Încă de la origini, plasate istoric la începutul secolului al XVII-lea, interesul de a se infiltra în orice mediu a reprezentat pentru gruparea de criminalitate organizată Yakuza o constantă a tuturor epocilor istorice. La începutul anilor 1920, Yakuza s-a unit cu gruparea ultranaționalistă Black Dragon Society, din dorința de a controla mare parte din Asia, ulterior implicându-se în traficul cu opium din China. Începând cu anii `70, reprezentanți ai Yakuza și-au extins operațiunile în Franța, Paraguay, SUA și Hong Kong. Aceștia activau în diverse domenii, precum spălarea de bani, extorcare sau traficul de arme. Oficiali ai poliției japoneze (Agenția Națională de Poliție – NPA) din acea perioadă au infirmat cu vehemență prezența Yakuza în afara teritoriului nipon. Potrivit criminalistului și expertului în traficul cu droguri Masayuki Tamura, extinderea operațiunilor grupării dincolo de frontierele naționale a fost determinată, la început, de profitabilitatea comerțului sexual, iar ulterior de cel cu metamfetamină, care a contribuit la succesul financiar al Yakuza.
Indiferent de secol, de tipul de economie sau de schimbările survenite în relațiile internaționale, motivația financiară a reprezentat un catalizator al majorității activităților, reflectate de evoluțiile sociale și tehnologice. Membrii grupărilor Yakuza s-au specializat de-a lungul timpului în activități de șantaj, extorcare, contrabandă, prostituție, trafic de droguri, spălare de bani, jocuri de noroc, dar au manifestat interes și pentru controlul afacerilor din domeniul HORECA, transport, unități de producție și alte afaceri din principalele orașe japoneze. Pe fondul acaparării mai multor segmente economice, apariția și expansiunea spațiului cibernetic, dezvoltarea tehnologiei informațiilor, utilizarea sistemelor informatice, a rețelelor electronice precum și interconectarea tuturor sectoarelor au contribuit la dezvoltarea criminalității cibernetice.
Oportunitățile lumii virtuale
Adaptarea grupărilor Yakuza la noua formă de criminalitate s-a făcut prin transferul activităților în Dark Web și folosirea produselor și serviciilor diverșilor furnizori de criminalitate cibernetică. Potrivit „Glosar de termeni pentru domeniul securității cibernetice” serviciile de criminalitate cibernetică (cybercrime as-a-service) presupun „dezvoltarea şi diseminarea ilegală de expertiză, servicii şi instrumente (aplicaţii, baze de date, servicii infracţionale de tip cibernetic etc.), contra cost, către persoane interesate să deruleze atacuri cibernetice. Aceste servicii şi instrumente sunt disponibile pe forumuri de criminalitate cibernetică (în general private) din Web şi Dark Web”.
Rapiditatea cu care Yakuza s-a infiltrat în lumea reală nu s-a replicat și în cea virtuală, utilizatorii japonezi intrând pe piața Dark Web mai târziu decât cei din alte țări de pe continentul asiatic (China, Coreea de Sud, Thailanda, Indonezia etc.). Creșterea numărului de utilizatori niponi ai site-urilor din Dark Web a avut loc spre sfârșitul anului 2012 și începutul lui 2013, japonezii percepând acest mediu ca pe un spațiu alternativ în care se puteau exprima liber, fără constrângerile realității, prin simpla preluare a unei identități anonime. Pentru mulți, posibilitatea exprimării libere s-a tradus prin înființarea unor blog-uri sau jurnale proprii. Mulți utilizatori au preferat platforma BBS – Bulletin Board Systems, care facilita diseminarea rapidă și anonimizată a conținutului.
Totodată, numeroși utilizatori japonezi ai Dark Web sunt implicați în hacktivism, respectiv utilizarea infrastructurii IT&C pentru pătrunderea ilegală în rețelele informatice, cu scopul transmiterii unor mesaje de protest. La fel ca samuraii, aceștia sunt portretizați ca războinici ai justiției sociale „SJW”, luptători pentru cauze sociale sau politice, între acestea aflându-se denuclearizarea (mai ales după catastrofa de la Fukushima), demascarea relelor tratamente la care sunt supuse animalele, diverse probleme de mediu sau politice.
În ianuarie 2016, site-ul producătorului japonez de autovehicule Nissan a devenit victima hacktiviștilor care protestau față de vânătoarea de balenele și delfini în golful japonez Taiji. Dar de anonimitate s-au bucurat și utilizatorii care încercau să își ascundă activitățile ilegale.
Infracțiuni ascunse în Dark Web
Anonimitatea a favorizat dezvoltarea unor forme specializate de antreprenoriat ilegal, materializate prin adevărate consorții de criminalitate cibernetică care funcționează întocmai ca o companie multinațională. Activitățile clasice de contrabandă, prostituție, trafic de droguri, jocuri de noroc derulate de Yakuza de a lungul secolelor au migrat cu ușurință în Dark Web și au devenit și mai greu de contracarat.
Programatori, designeri, arhitecți și administratori de sisteme, coordonați de lideri cu competențe mai mult manageriale decât tehnice dezvoltă produse utilizate de grupările criminale pentru șantaj, extorcare și spălare de bani, exploatând breșele de securitate existente la nivelul companiilor vizate.
Yakuza se află într-un proces continuu de transformare, după cum explica Kakuji Inagawa, unul dintre cei mai cunoscuți lideri ai clanurilor japoneze (cea de-a treia familie Yakuza din Japonia, Inagawa-kai, cu aproximativ 7400 de membri, din 313 clanuri și sediul în Yokohama, Tokyo). Acesta anticipa că în viitor va exista un singur clan dominant la nivel național, organizația urmând modelul economic în care firmele mai mari preiau firmele mici. Inagawa se declara, însă, nemulțumit de comportamentul violent al membrilor tineri ai Yakuza, apropiat de cel al Mafiei. Liderul Yakuza deplângea lipsa de respect a tinerei generații pentru reguli și conduita morală tradițională, explicând astfel apariția unui conflict între generații.
Presa niponă a arătat, în mai multe rânduri, că Yakuza și-a dezvoltat abilitățile cibernetice care vizează obținerea de date compromițătoare, de informații personale sau financiare ce sunt folosite pentru șantaj. Dezvoltarea Dark Web a reprezentat o oportunitate pe care nici conservatoarea Yakuza nu a ignorat-o, deoarece permitea diversificarea activităților și specializarea în domeniul criminalității cibernetice, fără a necesita cunoștințe tehnice. Platformele de tip Ransomware as a Service (RaaS) reprezintă un nou model de afacere pentru dezvoltatorii care închiriază, contra cost, aplicațiile malițioase grupărilor de criminalitate tradițională de tipul Yakuza. Fără să dețină cunoștințe elementare în domeniul IT, grupările criminale folosesc aplicațiile închiriate pentru a iniția atacuri cibernetice și a obține importante sume de bani.
Specialiști în spălarea banilor
Totodată, dezvoltarea tehnologiei, apariția platformelor de blockchain și transferul fondurilor ilicite disimulate în criptomonede, în condiții de anonimitate, au reprezentat noi resurse pentru activitățile de criminalitate și au consolidat reziliența circuitelor de spălare a banilor, identificarea și destructurarea grupărilor fiind deosebit de dificilă.
Potrivit datelor European Money Mule Actions (EMMA), inițiativă a Europol, Eurojust și Federației Bancare Europeane, „mai mult de 90% din tranzacțiile cu bani proveniți din fraude sunt legate de criminalitatea cibernetică”. Traficul cu narcotice atât în forma sa clasică, cât și pe piețele din Dark Web, derulat de Yakuza, este generator de venituri importante, care sunt în prezent spălate prin intermediul criptomonedelor, depozitate ulterior în diferite portofele electronice.
Nivelul de specializare ridicat atins de Yakuza pe acest segment a permis organizației să devină un facilitator pentru alte grupări. Analiza datelor media arată că gruparea de criminalitate niponă a spălat, prin intermediul platformelor de tranzacționare a criptomonedelor, peste 300 de milioane de dolari, în beneficiul diferitelor grupări criminale.
Alternativa metaverse – realitate
În contextul pandemiei declanșate în 2019, societățile europene au accelerat procesul digitalizării, tehnologia interconectând, la nivel intern și extern, toate sectoarele sociale. Prelungirea pandemiei a dus la operaționalizarea unor proiecte și crearea unui nou univers virtual, numit metaverse. Dezvoltarea acestui nou spațiu a constituit o oportunitate de care au profitat inclusiv grupările de criminalitate organizată transfrontalieră. Acest spațiu transcende granițele teritoriale tradiționale și, ca orice teritoriu, devine subiect de dispută pentru diferite grupări, între care se numără și conservatoarea Yakuza.
Noua realitate virtuală a fost prezentată de cofondatorul Facebook Mark Zuckerberg sub forma unei lumi care „vă va permite să împărtășiți experiențe captivante cu alți oameni chiar și atunci când nu puteți fi împreună”. Metaverse-ul Facebook se dorește un spațiu al lumii virtuale care să permită utilizatorilor să se joace, să converseze, să participe la videoconferințe, să se bucure de divertisment sau cumpărături prin intermediul criptomonedelor.
Entuziaștii lumii virtuale
Făcând o analiză a ultimelor decenii, observăm că, în timpul revoluției tehnologice din anii 1990, Japonia a fost liderul conceptului de metaverse. În 1990, compania Fujitsu a lansat oficial Fujitsu Habitat, un serviciu de chat online cu grafică 2D, precursorul unui joc online multiplayer. În 1997, la inițiativa Ministerului Economiei, Comerțului și Industriei, firma NTT Data a testat spațiul său virtual 3D, folosit ulterior pentru comerț electronic (e-commerce). Mall-ul virtual 3D „Machiko”, găzduia peste 30 de magazine și permitea prezența simultană a maxim 200 de utilizatori, care puteau discuta și cumpăra online.
Interesul pentru o lume virtuală în societatea niponă este demonstrat și de jocul Dragon Quest, care poate fi privit și ca un mic metaverse, fiind considerat în prezent jocul național al Japoniei. Construirea unui stat japonez virtual a început cu mai mulți ani în urmă, odată cu inițiativele unor companii de a importa datele de cartografiere 3D ale unor orașe japoneze (Tokyo, Sapporo, Nagoya, Osaka, Kyoto și Fukuoka) pe care artiștii le pot utiliza pentru aplicații virtuale.
Yakuza, reinventată în Metaverse
Tehnologiile și platformele principale ale ecosistemului metaverse înglobează realitatea virtuală tridimensională (3D VR), realitatea augmentată, dezvoltarea open-source, inteligența artificială, IOT, edge computing, comerț electronic, blockchain, plăți peer-to-peer și cu criptomonede sau jetoanele nefungibile (NFT). Toate acestea au rolul de a crea o lume virtuală și pot reprezenta oportunități atât pentru criminalitatea tradițională, cât și pentru cea din spațiul cibernetic. După cum am arătat, cele două forme de manifestare se întrepătrund, își împrumută elemente și uneori chiar se suprapun.
În acest context, crearea metaverse-ului ar putea sta la originea unei noi forme de criminalitate, metacrime. Am putea asista la un „upgrade” al Yakuza? Ar putea fuziona, în metaverse, infracțiunile (șantaj, extorcare, contrabandă, trafic de droguri, spălare de bani, prostituție, jocuri de noroc) mutate de actorii cibernetici în Dark Web și facilitate prin spălarea banilor cu ajutorul criptomonedelor sau prin atacuri cibernetice? Într-un astfel de context, metacrime va reprezenta o fuziune a criminalității tradiționale și a celei cibernetice, care va permite noi forme de manifestare infracțională și va îngreuna activitățile de investigare și destructurare a grupărilor prezente concomitent în stradă, Dark Web și metaverse.
Abstract
An exceptional organized criminal group, Yakuza were once the key to political power in Japan compared to the Italian Mafia. The potential of the Japanese underground world should not be underestimated, if one looks at the progress it has done in the last fifty years or more. Organized crime has grown at a remarkable pace, and once entrenched it is nearly impossible to eradicate. We can conclude that over the past three hundred years, Yakuza have become one of the world’s most successful criminal organizations. Regarding Dark Web, Japan perceives it differently, as an alternative world, where one can express oneself under an anonymous avatar. Japanese users of Dark Web usually are involved in cyber hacktivism, and are concerned with environmental issues like denuclearization, treatment of animals, political hacktivism and other causes. Over the years, huge cartels of cybercrime have formed just like big multinationals do, and activities like prostitution, forgery, narcotics, pornography etc, have migrated easily in Dark Web and became harder to counteract. Maybe we will witness an upgrade when it comes to Yakuza’s activity and creating metaverse will bring forth a new form of criminality – metacrime.
Autori: Raluca Marghescu și Dorin Rânceanu
