Unde este Osama bin Laden? Mai trăieşte sau este doar o „fantomă”? De ce SUA şi aliaţii săi în lupta împotriva terorismului, în cei mai bine de opt ani scurşi de la atentatele din 11 septembrie 2001, nu au reuşit să-l captureze pe cel mai căutat om din lume? La aceste întrebări, Robert Gates, secretarul apărării din SUA, afirmă că prinderea lui Osama bin Laden ar putea fi la fel de dificilă precum găsirea lui Theodore Kaczynski – „Unabomber”, care a fost capturat de agenţii FBI după 17 ani. Robert Gates a respins teoriile potrivit cărora este „nefiresc” faptul că liderul Al-Qaeda şi locotenentul său, Ayman Al-Zawahiri, se află încă în libertate.
În prezent, SUA susţine că Osama ben Laden şi locotenenţii săi se ascund în regiunea tribală din nord-vestul Pakistanului, la graniţa cu Afganistan. Generalul James Jones, consilierul pentru securitate naţională al lui Barack Obama, declara, în luna decembrie 2009, că cele mai recente rapoarte ale serviciilor secrete americane arătau că liderul Al Qaeda se ascunde în regiunea montană din Waziristanul de Nord, la graniţa dintre Pakistan şi Afganistan. James Jones a descris această regiune ca fiind “muntoasă, foarte dură, în general neguvernată”. Cu toate acestea, James Jones afirmă că “va trebui să ne asigurăm că acest simbol important al Al-Qaeda fie va fi pus din nou pe fugă, fie va fi capturat sau ucis”.
La acest curent de opinie se raliază şi generalul Stanley McChrystal: „Deşi capturarea sau uciderea lui Osama bin Laden nu va reprezenta înfrângerea Al Qaeda, nu cred că putem înfrânge definitiv Al-Qaeda atâta vreme cât acesta nu va fi capturat sau ucis. Osama ben Laden reprezintă o figură simbolică, iar faptul că este în viaţă întăreşte Al-Qaeda, inclusiv ca sursă de inspiraţie a Jihad-ului global”.
Însă, conform lui Robert Gates, SUA nu a mai primit, de ani de zile, informaţii credibile despre locul unde se află Osama bin Laden: „Nu ştim unde se află Osama ben Laden. Dacă am avea astfel de informaţii, am merge după el”. Conform lui Robert Gates: “Dacă, aşa cum bănuim, se află în Waziristanul de Nord, este o zonă unde Guvernul pakistanez nu a fost prezent de foarte multă vreme”.
Nu putem să nu menţionăm că SUA a pierdut un bun prilej să-l captureze pe Osama bin Laden, în decembrie 2001, în timpul luptelor de la Tora Bora, conform unui raport întocmit de reprezentanţii democraţilor din Comisia pentru relaţii externe a Congresului SUA, dat publicităţii în luna noiembrie 2009, cu cateva zile înainte de anunţul lui Barack Obama privind suplimentarea cu 30.000 de soldaţi a trupelor SUA din Afganistan.
În raport se menţionează că eşecul capturării liderului Al Qaeda a alterat cursul războiului şi a contribuit la recrudescenţa mişcărilor insurgente din Afganistan şi Pakistan: „Înlăturarea lui bin Laden, în decembrie 2001, nu ar fi eliminat ameninţarea extremistă mondială, dar fuga în Pakistan i-a permis acestuia să devină un simbol puternic, care continuă să atragă fluxuri financiare importante şi să inspire fanatici din întreaga lume”.
Conform raportului menţionat, care citează martori din cadrul Armatei SUA, pentru capturarea lui bin Laden, în decembrie 2001, mai era nevoie doar de o unitate de puşcaşi marini care să blocheze depresiunea prin care se ajunge de la Tora Bora în Pakistan, cererea fiind însă refuzată de Donald Rumsfeld, secretarul de Stat al Apărării la acea dată, care şi-a motivat decizia prin faptul că numărul militarilor americani din Afganistan era deja prea ridicat, iar trimiterea de noi soldaţi nu se impunea.
De menţionat că, în acea perioadă, soldaţii americani, sprijiniţi de forţele afgane, lansaseră o ofensivă în regiunea Tora Bora, pentru capturarea lui bin Laden, despre care se credea că se ascunde în regiune, dar strategii militari americani au respins cererile de suplimentare a trupelor, pentru lansarea unui asalt rapid în regiune, preferând să se bazeze pe lovituri aeriene şi lăsând forţele afgane să conducă atacul la sol, în timp ce forţele pakistaneze aflate la frontieră trebuiau să blocheze eventualele căi de fugă ale luptătorilor Al Qaeda în Pakistan. Conform SUA, Armata pakistaneză nu ar fi reuşit în demersul său!
Din acest motiv, în luna aprilie 2009, SUA a criticat iniţiativa Pakistanului de a da curs demersurilor iniţiate de talibanii pakistanezi, care acţionează în valea Swat, de a semna un acord de încetare a focului, date fiind declaraţiile publice ale acestora în care afirmau că bin Laden şi militanţii Al Qaeda sunt bineveniţi în valea Swat. Totuşi, în luna iunie 2009, Leon Panetta, directorul CIA, îşi exprima speranţa că ofensiva militară lansată de Pakistan în valea Swat va spori şansele SUA de a-l captura pe liderul Al Qaeda.
În acest sens, Hillary Clinton, secretarul de Stat al SUA, a tras un semnal de alarmă, cu prilejul vizitei efectuate în Pakistan, în luna octombrie 2009, afirmând că îi este greu să creadă că Pakistanul n-ar putea să-i captureze pe liderii Al Qaeda, dacă ar vrea, declaraţie care contrazice poziţia autorităţilor din acest stat, referitoare la faptul că liderii Al Qaeda nu s-ar afla în Pakistan: „Al Qaeda s-a bucurat de adevărate paradisuri în Pakistan, încă din anul 2002. Îmi vine greu să cred că nimeni din guvernul pakistanez nu ştie unde sunt şi nu pot să îi prindă, dacă chiar ar vrea.” O poziţie similară a avut şi Gordon Brown, primul ministru britanic, care s-a arătat dezamăgit de incapacitatea Pakistanului de a-i captura sau ucide pe responsabilii pentru atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001: „Chiar dacă Guvernul pakistanez a declanşat ofensiva împotriva luptătorilor Al Qaeda din Waziristanul de Sud, regiune aflată la graniţa cu Afganistanul, nu puten să nu ne întrebăm cum este posibil ca, dupa 8 ani de la atentatele teroriste din 11 septembrie 2001, nimeni din Pakistan să nu se poată apropia de Osama bin Laden sau de Ayman Al-Zawahiri”.
Gordon Brown a adresat un apel armatei pakistaneze şi liderilor politici din acest stat, îndemnând la acţiuni directe împotriva bazelor Al Qaeda din Waziristanul de Sud, acţiuni care să conducă la distrugerea şi nu doar la izolarea grupării teroriste.
Coincidenţă sau nu, la scurt timp după aceste declaraţii, un prizonier taliban reţinut în Pakistan declara, în luna decembrie 2009, că deţine informaţii potrivit cărora, în luna ianuarie sau februarie a aceluiaşi an, Osama bin Laden s-ar fi aflat în Afganistan. Cel în cauză afirma că liderul Al Qaeda a decis să evite teritoriul pakistanez, din cauza riscului prezentat de atacurile aeriene americane. Prizonierul susţine că, după atentatele din 11 septembrie 2001, s-a intalnit de mai multe ori cu bin Laden şi că un apropiat al său, membru al tribului Mehsud din Pakistan (care facilitează legătura membrilor Al-Qaeda din alte ţări cu Osama ben Laden, pentru ca acesta „să le dea sfaturi în legătură cu atacurile planificate în Europa sau în alte locuri”), i-ar fi relatat că putea să-i aranjeze o întâlnire cu acesta.
Indiferent de locaţia exactă a lui bin Laden, capturarea acestuia şi a susţinătorilor săi rămâne, conform lui Barack Obama, “o provocare de cel mai înalt nivel, în scopul asigurării securităţii internaţionale. Preşedintele SUA este ferm convins că “teroriştii care au planificat şi au sprijinit atacurile de la 11 septembrie 2001 sunt în Pakistan şi în Afganistan”. Mai mult, în luna martie 2009, Obama avertiza că: “mai multe rapoarte ale serviciilor de informaţii arată că Al Qaeda plănuieşte, din Pakistan, un atac care ar urma să aibă loc pe teritoriul SUA. Iar dacă Guvernul afgan pierde în faţa talibanilor sau permite Al-Qaeda să-şi menţină bazele logistice, acest stat va deveni, din nou, o bază pentru teroriştii care vor să ucidă cât de mulţi oameni pot”.
Din acest motiv, mai mult decât oricând, Barack Obama este preocupat de rolul jucat de Pakistan în ceea ce denumeşte „Afpak”, graniţa Afganistanului cu Pakistanul, areal geostrategic pe care-l consideră „cel mai periculos loc din lume. Deşi SUA a beneficiat de sprijinul declarat al fostului regim, condus de Pervez Musharaf, în anihilarea facilităţilor operaţionale Al Qaeda, de la graniţa Afganistanului cu Pakistanul (sub raportul contribuţiei aduse în culegerea de informaţii cu privire la locaţiile secrete în care Osama bin Laden şi acoliţii săi se regrupaseră), în schimbul unor importante contribuţii financiare, menite să sprijine democratizarea şi creşterea economică a Pakistanului, rezultatele s-au lăsat aşteptate. Ca atare, Obama intenţionează să condiţioneze ajutorul financiar acordat Pakistanului de progrese substanţiale în identificarea şi distrugerea taberelor de antrenament ale Al Qaeda.
Leon Panetta a avertizat însă că, pe fondul progreselor înregistrate în acest sens în Pakistan, liderii Al Qaeda ar putea să-şi transfere operaţiunile în locuri mai „sigure”, precum Yemen sau Somalia, state în care unele regiuni nu sunt controlate de autorităţile guvernamentale. De aceiaşi părere este şi analistul militar Anthony Dworkin conform căruia, deşi Al Qaeda nu este mai puternică decât era în momentul comiterii atentatelor din 11 septembrie 2001, deoarece şi-a pierdut bazele de sprijin din Afganistan, după înlăturarea regimului taliban, în prezent operând doar în regiunea de graniţă dintre Afganistan şi Pakistan. Al Qaeda a avut însă succes prin promovarea brand-ului, grupările afiliate din Yemen si Africa de Nord fiind mai puternice în prezent decât erau în urmă cu câţiva ani.
Din această cauză, forţele de securitate din Arabia Saudită sunt îngrijorate de intensificarea activităţii Al Qaeda în Yemen. Arabia Saudită derulează o campanie susţinută în rândul tinerilor, pentru a limita tentaţia de afiliere la Al Qaeda. De asemenea, în ultimii ani, serviciile de securitate saudite au anihilat mai multe nuclee Al-Qaeda care acţionau pe teritoriul regatului, mai multi membri ai grupării găsindu-şi refugiul în Yemen. Un alt exemplu îl constituie demersurile simpatizanţilor Al-Qaeda din Liban care, potrivit cotidianului an-Nahar, pun la cale atentate împotriva instituţiilor de stat, a ambasadelor şi a misiunii ONU de menţinere a păcii în Liban. Conform cotidianul menţionat, agenţiile de securitate libaneze au fost deja informate cu privire la infiltrarea pe teritoriul libanez, dinspre Turcia, Grecia şi Siria a unor membri Al Qaeda din Pakistan, precum şi cu privire la existenţa unor locuinţe conspirative ale membrilor grupării teroriste în nordul Libanului. Se pare că teroriştii caută să se infiltreze în taberele de refugiaţi palestinieni din Liban.
Tactica Al-Qaeda de a identifica alte zone în care să-şi amplaseze bazele logistice (Yemen, Sudan, Somalia, Fâşia Gaza sau Liban), care să nu se afle sub controlul autorităţilor din acest stat, pare să fie confirmată de mesajul lui Osama bin Laden, dat publicităţii cu prilejul celei de-a opta aniversări a atentatelor de la 11 septembrie 2001, prin care încearcă să-şi apropie populaţia palestiniană şi libaneză.
În cadrul acestui discurs, Osama ben Laden afirmă că: „motivul care a determinat Al-Qaeda să lanseze atacurile teroriste asupra SUA a fost sprijinul acordat Israelului de către SUA”.
Şi Ayman Al-Zawahiri, numărul doi în Al-Qaeda, într-un mesaj postat pe internet, în luna decembrie 2009, îl acuză pe Barack Obama că nu a adus decât “blocadă şi asediu” în Orientul Mijlociu, în pofida eforturilor declarate de a comunica cu arabii: “planul lui Obama, deşi împachetat în zâmbete şi apeluri la respect şi înţelegere, este menit doar pentru a sprijini Israelul. Politica lui Obama nu este nimic altceva decât un alt ciclu din campania sionistă şi cruciată de a ne subjuga şi umili şi pentru a ne ocupa pământul şi a ne fura averea. Nu suntem idioţi să acceptăm cuvinte fără înţeles. Obama este noua faţă a aceloraşi vechi crime.”
Ayman al-Zawahiri îl acuză pe preşedintele american Barack Obama că doreşte să înşele lumea arabă, motiv pentru care nu va avea succes în negocierile de pace pentru Orientul Mijlociu, argumentând, în acest fel, că lupta adepţilor Al-Qaeda împotriva SUA şi a aliaţilor săi este “un război între musulmani şi păgâni”. În opinia lui Ayman al-Zawahiri, Barack Obama este un “criminal”: “avem nevoie de mai multe crime la Kabul, Bagdad, Mogadiscio şi Gaza pentru a ne asigura că este un criminal? Nu este de acum clară josnicia SUA, în timpul preşedinţiei lui Obama, în pofida aerului său surâzător şi afectuos?”
Al-Zawahiri nu a uitat să-i critice şi pe principalii aliaţi americani din regiune, preşedintele Egiptului şi regii Iordaniei şi Arabiei Saudite, pentru că sprijină pacea cu Israel şi a cerut musulmanilor şi palestinienilor să desfăşoare “războiul sfânt” nu numai în Israel şi teritoriile palestiniene, ci şi în alte teritorii: “trebuie să continuăm Jihad-ul pentru a elibera pământul palestinian, să stabilim un stat islamic acolo, să purtăm acest război sfânt contra evreilor şi tuturor celor care îi sprijină”. Date fiind aceste noi mutaţii pe scena războiului împotriva terorismului, ce strategie trebuie folosită pe viitor? Samantha Power consideră că, după o perioadă în care americanii (dar nu numai!) au fost deziluzionaţi de modul în care administraţia Bush a gestionat războiul împotriva terorismului, Barack Obama adoptă o strategie inteligentă, care întâmpină multe greutăţi, dar principială. Spre deosebire de Bush, care a suprasolicitat forţele armate ale SUA, angajându-le într-un război nefocalizat, atât în Afganistan cât şi în Irak, Obama utilizează argumentul forţei militare doar împotriva teroriştilor, punând accentul pe protejarea civililor nevinovaţi.
Mai ales că, cel puţin o parte a strategiilor antiteroriste, fie au un feedback în rândul populaţiei, fie sunt direct îndreptate spre aceasta. De aceea, în ceea ce-l priveşte pe Osama ben Laden şi Al-Qaeda, cea mai bună strategie de anihilare a terorii generată de această grupare teroristă o reprezintă, conform lui Francis Fukuyama, o „luptă îndelungată” pentru cucerirea sufletelor musulmanilor. Poate că ne aflăm pe drumul cel bun, dat fiind faptul că milioane de musulmani aspiră să-şi practice credinţa în mod paşnic, fără să fie nevoiţi să se supună dictatelor unor doctrinari şi „bărboşi” care proclamă lapidarea, uciderea apostaţilor sau a „infidelilor”!
Autor: Conf. univ. dr. Cristian Barna