Începutul celui de-al treilea mileniu a surprins societatea în pragul emergenţei tehnologiilor informaţionale şi de comunicare, cu un boom greu de controlat şi o expansiune puternică a Internetului şi a spaţiului virtual. Această emergenţă a tehnologiilor informaţionale şi de comunicare, precum şi tranziţia de la societatea industrială la era informaţională şi societatea cunoaşterii, a atras după sine şi o expansiune a social media la nivel mondial. Toate acestea, însă, au condus şi la dezvoltarea unor noi ameninţări la adresa securităţii, provenite din spaţiul platformelor de socializare.
Serviciile de informaţii au înţeles necesitatea unei noi discipline de intelligence care să vină în sprijinul cunoaşterii şi înlăturării ameninţărilor din social media. Astfel a luat naştere social media intelligence-ul sau SOCMINT, o nouă metodă specializată de culegere a informaţiilor cu privire la persoanele şi activităţile acestora în cadrul reţelelor de socializare precum Facebook, Twitter sau YouTube.
Social media – oportunitate şi ameninţare
Din totalitatea indivizilor beneficiari ai oportunităţilor societăţii cunoaşterii şi dezvoltării tehnologiei, o parte se diferenţiază prin modul în care utilizează aceste beneficii – nu pentru facilitarea unor procese, ci pentru a realiza anumite interese proprii, aflate în contradicţie cu valorile de securitate. De la fraude de mici dimensiuni până la terorism, existenţa acestor fenomene este înlesnită de utilizarea spaţiului virtual într-un alt scop decât cel pentru care a fost construit, beneficiind de anonimat şi conectivitate în timp real. Reţelele de socializare, parte imaterială a acestei lumi virtuale, cunosc astăzi o dezvoltare tot mai alertă. Însă aceste instrumente de comunicare şi interconectare s-au transformat în surse de risc: reţelele de socializare au devenit mijloace eficiente de propagare a ameninţărilor asimetrice, fiind utilizate, în cazul terorismului, pentru propagandă, radicalizare sau recrutarea de noi membri.
Terorismul adaptat la realitatea virtuală
Creşterea ameninţărilor asimetrice, precum şi interconectarea unor fenomene precum terorismul, cu elemente caracteristice lumii virtuale, respectiv social media, determină apariţia unei Jihadosefere în online. Pentru contracararea ameninţărilor emergente provenite de pe acest nou front nevăzut este necesară dezvoltarea unui social media intelligence. Fluiditatea tranziţiei la un nou mediu de securitate a determinat diversificarea ameninţărilor asimetrice, nu doar ca număr, cât şi ca intensitate. Dacă până acum câţiva ani se vorbea despre un terorism convenţional, al cărui motor de propagare era globalizarea, având un balans continuu între armă defensivă şi ofensivă, exploatând breşele de securitate existente la nivel statal şi internaţional, astăzi vorbim despre un terorism internaţional adaptat la noile provocări ale erei informaţionale, care exploatează oportunităţile spaţiului virtual.
Terorismul internaţional, aşa cum este el astăzi definit în accepţiunea studiilor de securitate, a întâlnit platformele social media. Ele pot fi definite ca totalitatea instrumentelor de comunicare online al căror scop este facilitarea dialogului între utilizatori, care integrează tehnologie, interacţiune socială şi creaţie prin cuvinte, fotografie, video şi audio.
Acţiunile grupărilor teroriste desfăşurate cu ajutorul social media pleacă de la ideea că utilizatorii se pot regăsi într-o zi în capcana radicalizării, nesiguri de cum au ajuns acolo, sau pot alege ei in mod conştient calea radicalizării, cunoscând foarte bine consecinţele.
Un nou „int“
Depăşite de caracterul de noutate, precum şi de rapiditatea cu care informaţiile s-au răspândit prin intermediul reţelelor de socializare, un spaţiu fără frontiere, serviciile de intelligence au fost nevoite să genereze un know-how rapid, pentru a face faţă noilor ameninţări. În acest context, a luat naştere social media intelligence, un nou INT ce se alătură familiei celor clasice (HUMINT, OSINT, SIGINT etc.). Definirea acestuia nu este deocamdată completă, dar în linii mari se referă la existenţa unor capabilităţi prin care autorităţile accesează sub mandat datele de comunicare, respectiv conţinutul comunicaţiilor din Internet, cu prioritate din cadrul social media.
Oportunităţi virtuale
Jihadosfera a devenit cel mai important mijloc de propagare a terorismului internaţional. Cea mai activă grupare în spaţiul social media, este în prezent organizaţia Statul Islamic (SI sau Daesh). Modelul a fost preluat de la o altă grupare teroristă, Jabhat Al-Nusra, organizaţie care şi-a construit un braţ de fier prin intermediul reţelelor de socializare, utilizând o structură de propagandă eficientă, denumită White Minaret (ce activa atât pe Facebook, cât şi pe Twitter în sensul prozelitismului, dar şi al radicalizării). SI a pătruns în sfera social media, instituind Califatul Virtual.
Războiul ideilor purtat prin intermediul social media este o armă importantă utilizată pentru instituirea Califatului Virtual, cu ajutorul Jihadosferei. SI este tot mai activă în spaţiul virtual şi vizează mai multe direcţii:
– ample campanii de radicalizare ideologică desfăşurate prin intermediul reţelelor de socializare (la nivelul anului 2015, 1.200 de cetăţeni francezi se alăturaseră SI, ca urmare a accesării conturilor virtuale ale acestei organizaţii, conform Centrului Internaţional pentru Studiul Radicalizării – ICSR);
– determinarea auto-radicalizării (utilizarea platformei YouTube şi diseminarea unor videoclipuri prin care luptătorii SI prezentau decapitări sau ucideri în masă, îndemnând restul populaţiei să procedeze la fel cu cei ce le asupresc interesele de orice natură, motivând faptul că Allah ii va ierta pentru crima comisă, aceasta fiind săvârşită în slujba umanităţii);
– acţiuni de recrutare (utilizarea platformelor Facebook şi Twitter prin crearea unor conturi oficiale ale SI, precum @ISIS_Med, utilizarea hashtag-ului #islamicstate sau a contului Facebook Islamic State of Iraq and Al-Sham. Scopul este diseminarea de conţinut către utilizatori la nivel global, pentru a-i atrage în războiul ideilor şi pentru a susţine Califatul Virtual);
– activităţi de propagandă şi prozelitism prin metode atipice şi de succes care au reuşit să răspândească imaginea, valorile şi numele Statului Islamic la nivelul unei întregi platforme de socializare. Metoda a constat în falsificarea hashtag-urilor Twitter ce făceau referire la Campionatul European de Fotbal din Rusia, postând mesaje în favoarea Statului Islamic. Mesajele au fost distribuite prin tweet-uri, în funcţie de fiecare ţară în parte, mai ales la ore de vârf, când foarte mulţi utilizatori erau conectaţi la social media.
Dovezile succesului
Succesele operaţionale ale SI în social media se traduc prin exemple concrete, cum ar fi influenţa psihologică pe care conţinutul media promovat de Califatul Virtual o are asupra utilizatorilor. Un exemplu este cel al cetăţeanului tunisian Seifeddine Rezgui Yacoubi, un ospătar din Tunisia, cunoscut drept musulman moderat, cu hobby-uri precum basket ul şi muzica rap, caracterizat mai degrabă de timiditate. Totuşi, la data de 24 martie 2015, el a pătruns în incinta Hotelului Marhaba şi a deschis focul asupra personalului şi a turiştilor, reuşind să ucidă 39 de oameni. Cercetările ulterioare au dovedit faptul că acesta se auto-radicalizase după vizionarea unor materiale distribuite de organizaţia teroristă SI.
Un alt exemplu este activitatea contului Twitter al lui Fajr al-Basher (@Fajr991), unul dintre militanţii cei mai activi ai Califatului Virtual. Al-Basher a diseminat conţinut multimedia ce instigă la violenţă împotriva Europei, făcând numeroase referiri şi actualizări cu privire la activitatea SI.
Evenimentele recente petrecute la Paris şi Bruxelles au fost imediat preluate şi propagate de către utilizatorii Twitter din cadrul SI. Conţinutul multimedia făcea referire la succesul Statului Islamic în instalarea panicii şi a terorii la nivelul întregii Europe. De asemenea, există suspiciuni temeinice că în coordonarea şi planificarea atacurilor din vestul Europei membrii Statului Islamic au folosit Twitter şi Facebook pentru a păstra legătura cu atacatorii, precum şi pentru a creşte nivelul auto-radicalizării în vederea finalizării misiunii.
Noile arme ale jihadiştilor
Ultima armă dezvoltată de divizia media a SI este un dicţionar virtual de limbă arabă distribuit prin Twitter, destinat tuturor tinerilor din lume dornici de a învăţa această limbă. Acest dicţionar realizat de SI prin ramura Library of Zeal conţine elemente de sorginte jihadistă şi foarte multă terminologie militară (primând cuvinte ca tanc, armată, forţă, armă, rachete, tun, grenadă sau armament). Principalul scop este îndoctrinarea şi radicalizarea tinerilor, pentru ralierea la SI.
Jihadosfera va evolua odată cu dezvoltarea tehnologiilor informaţionale şi de comunicare, determinând noi mutaţii la nivelul mediului internaţional de securitate. Dezvoltarea social media va continua să aibă un impact major asupra stabilităţii şi securităţii statelor, întrucât reţelele de socializare au devenit un vector purtător de ameninţare.
Intensificarea activităţilor grupării teroriste SI modelează mediul internaţional de securitate şi necesită o atenţie sporită precum şi o abordare multi-perspectivă. De acestea depinde succesul combaterii acţiunilor teroriste de la nivelul Europei şi nu numai. Serviciile de intelligence nu au voie să neglijeze rolul pe care social media intelligence îl poate avea în cunoaşterea şi combaterea Jihadosferei, ale cărei ameninţări sunt tot mai prezente.
Abstract
Every action has its butterfly effect.
Nowadays this effect is translated into the technological revolution, which was supposed to help the people worldwide. However, the power generated by this revolution was overtaken by some organizations in order to bring chaos all over the world.
Virtual power is now a reality that no player, regardless of its nature, can ignore if it wants to be effective on the international scene. Cyber power thus led to a fresh new approach regarding asymmetrical threats. Social media intelligence is needed to counter the new terrorist barricades. Therefore, social media platforms will become the new battlegroud for intelligence services in their fight against terrorist organizations.
Autori: Rareş-Adrian Raicu şi Tiberiu-Mihail Lazăr
