Analiza reţelelor sociale ajută la prevenirea şi combaterea actelor de terorism, la înţelegerea unor evenimente deja petrecute şi a modului în care s-a acţionat. În analiza reţelelor teroriste, un rol important îl au măsurătorile de centralitate la nivelul nodurilor (actorilor) sau la nivelul întregii reţele.
O reţea socială este constituită dintr-un set de noduri (reprezentate de diverse entităţi, care pot fi persoane/ actori, grupuri, organizaţii sau state) şi legăturile stabilite între acestea. Pot fi analizate atât reţele sociale offline, cât şi reţele sociale online. Analiza reţelelor sociale online se realizează prin prelucrarea datelor expuse de utilizatori în spaţiul public, prin intermediul unor conturi, pagini, comunităţi sau grupuri deschise. Aceste date pot lua forma comentariilor, fotografiilor, videoclipurilor, aprecierilor etc. pe platforme de socializare online precum Facebook, Twitter, Google +, Linkedln etc. De asemenea, prietenii virtuali pe care un utilizator i-a acceptat pot forma în sine o reţea socială, chiar dacă aceştia nu interacţionează constant faţă în faţă. Apelând la reţele sociale online şi utilizând identităţi false, utilizatorii cu activităţi asociate terorismului pot manipula sau intoxica pentru a genera anumite reacţii care să afecteze securitatea naţională. Recrutarea unor noi adepţi extremişti, comunicarea şi coordonarea activităţilor planificate se realizează cu ajutorul reţelelor sociale.
În mediul offiine analiza se concentrează asupra reţelelor sociale formate în viaţa cotidiană, bazate pe relaţii de prietenie, rudenie, profesionale etc.
Analiza reţelelor sociale este considerată de mulţi teoreticieni şi practicieni una dintre cele mai eficiente şi predictive metode pentru combaterea terorismului. Instrumentele social network analysis (SNA) au aplicabilitate atât în domeniul reţelelor sociale online, cât şi al celor offline, respectând aceleaşi principii de funcţionare.
Cu ajutorul unor măsurători de centralitate, specifice SNA, pot fi identificaţi actorii-cheie dintr-o reţea, pattern-urile specifice, legăturile din interiorul reţelei, dar şi natura sau tăria acestora.
Cele mai cunoscute şi utilizate măsurători de centralitate pentru analiza reţelelor sociale în contraterorism sunt: Degree centrality, Closeness centrality, Betweenness centrality şi Eigenvector centrality, propuse de cercetători şi sociologi americani consacraţi, precum Freeman C. Linton sau Bonacich Phillip.
Analiza reţelelor sociale din perspectiva securităţii naţionale s-a dezvoltat mai ales după atacurile teroriste de la 11septembrie 2001, din Statele Unite ale Americii. Acest tip de analiză a oferit un punct de sprijin pentru studiul reţelelor teroriste şi a modului de acţiune al acestora. Valdis E. Krebs, autorul studiului „Unlocking Terrorist Networks“, analizează coeficientul de centralitate în cazul atacurilor teroriste de la 11 septembrie 2001. Scopul studiului a fost descoperirea modelelor de reţea care ar putea dezvălui metodele de acţiune preferate ale organizaţiei teroriste Al-Qaeda.
Instrumente de analiză a reţelelor sociale
UCINET, Netdraw, Gephi, Node XL, ORA, Pajek sunt câteva dintre cele mai cunoscute instrumente software utilizate pentru reprezentarea grafică şi analiza reţelelor sociale, implicit a celor teroriste. Cu ajutorul acestora pot fi identificate nodurile care au cele mai multe legături directe cu celelalte noduri din reţea (Degree centrality), care pot accesa cel mai rapid toate celelalte noduri (Closeness centrality), care acţionează ca o punte de legătură între grupuri din interiorul reţelei (Betweenness centrality) şi nodurile care sunt bine conectate cu alte noduri importante din reţea, adică beneficiază de un capital social sporit (Eigenvector centrality). Astfel, nodul care înregistrează cel mai mare scor Degree centrality nu este neapărat liderul reţelei teroriste, dar ajută la stabilirea numărului de persoane care pot fi accesate direct de un nod particular. În acelaşi timp, acesta este unul dintre cele mai expuse noduri din întreaga reţea.
Cu ajutorul Closeness centrality pot fi identificate, în interiorul reţelelor teroriste, acele noduri care pot accesa cel mai rapid alte noduri ţintă şi viceversa, adică nodurile care pot fi accesate cel mai rapid, datorită conexiunilor deja stabilite în cadrul reţelei. Acestea pot alimenta şi fluxurile informaţionale, fiind însărcinate de către liderii radicali să transmită mesaje sau ordine.
Un nod care înregistrează un scor mare de Betweenness centrality poate indica puterea mare de influenţă a acestuia faţă de restul nodurilor din reţea, deoarece este cel care facilitează comunicarea dintre părţi care în mod normal erau dispersate. În ceea ce priveşte analiza reţelelor teroriste, poate indica broker-ul care deţine cele mai multe informaţii sau cel care facilitează schimbul de informaţii, fiind un intermediar între emiţător şi receptor.
Eigenvector centrality evidenţiază importanţa relativă a unui nod asupra vecinilor săi din reţeaua socială. Nodul cu un astfel de scor ridicat beneficiază de putere de influenţă şi popularitate, acţionând ca un lider în reţeaua teroristă.
Facilităţile oferite de mediul virtual
Dinamica fenomenului terorist este tot mai strâns legată de comunicarea prin intermediul reţelelor sociale online.
Utilitatea analizei reţelelor sociale pentru combaterea terorismului a fost demonstrată de o serie de cercetători, dar şi de personalităţi din viaţa publică, care au arătat că ar trebui să existe o colaborare sporită între guverne şi comunitatea de IT pentru a identifica şi a bloca dialogul dintre terorişti şi a combate proliferarea terorismului online. Reţele sociale online precum Facebook şi Twitter au fost acuzate că nu investesc mai multe resurse pentru a-i împiedica pe „jihadiştii cibernetici“ să utilizeze serviciile oferite în scopuri propagandistice.
În comunicare şi acţiune reţelele teroriste profită de facilităţile mediului virtual prin: adaptarea rapidă la elemente de comunicare în masă, dezvoltarea propriilor agenţii de presă, anonimizarea, diversitatea mijloacelor de transmitere a informaţiilor, receptarea materialelor în timp real şi simultan, organizarea şi planificarea acţiunilor, coordonarea rapidă a colectării şi distribuirii de fonduri, derularea operaţiunilor de prejudiciere a serviciilor de informaţii din întreaga lume, transferuri financiare prin ocolirea canalelor tradiţionale.
Cea mai mare provocare este dată de faptul că, deşi o bună parte din comunicarea dintre radicali are loc în spaţiul virtual, aceasta se derulează în mesageria privată, fiind astfel mai greu de detectat Utilizarea unor conturi false este facilă, gratuită şi oferă anonimitate, precum şi o oarecare siguranţă. Reţelele sociale online ajută la menţinerea reputaţiei organizaţiei, atragerea de noi adepţi, susţinerea combatanţilor şi discreditarea politicilor antiteroriste.
Concluzii
În societatea contemporană, acţiunile teroriste reprezintă o ameninţare omniprezentă la adresa securităţii naţionale, regionale şi globale, iar combaterea acestora reprezintă o prioritate pentru organizaţiile internaţionale şi serviciile de informaţii. Datorită numărului foarte mare de utilizatori la nivel global, reţelele sociale online au devenit tot mai relevante pentru strategiile comunicaţionale ale grupărilor teroriste.
Datorită facilităţi lor oferite, acestea pot deveni puncte de sprijin pentru indivizii implicaţi în activităţi aflate în contradicţie cu interesele de securitate ale unui stat. În domeniul securizării soluţiile sunt limitate şi nu pot asigura eliminarea totală a riscurilor, astfel că eforturile concertate ale organismelor de aplicare a legii necesită susţinere continuă, inclusiv din partea cetăţenilor. Vigilenţa cetăţenilor care utilizează reţele sociale online poate fi extrem de utilă în împiedicarea unor posibile acte de terorism. Analiza reţelelor sociale realizată cu instrumentele software de specialitate poate ajuta substanţial la destructurarea reţelelor teroriste şi combaterea unor acţiuni viitoare ale acestora.
Abstract
The terrorist issue is a matter of general interest, due to its unpredictability and its devastating effects. Terrorist organizations analysis can be sustained by social network analysis (SNA).
Data analysis of terrorist networks focuses on actors (nodes) and relations (links), taking into account especially the centrality measurements and the nature of bonds between the actors that build a network.
Autor: Adelina Andrei
