Într-un prezent tot mai solicitant, cu un ritm alert al vieții cotidiene, Mauro F. Guillen, „expert în tendințele pieței globale”, și-a îndreptat atenția asupra schimbărilor de la nivel mondial care se prefigurează până la sfârșitul acestui deceniu. Volumul „2030: cum vor afecta și vor remodela viitorul actualele tendințe majore”, apărut în anul 2021 la editura Litera, la numai un an distanță de la lansarea sa în SUA, prezintă aspecte importante care ne definesc lumea în prezent din perspectivă geopolitică, economică, socială și tehnologică, îndemnându-ne să le abordăm lateral.
Migrația, un factor pozitiv
În primul din cele 8 capitole ale volumului, autorul tratează exhaustiv tendințele demografice de la nivel mondial. Scăderea natalității este explicată prin accesul femeilor la educație și la o carieră profesională, prin tehnologia modernă care oferă alternative de divertisment ce afectează apetitul sexual, dar și prin intențiile părinților de a investi mai mult timp și resurse într-un număr mai mic de copii. Aceste lucruri s-au dovedit valabile în țările dezvoltate din Europa, America și Asia de Est, impactul demografic negativ al acestora fiind contrabalansat de creșterea populației din Africa, ceea ce va schimba modul în care va fi distribuită populația în 2030.
Continentul african nu este lipsit de riscuri, din cauza conflictelor religioase și etnice, care tind să se extindă prin migrația unei părți a populației spre alte zone. Migrația va ajuta însă omenirea să depășească problema îmbătrânirii populației, iar impactul fiscal va fi unul pozitiv, contrar opiniei localnicilor, care acuză imigranții de furtul locurilor de muncă, aceștia fiind, de fapt, cei care vor asigura „viabilitatea viitoare a sistemelor de pensii”. Pe de altă parte, potrivit autorului, Africa se îndreaptă spre „o dublă revoluție, agricolă și industrială”, comparabilă cu ce s-a întâmplat pe celelalte continente în secolele trecute, la care se adaugă avantajul răspândirii tehnologiei telecomunicațiilor mobile.
Perspectiva seniorilor
Cel de-al doilea capitol se concentrează în jurul generațiilor, definite de sociologul german Karl Mannheim, drept „grupuri de oameni uniți de timp și de spațiu, care se comportă în moduri unice, care durează întreaga viață, formând un fel de sens colectiv al anumitor experiențe”. Deși milenialii – cei născuți între 1980 și 2000 – sunt considerați „cea mai importantă grupă de vârstă pentru activitatea economică” (Morgan Stanley), în opinia lui Mauro F. Guillen, segmentul cu cea mai rapidă creștere este populația de peste 60 de ani, care deține cea mai mare avere față de celelalte generații și cheltuiește „mai mult decât oricare de până acum”. Descoperirile în medicină, nutriție și biotehnologie nu vizează în primul rând dorințele tinerilor, ci nevoile populației de peste 60 de ani, pe ai cărei membri îi vor ajuta să își prelungească viața. Cea mai complexă interacțiune între generații va avea loc în China, unde fenomenul îmbătrânirii populației va fi mult mai accentuat decât în țările occidentale și SUA. Cu toate acestea, autorul consideră că „grupa de persoane de peste 60 de ani de azi va fi diferită, uneori foarte diferită, de aceeași grupă de vârstă în viitor”, ca urmare a schimbării concepțiilor referitoare la bătrânețe.
Acces mai dificil în clasa de mijloc
Provocările clasei de mijloc actuale sunt abordate în cel de-al treilea capitol, în care se subliniază faptul că apartenența la această categorie socială va presupune un efort mult mai mare din partea milenialilor decât în cazul generației anterioare, ca urmare a schimbărilor de pe piața muncii. În plus, dorința de a accede în clasa de mijloc modifică atitudinea față de întemeierea unei familii și extinderea acesteia, iar consecințele sunt reflectate în ratele natalității.
Femeile, mai bogate decât bărbații până în 2030
Pe lângă forța transformatoare a clasei de mijloc, ascensiunea femeilor în carieră și ponderea crescută a averii deținute de acestea vor reprezenta un alt motor al schimbării acestui deceniu. Ideea a fost dezvoltată în cel de-al patrulea capitol cu referire la implicațiile poziției socio-economice a femeilor determinate de continuarea studiilor, lucrul în afara casei și reducerea numărului de copii, la care se adaugă o longevitate în medie cu până la 7 ani mai mare față de bărbați. În 2030, „aproape jumătate dintre proiectele de afaceri noi din lume vor fi lansate de femei”, însă acest lucru va conduce și la o reducere a avantajului mediu în privința speranței de viață.
Deși femeile, în medie, vor beneficia de o avere mai mare decât bărbații până în 2030, vor continua să existe două categorii vulnerabile: mamele singure și femeile divorțate, iar în unele cazuri aceste categorii se vor suprapune. Potrivit autorului, tendințele către o educație mai bună și o fertilitate mai mică vor accentua diferențele între patru categorii de femei: cele fără copii, mame singure, femei căsătorite și cele divorțate, diferențe care se vor regăsi și în țările în curs de dezvoltare. În ceea ce privește ocuparea unor funcții de conducere de către femei, există o tendință în creștere, însă acestea vor continua să rămână o minoritate. În sectorul privat vor fi mai slab reprezentate, în timp ce în sectorul public vor fi aproape la egalitate cu bărbații, deși nu la același nivel salarial.
Accentuarea inegalității în mediul urban
Tendințele menționate vor fi mai evidente în mediul urban, făcând din orașe „un motor gigant al schimbării, un catalizator pentru sfârșitul lumii așa cum o știm”. Pe măsură ce urbanizarea se va intensifica, se vor accentua încălzirea globală și inegalitatea socială. Persoane foarte bogate vor locui în același oraș cu cele aflate la limita sărăciei, chiar dacă clasa de mijloc este în expansiune, proliferând fenomenul „leneșului urban”. Va crește obezitatea determinată de stilul de viață sedentar, caracteristic orașelor, concomitent cu afecțiunile medicale. Orașele vor fi cele mai afectate de emisiile de carbon și, implicit, de schimbările climatice care vor conduce la inundații, ceea ce va determina un „deficit de apă potabilă și exces de apă sărată prin inundații”.
Dilemele inteligenței artificiale
Diferențele dintre orașe și mediul rural se vor vedea și în ceea ce privește obiceiurile digitale, stilurile de viață urbane fiind sinonime cu utilizarea aplicațiilor social media. Tehnologia va continua să creeze în mod egal și probleme și soluții, prin faptul că automatizează anumite procese, însă reduce numărul de locuri de muncă cognitivă de rutină. Pe de altă parte, va crea dileme morale și etice atunci când inteligența artificială va trebui să aleagă cine are prioritate să trăiască în cazul unui accident sau al unei epidemii.
Viitorul se va baza pe economia colaborativă, facilitată de efectele rețelelor sociale, iar acest lucru va duce la „răsturnarea rolurilor și a relațiilor socio-economice” așa cum le știm. Avantajul formatului colaborativ îl va reprezenta partajarea resurselor, ceea ce va avea un impact pozitiv asupra măsurilor de prevenire și combatere a schimbărilor climatice.
Cum ne pregătim pentru viitor
La finalul cărții, autorul face o serie de recomandări.
Nu vă concentrați pe țărm, cu referire la îndemnul lui William Faulkner, potrivit căruia „nu poți înota spre orizonturi noi până când nu vei avea curajul să pierzi din vedere țărmul”, adică obiceiurile prezente.
Diversificați cu scop. Prin metoda crowdsourcing se pot genera idei noi, care vor oferi perspective diferite asupra activităților din prezent.
Pentru a avea succes, începeți de jos. Potrivit viziunii Apple, „pornirea de la idei mici și trecerea progresivă prin repetare continuă și gândire laterală la fiecare pas este o abordare mult mai bună decât încercarea unei descoperiri majore”.
Anticipați punctele de impas, îndemn care se traduce prin „păstrarea opțiunilor deschise și evitarea deciziilor ireversibile sau a căror anulare este costisitoare”.
Abordați incertitudinea cu optimism! Potrivit lui Winston Churchill, „pesimistul vede dificultăți în fiecare oportunitate, în timp ce optimistul vede oportunitate în fiecare dificultate”.
Nu vă speriați de lipsuri, precum „penuria de apă potabilă, de aer curat și de pământ ospitalier”, deoarece „adaptarea și gândirea laterală” vor permite o mai bună abordare a amenințărilor globale, dintre care schimbările climatice sunt cele mai importante.
Adaptați-vă tendințelor, prin urmărirea „valului de schimbare” care apare în mai multe domenii ale economiei și tehnologiei.
În contextul pandemiei COVID-19, autorul încheie previziunile despre viitor cu un îndemn la meditația asupra rolului acestei crize în creșterea capacității de adaptare la „schimbările colective în curs”.
Abstract
In his book – 2030: How Today’s Biggest Trends Will Collide and Reshape the Future of Everything, Mauro F. Guillen focuses on the transformational trends in the coming decade, offering a hint of the opportunities derived from the intersection of demographic, socio-economic, cultural and technological developments and how they will impact our lives.
Autor: Iuliana Călin
