Counterintelligence awareness. Ce trebuie să ştim despre spioni

Dincolo de clișeele ficționale bondiene, dorința de a obține informații este o realitate profund umană. Parafrazându-l pe filozoful englez Francis Bacon, mai multe informații înseamnă mai multă cunoaștere, iar cunoașterea înseamnă putere. Meserie practicată încă din antichitate, spionajul este o activitate motivată de interese pecuniare, ideologice, de compromitere sau egocentrice, evoluând în zilele noastre odată cu tehnologia.

În legislația din România, spionajul este o infracțiune și o amenințare la adresa securității naționale, fiind definit ca „transmiterea secretelor de stat unei puteri sau organizații străine ori agenților acestora, procurarea ori deținerea ilegală de documente sau date secrete de stat, în vederea transmiterii lor unei puteri externe sau în orice alt scop neautorizat de lege, precum și divulgarea secretelor de stat sau neglijența în păstrarea acestora“. SRI are printre responsabilități cunoașterea, prevenirea și contracararea activităților de spionaj pe care servicii de informații străine le derulează împotriva intereselor naționale, precum și ale aliaților săi.

Pentru a înțelege mai bine activitatea de spionaj, trebuie să ținem cont de precizarea expertului William R. Johnson, care a subliniat frecventa confuzie între counterintelligence (CI) și contraspionaj. Astfel, CI se referă la ansamblul de activități împotriva acțiunilor de intelligence derulate de adversari și se caracterizează printr-o dimensiune activă. Contraspionajul în schimb este inclus în CI și reprezintă acea latură care depășește caracteristica activă, fiind de-a dreptul agresivă și constând în infiltrarea și manipularea aparatului de spionaj advers.

De asemenea, este importantă clarificarea deosebirii dintre termenii de spionaj și contraspionaj. O nuanță este esențială: obținerea de informații secrete din sfera militară, economică sau a zonei de decizie a adversarului este asimilată noțiunii de spionaj, în timp ce culegerea de informații secrete din interiorul serviciului de intelligence advers este circumscrisă noțiunii de contraspionaj.

Spionii. Cine sunt şi ce fac?

Răspunsul la această întrebare gravitează întotdeauna în jurul noțiunii de secret. Așadar, toate intențiile și strategiile de acțiune ale spionajului și contraspionajului se dezvoltă în jurul informațiilor secrete, definite formal prin Legea protecției informațiilor clasificate nr. 182/2002.

Țintele cele mai frecvente ale serviciilor de spionaj sunt reprezentate de instituțiile care gestionează informații clasificate sau elaborează strategii, studii și prognoze privind evoluțiile unui stat în diverse domenii. Astfel, cele mai „râvnite“ informații sunt cele din domeniul apărării, clasificate sau neclasificate, referitoare la: personalul serviciilor de informații, locații ale informațiilor sensibile și tehnologiilor, breșe de securitate din cadrul facilităților militare, slăbiciuni ale personalului.

Pentru exploatarea posibilităților informative, spionii apelează la o serie de acoperiri în vederea unei penetrări extinse a mediilor de interes, precum cea de diplomat, jurnalist, om de afaceri sau membru al unui ONG, în funcție de context. Creându-și o „legendă“, aceștia stabilesc relații cât mai variate în cercuri cât mai diverse, ghidați de faptul că persoanele abordate pot deține sau pot avea acces la date de interes. Legătura cu persoanele pretabil a fi recrutate este construită atent, fiind luate în calcul cele mai mici detalii. Atragerea acestora reprezintă un proces laborios, în primă fază prin utilizarea unor pretexte plauzibile, care nu ar stârni suspiciuni, iar primele contacte se realizează în general într-un cadru oficial. Pe măsură ce această relație evoluează aparent în mod natural, solicitările sunt din ce în ce mai particularizate, iar uneori sursa ajunge să fie răsplătită prin cadouri sau sume de bani.

Promovarea culturii de securitate

Centrul de Excelență pentru Dezvoltarea Securității (CDSE) din SUA a pus la dispoziția publicului materialul Couterintelligence Awareness Briefing, în care sunt formulate recomandări pentru situația în care sunt solicitate informații sensibile referitoare la sarcinile de serviciu, viață privată sau colegii de muncă. CDSE a dezvoltat și o platformă eLearning prin intermediul căreia promovează diferite cursuri de specializare în contrainformații, precum: pregătirea contrainformativă în cazul deplasărilor în străinătate; conștientizarea contrainformativă și prezentarea rapoartelor către palierul ierarhic superior, destinat angajaților din domeniul apărării; aspecte de interes în materie de contrainformații pentru ofițerii de protecție internă; stabilirea amenințărilor interne în cadrul unei organizații; sensibilizarea angajaților față de problematica contrainformativă; corespondență electronică suspectă.

Mai mult, FBI a implementat Programul de parteneriat strategic în domeniul contraspionajului (Counterintelligence Strategic Partnership Program – CISPP), în scopul diminuării riscurilor reprezentate de entități străine care vizează obținerea ilegală de tehnologii sensibile, descoperiri științifice, informații clasificate ale Administrației SUA ori secrete comerciale din sectorul privat sau din mediul academic. Rețeaua CISPP este formată din peste 80 de cadre FBI, coordonatori pentru parteneriate strategice (SPC), cu experiență în domeniul contraspionajului. În prezent, la nivelul întregii țări, coordonatorii mențin contactul cu peste 15.000 de companii locale, instituții de învățământ superior și contractori din domeniul apărării. Ședințele de informare pe tema contraspionajului și produsele de intelligence furnizate de SPC ajută companiile să identifice, să contracareze și să se protejeze împotriva atacurilor lansate de entități externe.

Proiectele educaţionale în format multimedia interactiv

În plus, Serviciul de Apărare și Securitate (Defence Security Service), din cadrul Departamentului american al Apărării, desfășoară proiecte educaționale în format multimedia interactiv („Contracararea inamicului: conștientizare a amenințărilor și furnizarea de suport contrainformativ în vederea apărării bazelor strategice“; „Cooptarea fostelor cadre: pentru cine lucrează?“; „Contrainformații și contramăsuri de securitate“; „Vizite în străinătate: ce este neadecvat?“; „Ce protejăm?“).

În Germania, Biroul independent de protecție a economiei din cadrul Oficiului Federal pentru Apărarea Constituției (BfV) a recurs la implementarea conceptului „Prevenire prin informare“, care prezintă detaliat tipul și dimensiunea cooperării Serviciului cu sectorul economic și include o amplă activitate de prezentări și prelegeri în mediul economiei, științei și cercetării, discuții de informare pe teme concrete de securitate sau organizarea unor campanii de conștientizare a necesității de securitate, adresate managementului și personalului firmelor.

De asemenea, BfV organizează anual, începând din 2007, în colaborare cu Comunitatea de lucru pentru securitatea economiei (ASW), o conferință dedicată securității („Protecția proactivă a economiei – prevenire prin informare“), la care participă reprezentanți ai mediului de afaceri, precum și ai unor ministere și autorități din domeniul securității germane, dar și ai altor state. Este interesant de amintit demersul BfV din 2014, în urma căruia a fost editată o serie de broșuri pe tema protecției economiei („Selecția personalului – Aspectul securității în cadrul firmelor“; „Călătorii de afaceri – Protejați-vă know-how-ul!“; „Spionaj economic prin furt și efracție“; „Managementul vizitelor – Comportamentul față de vizitatori și personalul străin“; „Spionajul științific – Pericole la adresa cercetării“; „Securitatea în transferul de know-how“; „Atacuri electronice asupra tehnologiei informației și comunicațiilor“; „Omul ca breșă de securitate – Autorii interni, cea mai mare amenințare la adresa firmelor“; „Atacuri electronice cu sub- strat specific serviciilor de informații“; „Spionaj – Obiectivele lor – Metodele lor“; „Spionaj – Sunteți periclitat și dumneavoastră?“), axate pe aspecte legate de riscurile la care sunt expuse firmele prin deplasările unor angajați în străinătate în interes de serviciu, transferul de know-how, vizite ale unor outsider-i la propriile sedii, precum și pe recomandări de securitate pentru companii.

Ce putem face împreună?

La nivel internațional, serviciile de intelligence susțin eforturile permanente de sensibilizare asupra activităților ilegale de informații. Transpuse în proiecte educaționale, aceste campanii proactive reprezintă o normalitate în ceea ce privește protejarea interesului național. În România, Serviciul Român de Informații a derulat campanii de conștientizare și promovare a culturii de securitate. Cea mai recentă (la începutul anului 2016) s-a concretizat printr-un program de instruire în contraspionaj pentru demnitari, funcționari publici și reprezentanți ai unor companii.

Implementarea eficientă a unei culturi de securitate, esențială principalelor instituții naționale, se poate realiza doar cu deschiderea acestora. Aceste „schimburi de expertiză“ sprijină, pe de o parte, creșterea gradului de educație al personalului civil față de posibile amenințări și conștientizarea faptului că există posibilitatea ca informațiile deținute să fie ținta unor activități de spionaj. Pe de altă parte, subliniază înțelegerea necesității de a aborda o conduită contrainformativă față de diverse grade de interes ale unor entități pentru obținerea de informații. Prin urmare, programele de prevenire prin informare ar trebui să fie percepute ca acțiuni proactive normale și să fie asimilate ca valoare adăugată dimensiunii etice și de management strategic a organizațiilor.

Abstract

SRI has responsibilities in understanding, preventing and countering espionage activities of foreign intelligence services carried out in Romania against national interests and our allies. Counterintelligence training programs for officials, civil servants and private employees are mainly aimed at understanding the necessity to protect the values of an organization against illegal intelligence activities. They should also be treated as a normal ethic and strategic management protection of the national interest.

Autori: Teodora Monica Stoica şi Lidia Beatrice Merceanu