Evoluțiile înregistrate în ultimele decenii din punct de vedere cantitativ și calitativ, pe fondul transformărilor de ordin economic și social, au condus la o schimbare de perspectivă asupra factorului demografic, privit atât ca oportunitate cât și ca vulnerabilitate. Pe acest fond, cercetători, oameni de știință și decidenți au inclus demografia pe lista scurtă a celor cinci tendințe care vor contribui la configurarea viitorului umanității și a societății în următoarea decadă.
Majoritatea statelor lumii înregistrează, în ultima perioadă, o serie de transformări demografice semnificative. În timp ce unii indicatori demografici consemnează aceeași tendință la nivel global, de exemplu creșterea speranței de viață în ultimele trei decenii, alți indicatori, precum sporul natural sau propensiunea migraționistă, continuă să particularizeze peisajul demografic la nivel național sau regional. Pornind de la aceste premise, specialiștii estimează că populația globală va înregistra, până în 2030, o creștere de peste 1 miliard de locuitori, însă această evoluție va fi una asimetrică.
În privința relației dintre demografie și securitate, reamintim faptul că după sfârșitul Războiului Rece a avut loc o extindere a domeniului acoperit de conceptul de securitate. Dacă anterior acestui moment el îngloba amenințările clasice, asociate conflictelor de natură militară, sfârșitul secolului XX, cu precădere debutul secolului XXI, aduce în atenție o serie de alte noi provocări de securitate, difuze, complexe și interconectate. Între acestea amintim terorismul, amenințările cibernetice, securitatea energetică, alimentară, amenințările asimetrice și cele de tip hibrid. Fiecare dintre acestea au la origine o serie de factori determinanți, dar nu putem neglija faptul că dinamica demografică poate juca un rol de potențare a acestor provocări. Pornind de la aceste premise, vom menţiona, în continuare, principalele tendințe demografice cu impact pe termen scurt și mediu asupra securității naționale a statului român.
Îmbătrânirea populației
Astfel, o radiografie rapidă asupra peisajului demografic al României ne atrage atenția, în primul rând, asupra fenomenului de îmbătrânire accelerată a populației, care va afecta, în principal, dimensiunea economică şi socială ca rezultat al accentuării dezechilibrelor demografice. Îmbătrânirea demografică este un rezultat al tranziţiei demografice caracteristice statului român şi are la bază, pe de-o parte, scăderea, pe termen lung, a ratei generale a natalităţii şi a fertilităţii, iar pe de altă parte, creşterea nivelului de trai şi diminuarea ratei mortalităţii. Fenomenul are un impact semnificativ asupra sistemelor de sănătate, în condiţiile în care transformările demografice vor angrena o serie de provocări ca urmare a supradimensionării categoriei populaţiei vârstnice.
Deopotrivă, declinul demografic va avea impact şi asupra pieţei forţei de muncă, ca rezultat direct al dezechilibrului dintre categoria populaţiei active şi cea a consumatorilor, generând efecte sistemice profunde şi de anvergură. Ca rezultat direct al acestor două efecte, evoluţiile demografice vor afecta, inevitabil, sustenabilitatea bugetului de stat, prin prisma necesităţii alocării de fonduri suplimentare pentru pensii, servicii medicale şi îngrijire pe termen lung.
Provocarea emigrației
Fenomenul emigraţiei reprezintă un alt indicator care atrage atenţia prin prisma impactului asupra securităţii naţionale. Literatura de specialitate evidenţiază faptul că cetăţenii români au devenit, în ultimii 20 de ani, cei mai mobili europeni, ţările de destinaţie aparţinând, preponderent, Uniunii Europene. De la emigraţia latentă, la începutul anilor ’90, accelerată la începutul secolului XXI, numărul celor plecați din țară a depăşit 3,5 milioane de persoane și a condus la apariţia unor comunităţi româneşti în ţări precum Italia, Spania, Germania, Marea Britanie, Franţa, dar şi Ungaria.
Efectele fluctuante ale emigrației, din perspectivă cantitativă şi calitativă, pot influenţa direct dinamicile demografice, societatea şi economia statului român. Emigrația afectează structura demografică şi evoluţia fenomenelor socio-demografice asociate, dar şi arhitectura şi funcţionalitatea pieţei forţei de muncă. Emigrația masivă înregistrată cu precădere de la începutul secolului al XXI-lea a determinat modificarea dimensiunii familiale, îmbătrânirea demografică prin plecarea, preponderent, a populaţiei active, schimbări ale ratei fertilităţii, natalităţii şi a nupţialităţii, dar şi depopularea unor regiuni. Un alt fenomen asociat emigrației este acela al migrației creierelor (brain drain). Manifestat cu precădere după momentul aderării României la Uniunea Europeană, fenomenul a înregistrat proporții alarmante în special pe segmentul personalului medical, dar şi al specialiştilor din domeniul IT. În ciuda valenţelor pozitive la nivel individual, concretizate prin valorificarea la un nivel superior a cunoştinţelor acumulate și beneficiilor materiale, acesta are un impact negativ asupra statului român. Ca efecte directe ale acestui fenomen resimţim, deja, o lipsă de personal calificat în domenii-cheie pentru dezvoltarea României.
Anul 2020 a adus în atenție noi provocări ale căror singure certitudini sunt reprezentate de volatilitate și interdependență. Dinamica populației și evoluția structurii acesteia influențează puternic dezvoltarea durabilă socio-economică cu implicații profunde în plan local, regional și global. Actualul context pandemic subliniază relevanţa configurării instrumentarului de măsuri pentru asigurarea unui răspuns adecvat la crizele sanitare, umanitare, economice, dar și pentru consolidarea sistemelor de protecție socială, în acord cu realităţile peisajului demografic.
Analiza impactului factorilor demografici este un proces esențial care își dezvăluie, în actualul context, rolul determinant în abordarea holistică a conceptului de securitate.
Abstract
Worldwide demographic transformations have drawn the attention of professionals and the research community to the relevance of demography in the analysis of the security climate at national, regional or global scale. As a result, this field has been included on the shortlist of five mega-trends that will shape the next decade. As Romania’s population is shrinking, demography is an even more relevant for national security, as the internal demographic landscape is highly influenced by the accelerated population ageing, international migration and brain drain.
Autor: Nicolae Bolea
