilor asupra rutelor comerciale sau un nou val de tensiuni în Orientul Mijlociu ar putea declanșa o escaladare mai amplă, cu riscul ca Marea Roșie și Yemenul să devină un teatru permanent de confruntare.
Abstract
The Houthi movement, originating as a local insurgency in northern Yemen, has transformed into a significant regional actor. The October 7th, 2023 Hamas attack marked a turning point, bringing the Houthis into international focus. Subsequently, they escalated operations, targeting maritime routes in the Red Sea and directly challenging Western powers. The 2024 maritime crisis, triggered by these attacks, disrupted global trade, impacted energy markets and prompted military responses. This article highlights the Houthi’s evolution from a localized rebellion to an actor capable of influencing regional security dynamics.
Autor: G. C.
