În eforturile de combatere a terorismului, Uniunea Europeană reprezintă cadrul care permite cooperarea și coordonarea statelor membre. La acest nivel, europarlamentarii și miniștrii UE colaborează pentru adoptarea legislației în domeniul combaterii terorismului.
Infracțiunile de terorism, potrivit definiției juridice comune a Uniunii Europene (UE) cuprinsă în Directiva (UE) 2017/541 a Parlamentului European și a Consiliului din 15 martie 2017 privind combaterea terorismului și de înlocuire a Deciziei-cadru 2002/475/JAI a Consiliului și de modificare a Deciziei 2005/674/JAI a Consiliului, reprezintă acele acte săvârșite cu scopul:
• de a intimida în mod grav o populație;
• de a constrânge în mod nelegitim un guvern sau o organizație internațională să îndeplinească sau să se abțină de la a îndeplini un act;
• de a destabiliza grav sau de a distruge structurile politice, constituționale, economice sau sociale fundamentale ale unei țări sau ale unei organizații internaționale.
În procesul de adoptare a actelor legislative, europarlamentarii participă, împreună cu miniștrii UE, la procesul de luare a deciziilor cu privire la principalele acte normative ale Uniunii în materie de combatere a terorismului.
Strategia Uniunii Europene de combatere a terorismului, adoptată în decembrie 2005, urmărește „combaterea terorismului la nivel mondial, respectând, în același timp, drepturile omului”. În același timp, Strategia își propune crearea a unui spațiu european al libertății, securității și justiției pentru cetățenii Uniunii. Prevenirea, protecția, urmărirea și răspunsul sunt cei patru piloni ai angajamentului strategic al Uniunii în domeniul combaterii terorismului.
Pentru asigurarea securității mediului fizic și digital, Comisia Europeană a proiectat o serie de instrumente și măsuri, transpuse în Strategia privind o uniune a securității. Documentul acoperă perioada 2020 – 2025 și își propune, inclusiv, să încurajeze cooperarea între statele membre în combaterea terorismului, radicalizării, criminalității organizate și criminalității cibernetice.
O problemă globală, cu actori regionali și ținte specifice
Fie că vorbim de Jocurile Olimpice de la Munchen din 1972, de atentatele de la 11 septembrie 2001 sau de atacul Hamas din data de 7 octombrie 2023, istoria ne arată că terorismul este un pericol global, care se folosește violența și provoacă panica în diferite colțuri ale lumii, invocând diverse motive, fie fundamentate religios sau bazate pe rasism, fie impuse de nevoia de a-și justifica acțiunile în fața adepților. În articolul „Răspunsul UE la terorism”, publicat pe site-ul Consiliului European, combaterea terorismului este considerată „o prioritate majoră pentru UE”.
Siguranța cetățenilor reprezintă, în consecință, o nevoie fundamentală în menținerea ordinii de drept a statelor membre, iar cooperarea dintre acestea devine esențială pentru combaterea fenomenului terorist. Schimbul de informații și colaborarea contribuie la prevenirea vulnerabilităților și a eliminarea riscurilor care pot determina medii de securitate impredictibile.
De la conectare la conexiune, de la informație la cunoaștere
Comunicarea Comisiei Europene către Parlamentul European și Consiliu, COM(2005) 313, referitoare la recrutarea teroristă: combaterea factorilor care contribuie la radicalizarea violentă, din 21.09.2005, invocă atentatele petrecute la Madrid, în 2004, și la Londra, în 2005, pentru a asigura o înțelegere comună a termenilor folosiți. Potrivit documentului menționat, „radicalizarea violentă este fenomenul prin care oamenii adoptă opinii, viziuni și idei care pot conduce la acte de terorism”.
Parlamentul European remarcă rolul pe care îl au rețelele de socializare în procesul de radicalizare. Indiferent de modul de manifestare, în plan fizic sau virtual, rețelele permit inițierea și păstrarea contactelor între indivizi care „își confirmă reciproc convingerile extreme, fără a fi contestați.”
Noile canale de comunicare din online facilitează conexiuni între persoane aflate în diferite colțuri ale lumii, însă această tendință globală aduce cu sine și o serie de riscuri, exprimate prin apariția unor diviziuni, crearea unor rețele de propagandă sau posibilitatea radicalizării persoanelor vulnerabile.
De la simpla conectare prin intermediul rețelelor sociale, de cele mai multe ori se ajunge la conexiunea umană care implică cunoaștere, deschidere, dezvăluire și dezvoltarea unei relații de comunicare. Dorim să cunoaștem, însă de cele mai multe ori dorim ca percepția noastră asupra realității să se împletească cu sursele informaționale pe care ni le alegem. Atât preferințele personale, cât și înclinarea fiecăruia către un anumit tip de emisiune, editorial sau canal de comunicare vor sta la baza construirii percepției noastre asupra societății în care trăim și a modului în care lucrurile evoluează în jurul nostru.
De cele mai multe ori, această lentilă a comunicării nu va reflecta nimic altceva decât suprapunerea dintre proiecția noastră și sursele de informare alese. Desigur, în acest flux al știrilor și al diferitelor canale de comunicare digitale, unde întâlnim și fenomenul de fake-news, se va evidenția și disponibilitatea individului de a distinge calitatea informaționala și de a merge către surse sigure, verificabile și care prezintă încredere.
Rețelele de socializare s-au transformat astăzi într-unul dintre instrumentele cele mai eficiente ale comunicării, oferind în același timp o platformă pentru schimbul de informații în întreaga lume. Inevitabil, rolul globalizării în acest context se răsfrânge la limita tuturor posibilităților de conexiune și a variilor motive prin care comunicarea se realizează.
Sociologul britanic Anthony Giddens oferă o explicație a globalizării în volumul „The Consequences of Modernity”, publicat în 1990. Potrivit autorului, globalizarea reflectă „intensificarea relațiilor sociale în lumea întreagă, care leagă într-o asemenea măsură localități îndepărtate, încât evenimente care au loc pe plan local sunt privite prin prisma altora similare, petrecute la multe mile depărtare și invers”. În această dilemă, de la o globalizare care vrea să cuprindă tot și să omogenizeze valori, păreri, precepte, credințe și până la identitatea culturală, locală și regională se dă o luptă, dacă nu a cunoașterii, poate cel puțin a însușirii valorilor.
Întâlnim o multitudine de informații, o varietate de medii online și de posibilități de conexiune, care ne invită la deschidere și la comunicare. Este o imagine de ansamblu care reflectă un mediu de securitate dinamic, o lume în continuă mișcare și transformare, care zi de zi își caută alte repere. Cu alte cuvinte, nevoia umană de comunicare în era informațională pe care o traversăm ne arată că prin pași mici, dar etapizați, anumite relații de comunicare și, implicit, conexiuni se pot dezvolta de la sine utilizând rețelele de socializare online și platformele de comunicare socială.
Încredere, social media și extremism
Dorim să construim relații sociale, bazate pe deschidere și pe comunicare. Dar cum putem coordona această deschidere în era New Media, cum filtrăm dacă emitentul de informații este bine-intenționat și cum verificăm dacă sursa ne poate induce în eroare? În acest sens, educația media digitală și cunoașterea modului prin care pot fi identificate informațiile false sau înșelătoare devin elemente de bază ale abecedarului utilizatorului de internet.
Consiliul Uniunii Europene remarcă impactul tehnologiilor online asupra modului în care teroriștii comunică la nivel internațional, își promovează ideologia și atrag adepți: „Teroriștii utilizează platformele de comunicare socială și dark web-ul pentru a radicaliza, a recruta, a incita la violență și a facilita comiterea de atacuri teroriste”. Radicalizarea online în contextul terorismului poate avea loc prin contactul direct cu rețele și grupuri interesate să recruteze și dispuse să investească resurse în activități de comunicare și de informare. Totuși, în egală măsură, radicalizarea online poate apărea și într-un mod mai puțin sistematic, condusă de un singur individ.
Institutul american de cercetare RAND identifică un model în cinci etape care ilustrează modul în care extremiștii violenți propagă conținut și atrag utilizatorii de internet către zone online în care promotorii curentului urmăresc să îi contacteze, să îi influențeze, să îi recruteze și să îi folosească. Modelul propus a sesizat inclusiv stadiul în care un utilizator migrează de la stadiul de consumator pasiv la cel de participant activ. În urma unei analize aprofundate a conținutului de natură violent-extremistă au fost identificate cel puțin patru tipuri distincte de comportament.
Totodată, pe lângă aceste analize, la nivel global au fost inițiate mai multe programe în domeniul antiterorismului prin care se urmărește o colaborare între state pentru a diminua posibilele amenințări și pentru a preveni răspândirea extremismului.
Potrivit Departamentului de Stat American, pentru identificarea, prevenirea și înlăturarea amenințărilor teroriste este necesară cooperarea cu partenerii internaționali în scopul întăririi capacității de aplicare a legii și a normelor judiciare, creșterii securității aviației și a frontierelor, intensificării schimbului global de informații, combaterii finanțării terorismului, îmbunătățirii răspunsului la situații de criză și combaterii extremismului violent.
În spatele avatarului virtual
Ȋn spatele identităților virtuale, mascate prin diferite profiluri sau avataruri, se pot ascunde diferite preocupări de atragere a unui anumit tip de utilizator al platformei de comunicare. Internetul oferă un orizont informațional fără precedent, însă poate contribui și la îndepărtarea de propriile valori și tradiții. A rămâne deschis într-o lume care se pare la fel de deschisă poate reprezenta o adaptare sau o alunecare normală în sfera comunicării sociale din mediul virtual. Însă acest mediu este populat inclusiv de entități ale căror intenții sunt disimulate și care nu consideră deschiderea ca pe o normalitate, ci ca pe o dovadă de slăbiciune, o vulnerabilitate care mai devreme sau mai târziu va fi exploatată.
Dacă individul nu se va situa pe o poziție corectă a cunoașterii și a înțelegerii, rămâne la latitudinea celor influenți sau capabili de a identifica anumite puncte slabe să speculeze anumite vulnerabilități, să exploateze dorința de apartenență și de validare socială, inducând o imagine falsă a binelui. De cele mai multe ori deschiderea sau nevoia de apartenență reprezintă cheia de acces. Nevoia de comunicare, de apartenență socială sau de împărtășire a acelorași valori, poate determina o radicalizare abruptă, bazată pe ideologii false sau greșit interpretate.
Cadrul juridic actual la nivelul UE în combaterea terorismului
O serie de inițiative ale Parlamentului European pentru prevenirea radicalizării sunt prezentate pe site-ul instituției, în articolul „Modalități de stopare a terorismului: explicații pentru măsurile UE”.
Între acestea se numără o inițiativă adoptată în aprilie 2021, cu impact asupra unor platforme digitale populare în rândul utilizatorilor. Astfel, la emiterea ordinului de eliminare din partea autorității naționale competente, platforme care găzduiesc conținut încărcat de utilizatori, precum Facebook sau YouTube, au la dispoziție o oră pentru a elimina sau bloca accesul la conținutul de natură teroristă, în orice stat al Uniunii Europene.
De asemenea, la nivelul Parlamentului European s-a propus realizarea unei liste de monitorizare a persoanelor care instigă la ură, în condițiile în care acestea își pot promova în continuare mesajele, fără a fi detectate, atunci când se mută într-o altă țară europeană. Separarea deținuților radicalizați din închisori și cursuri care să abordeze tema radicalizării, destinate oficialilor UE și celor din statele membre, s-au aflat printre propunerile formulate de europarlamentari.
Alte măsuri pentru prevenirea radicalizării și a extremismului la nivel european vizează incluziunea socială, educația, crearea de oportunități pentru tinerii aflați în situații de risc sau sprijinirea reabilitării deținuților radicalizați. De asemenea, în lupta împotriva radicalizării, la nivelul Uniunii Europene a fost înființat, în anul 2011, Centrul de Excelență RAN (Radicalisation Awareness Network) care reunește practicieni și profesioniști din domeniul combaterii terorismului în vederea creșterii expertizei și cooperării în domeniul antiradicalizării.
Combaterea terorismului la nivel național
În România, Serviciul Român de Informații este autoritatea națională în prevenirea și combaterea terorismului. Îndeplinirea misiunilor se realizează prin culegerea de informații, analiza multisursă, monitorizarea, intervenția anti/contrateroristă, cooperarea cu instituțiile și autoritățile publice care fac parte din Sistemul Național de Prevenire și Combatere a Terorismului (SNPCT), precum și cu partenerii internaționali.
Din punct de vedere normativ, Legea nr. 535/ 2004 privind prevenirea și combaterea terorismului, cu modificările și completările ulterioare, oferă definiția acțiunilor teroriste: „pregătirea, planificarea, favorizarea, comiterea, conducerea, coordonarea, controlul asupra actului terorist, precum și orice alte activități desfășurate ulterior comiterii acestuia, dacă au legătură cu actul terorist”.
Campaniile de informare în rândul tinerilor, conștientizarea riscurilor la care ne putem expune online prin partajarea datelor personale și colaborarea interinstituțională au rolul de a contribui la siguranța cetățenilor. Prevenția, conștientizarea și informarea sunt elementele pe baza cărora putem construi o lume mai sigură.
Abstract
The EU’s counter-terrorism strategy is based on four pillars: prevention, protection, tracking and reaction. The Commission’s strategy thus aims to facilitate cooperation between Member States in three priority areas: the fight against organized and cybercrime, the fight against terrorism and the fight against radicalisation. The safety of citizens consequently represents a fundamental need in maintaining the legal order of the member states, and cooperation becomes an essential key in combating the terrorist phenomenon through exchange of information and cooperation in order to prevent vulnerabilities and eliminate risks.
Autor: Nicoleta-Livia Anton
