Fostul stat sovietic ar putea deveni unul dintre principalii 5 producători petrolieri din lume în următorii 10 ani. Producția de petrol a Kazahstanului s-a dublat în ultimul decenii.
Specialiștii spun că această tendință va continua, iar țara va ajunge unul dintre liderii mondiali în domeniu. Dezvoltarea la capacitate maximă a principalelor câmpuri petrolifere din Kazahstan ar propulsa țara pe un loc fruntaș în topul producătorilor mondiali de petrol, cred specialiștii de la Administrația Informațiilor din Energie din Statele Unite ale Americii (EIA).
Produsul Intern Brut pe cap de locuitor din Kazahstan a ajuns, anul trecut, la peste 9.000 de dolari, de la 700 de dolari în urmă cu 20 de ani. În ultimii10 ani, producția de petrol a statului s-a dublat, ajungând la 78 de milioane de tone în 2009 (față de 35,3 milioane de tone în 2000).
Fenomenul se va repeta și în următorul deceniu, iar producția statului se va dubla până în 2019, potrivit analizelor EIA publicate recent. În prezent, dintre fostele țări sovietice, numai Rusia depășește Kazahstanul în ceea ce privește producția de petrol. Giganții energetici mondiali par să fie de aceeași părere. ExxonMobil (cea mai mare companie din lume), Chevron și Conoco, lideri pe piața producției de petrol, au deja investiții în Kazahstan.
Chevron a anunțat, la începutul acestei luni, că producția înregistrată de compania Tengizchevroil (proiectul său în Kazahstan și cel mai mare producător din țară) s-a ridicat, în 2010, la 25,9 milioane de tone, cu 3,4 milioane de tone peste cea din 2009.
Mai mult, 20% din producția de petrol a statului se află sub controlul Chinei, a declarat Kairat Kelimbetov, CEO al fondului suveran Samruk-Kazyna din Kazahstan, într-un interviu pentru CNBC. Rezervele dovedite de țiței ale kazahilor se ridică la 5.300 de milioane de tone, reprezentând 3% din totalul mondial.
La începutul acestui an, președintele venezuelean Hugo Chavez a declarat că statul pe care îl conduce a depășit Arabia Saudită, țara cu cele mai mari rezerve de petrol din lume.
Potrivit acestuia, zăcămintele dovedite de țiței ale Venezuelei se ridicau, la sfârșitul lui 2010, la peste 40.000 de milioane de tone. Însă tot rezervele din Rusia sunt cele care stârnesc conflicte la nivel mondial.
În ianuarie, gigantul britanic BP a semnat un acord cu Rosneft pentru a obține accesul în zona arctică a Rusiei, una dintre ultimele regiuni ale cărei zăcăminte de țiței nu au fost explorate. Proiectul a fost blocat la numai câteva zile de partenerii ruși ai BP (grupul AAR), care susțin că trebuiau incluși în acord.
„Petrom” a cumpărat, la finele anului trecut, compania Korned LLP din Kazahstan, care deține 100% din drepturile asupra licenței de explorare a zăcământului Kultuk, aflat în apropierea unui alt perimetru concesionat de „Petrom” în Kazahstan.
Contractul a fost semnat la data de 29 octombrie 2009, iar finalizarea tranzacției a avut loc pe 31 decembrie 2009, după obținerea aprobărilor din partea autorităților din domeniu din Kazahstan. Vânzătorul și cumpărătorul au fost de acord ca prețul tranzacției să rămână confidențial. Această achiziție nu este substanțială, situându-se sub pragul de 10% din valoarea totală a activelor „OMV Petrom”, se arată într-un comunicat al celei mai mari companii petroliere din România.
Aflat la 34 de kilometri față de zăcământul Petrom de la Komsomolskoe, zăcământul Kultuk a fost descoperit în anii 1980 și nu a fost dezvoltat de atunci. Precum zăcământul Komsomolskoe, acesta este localizat în zona de tranziție onshore-offshore, dificilă din punct de vedere tehnic și de mediu, care este inundată sezonier de Marea Caspică.
Studiile tehnice indică faptul că zăcământul Kultuk poate fi conectat la zăcământul Komsomolskoe și poate astfel beneficia de instalațiile și infrastructura existentă. Sinergiile tehnice și operaționale ar trebui să ducă la costuri reduse de producție pentru ambele zăcăminte comparat cu dezvoltarea acestora în mod individual.
Petrom a intrat în Kazahstan în 1998 și deține licențe de explorare și producție pentru zăcămintele: Tasbulat, Aktas, Turkmenoi, Komsomolskoe, și Jusaly. Activitățile „Petrom” din Kazahstan sunt desfășurate prin intermediul reprezentanței Petrom din Kazahstan, prin biroul de reprezentanță din Astana precum și două companii, „TOO Tasbulat Oil Corporation” (100% deținut de „Petrom”) și „TOO KomMunai” (95% deținut de Petrom). În 2008, producția zilnică de țiței și gaze a „Petrom” în Kazahstan a atins aproximativ 5.700 de barili echivalent petrol pezi, cu 24% mai mare comparativ cu 2007.
Ruta gazului kazah spre Europa include și România?
Țara central-asiatică poate utiliza infrastructura românească pentru exportul petrolului și gazelor în Vest. În urma vizitei efectuate în Kazahstan, președintele României și omologul său kazah, Nursultan Nazarbaev, au convenit realizarea unei noi rute de transport al petrolului și gazelor prin Marea Caspică.
Utilizarea infrastructurii românești este o bună oportunitate pentru accesul pe piețele din Uniunea Europeană a Kazahstanului, a susținut președintele României, Traian Băsescu, în cadrul vizitei oficiale efectuată în statul caspic. „România înțelege necesitatea Kazahstanului de a avea oportunități de export în Uniunea Europeană.
Aceasta este o piață uriașă, de 500 de milioane de consumatori. În acest sens, suntem gata să colaborăm cu Kazahstanul pentru ca acest stat să poată folosi infrastructura românească. Este o oportunitate uriașă pentru Kazahstan pentru a-și asigura accesul spre piețele europene”, a spus președintele.
Întâlnirea președintelui României cu omologul său kazah, Nursultan Nazarbaev, are o semnificație mult mai adâncă decât o strângere de mână și două zâmbete. Dincolo de aceste declarații stă oportunitatea României de a se afirma pe harta statelor care au un cuvânt de spus în politica economică regională. Kazahstanul, ca și alte state caspice, este un important izvor de resurse energetice, iar Europa, un mare energofag. România se află la confluența acestor două lumi și poate juca o carte importantă, asumându-și un rol activ de pod energetic.
România ar avea foarte multe de câștigat dacă se va afla pe o rută a hidrocarburilor. Pe lângă veniturile importante din taxele de tranzit, țara noastră va căpăta o poziția strategică și întregul dialog se va purta prin intermediul României.
Astfel, petrolul și gazele din Kazahstan pot fi aduse prin conducte până la țărmul georgian al Mării Negre, de unde vor fi preluate de petroliere. Gazele vor fi lichefiate la Batumi și transportate pe mare la Constanța. În portul românesc va exista o instalație de delichefiere, de unde gazele vor pleca spre Europa.
În ceea ce privește transportul țițeiului, acesta va veni tot pe mare până la Constanța, de unde va fi transportat spre consumatorii europeni prin viitoarea conductă PEOP (Pan European Oil Pipeline, numită și Constanța-Trieste). Kazahii au arătat în repetate rânduri disponibilitatea de a participa la acest proiect atât în calitate de furnizori de țiței, cât și de finanțatori.
Cam așa va arăta noua versiune a drumului european al mătăsii, care a devenit în secolul al XXI-lea drumul resurselor energetice. Mutarea făcută de compania kazahă KazMunaiGaz în 2007, când a cumpărat grupul Rompetrol de la Dinu Patriciu, a anticipat această poziționare strategică a României.
Anul trecut, KazMunaiGaz a adus din Kazahstan 2,4 milioane de tone de țiței pentru a fi procesate la Rafinăria Petromidia, principalul activ al Rompetrol, iar cantitatea va crește pe măsura modernizării rafinăriei.
Principal furnizor al Nabucco
Considerăm că vizita președintelui Băsescu în Kazahstan nu a fost întâmplătoare, imediat după ce „Gazprom” a invitat România să facă parte din South Stream, concurentul proiectului Nabucco. Avem acum oportunitatea de a face parte din ambele proiecte și este normal să vedem ce surse avem, ținând cont că statele caspice sunt principalii furnizori pentru Nabucco.
Kazahstanul este situat în extremitatea estică a Europei, lângă Rusia și China, având o coastă importantă a Mării Caspice. Este a noua țară din lume ca suprafață, iar populația depășește cu puțin 16 milioane de locuitori.
Din cauza reliefului de stepă semideșertică, este una dintre cele mai puțin populate țări, cu aproape 6 locuitori pe kilometru pătrat. În perioada 2000-2008, PIB-ul Kazahstanului a crescut cu 9-10%. Anul trecut, creșterea economică a statului caspic a fost de 1,1%, iar pentru acest an este estimată o majorare de 1,5% – 2%. În anul 2010, 2,4 milioane de tone de țiței kazah au fost importate în România.
Ce oferă Kazahstanul?
Ca stat ex-sovietic, relațiile dintre Kazahstan și Rusia stau bine din punctul de vedere al cifrelor, schimburile comerciale dintre cele două țări fiind de peste trei miliarde de dolari anual.
La finele anului trecut, Kazahstanul, Rusia și Belarusul au ajuns la un consens privind formarea unui spațiu economic unic până în 2012 și au hotărât să ia toate măsurile necesare pentru introducerea taxei vamale unice. Totuși, aversiunea pe care o au față de Rusia majoritatea țărilor desprinse din fosta URSS nu a ocolit nici Kazahstanul.
Faptul că țin să participe la proiecte de transport al hidrocarburilor spre Europa care ocolesc Rusia este principala dovadă în acest sens.
Zăcământul Kashagan din Kazahstan, cea mai mare descoperire de țiței și gaze din ultima decadă, cu rezerve comerciale estimate la 16 miliarde de barili, a atras în statul caspic cele mai importante nume din industria petrolieră mondială: Eni, BG Group, BP, Statoil, ExxonMobil, Shell și Total.
După începerea producției, în 2014, acest zăcământ va aduce un plus de 50 de milioane de tone de țiței anual. Și Petrom, cea mai mare companie românească, are licențe de explorare și exploatare în cinci perimetre petroliere în acest stat.
Statistic, Kazahstanul are rezerve dovedite de 1,82 de trilioane de metri cubi de gaze, ceea ce echivalează cu 1% din rezervele mondiale. potrivit unui raport al pieței mondiale de hidrocarburi la finele anului 2008, realizat de BP. La producția actuală, aceste resurse sunt suficiente pentru următorii 60 de ani.
La capitolul petrol, statul central-asiatic reunește 3,2% din rezervele dovedite la nivel global, respectiv 39,8 de miliarde de barili, suficiente pentru încă cel puțin 70 de ani.
Chiar dacă relațiile diplomatice ale României cu Republica Kazahstan (1992), nu au înregistrat evoluții semnificative deoarece interesul național al României nu cuprindea o viziune care să aibă în vedere și noile state independente din Asia Centrală, interesele strategice ale României în Kazahstan au început practic odată cu perspectivele de începere a construirii conductei de petrol Constanța-Trieste în anul 2002, cu posibila finalitate în 2012, și a conductelor de gaze și de petrol Azerbaidjan-Georgia-România.
Acestea sunt legate de transportul de gaze și de petrol de la câmpurile de hidrocarburi Tengiz și Atyrau din Kazahstan.
Traseul pornește apoi de la portul Aktau din Marea Caspică, ajungând la portul Baku din Azerbaijan. De aici conductele vor traversa Caucazul până la Marea Neagră, apoi rutele de transport vor uni portul de tranzit Batumi din Georgia portul românesc Constanța.
Prin portul Constanța, România devine punct strategic pentru Balcanii de vest și pentru Italia, pentru că gazele și petrolul vor fi transportate prin Serbia, Croația, Slovenia către Trieste, în Italia. Mai departe, petrolul va fi transportat prin conducta Transalpină care leagă Italia de Austria și Germania.
Deci ni se deschide ușa către două posibilități de a transporta gaze și petrol prin România și poate să fim mai puțin dependenți de gazele ce vin direct din Rusia prin intermediul conductei Soyuz, ce trece prin Republica Moldova.
În prezent, România importă din Rusia 25% din necesarul de gaz, procent care va crește în viitor din cauza opțiunilor restrânse și greu de materializat în materie de transport direct de la alți furnizori. România a susținut Kazahstanul pentru Președinția Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa, țară care a și preluat mandatul din ianuarie 2010.
Față de proiectele de conducte menționate mai sus, România poate oferi Kazahstanului, prin intermediul portului Constanța, deschidere către piața mult dorită a țărilor din vestul Europei.
Autor: Dan Bărbuț
