În ultimii ani, telefonul inteligent a devenit o extensie a corpului, astfel încât peste tot în jurul nostru vedem oameni care folosesc dispozitivul pentru a citi știrile, a achita facturile, a face cumpărăturile sau a-și gestiona investițiile, totul petrecându-se în mediul virtual. Nevoia de a eficientiza procesele și a economisi cât mai mult timp, pentru a îmbunătăți calitatea vieții, a făcut ca online-ul să devină noul cotidian. Deși plățile electronice nu reprezintă o noutate, iar prima monedă digitală a fost creată acum mai bine de 10 ani (Bitcoin, în 2009), băncile centrale și guvernele naționale încă nu au suficientă încredere în activele monetare virtuale existente pentru a le acredita la scară largă.
Criptomonedele au fost descrise în repetate rânduri ca fiind surse de bule speculative, riscul asociat acestora fiind unul ridicat, cauzat de volatilitatea crescută a prețului de tranzacționare și lipsa reglementărilor specifice din domeniu. Unul dintre avantajele principale ale unui astfel de activ este anonimizarea tranzacțiilor, însă acest lucru a crescut atractivitatea criptomonedelor pentru organizațiile teroriste sau de criminalitate organizată. Acestea folosesc portofele virtuale, echivalentul conturilor bancare, prin care primesc, stochează și transferă criptomonedă pentru a se finanța și a ascunde sursa fondurilor atrase. În repetate rânduri, publicațiile de știri au relatat despre diferite cazuri în care Bitcoin sau alte monede digitale au fost utilizate în cadrul dark web pentru tranzacții ilegale de droguri, arme sau pornografie infantilă.
Câștigători în timpul pandemiei
Odată cu evoluțiile tehnologice și avansul adoptării pe scară tot mai largă a soluțiilor digitale, migrarea banilor către online a devenit naturală. Suplimentar, măsurile luate de autorități pentru controlarea răspândirii noului coronavirus și teama privind infectarea cu SARS-CoV-2 au condus la creșterea fără precedent a comerțului electronic în 2020, de la aproximativ 7%-8% din totalul industriei de comerț în 2019, la 17% în vârful pandemiei, potrivit studiului publicat de platforma de e-commerce VTEX în decembrie 2020. De altfel, se așteaptă ca în următorii doi ani acesta să reprezinte 20% din totalul tranzacțiilor efectuate la nivel global. În Suedia și China plățile cash aproape au dispărut, iar sistemele de plăți digitale precum Paypal, Venmo, Alipay, Wechat sau M-Pesa oferă alternative atractive pentru serviciile oferite de băncile comerciale tradiționale.
Monede virtuale guvernamentale
Pentru a ține pasul cu noul curent și a profita de oportunitățile create de noile tehnologii, principalii factori de decizie în politica economică și monetară analizează posibilitatea adoptării unor monede virtuale guvernamentale (Central Bank Digital Currency – CBDC) care să fie puse la dispoziția întregii populații. Nouriel Roubini consideră că această idee ar putea înlocui un sistem bancar predispus la criză și ar închide ușa „cripto-escrocilor”. Potrivit expertului, CBDC-urile vor atenua nevoia de numerar, conturi bancare sau chiar servicii de plată digitale, permițând oricărei persoane să facă tranzacții prin intermediul băncii centrale. În plus, această formă monetară nu va avea la bază tehnologia blockchain prin care erau create criptomonedele deja existente (Bitcoin, Ethereum, Ripple etc.), ci ar fi conexate băncilor tradiționale. Drept urmare, emiterea de CBDC ar putea înlocui criptomonedele care nu sunt scalabile, ieftine, sigure sau centralizate.
Una dintre principalele probleme ale monedelor virtuale guvernamentale ar fi perturbarea sistemului actual de rezerve fracționare, prin care băncile comerciale pot controla cantitatea de monedă aflată în circulație. În sistemul de rezerve fracționare, doar o parte din valoarea depozitelor atrase de la populație, de obicei 10%, este păstrată pentru garantarea depozitului, în timp ce restul sumei este pusă din nou în circulație prin acordarea de credite.
Christine Lagarde, președintele Băncii Centrale Europene a adus în discuție o a treia variantă (pe lângă criptomodele clasice și CBDC-uri), reprezentată de crearea de parteneriate public-private între băncile centrale și cele private. Potrivit declarațiilor acesteia, persoanele fizice ar putea deține depozite obișnuite la companiile financiare, dar tranzacțiile s-ar realiza în cele din urmă în monedă digitală, între firme. Avantajele metodei prezentate ar consta în plăți imediate, ieftine, sigure și potențial semi-anonime.
O analiză realizată în ianuarie 2020 de Banca Reglementelor Internaționale (numită și Banca de Decontări Internaționale), instituție bancară centrală cu rolul de a oferi servicii specializate băncilor centrale din întreagă lume, a relevat faptul că, la nivel mondial, economiile de piață emergente au trecut de la cercetare la dezvoltarea practică intensivă, fiind conduse de motivații mai puternice decât cele ale băncilor centrale din economiile avansate. Dacă în cazul raportului aferent anului 2018 foarte puține bănci centrale aveau în vedere lansarea pe termen scurt sau mediu a unei CBDC, în 2019 cele care au afirmat că urmează să lanseze foarte curând CBDC reprezintă o cincime din populația globului. În același timp, aproximativ 80% dintre băncile centrale sunt implicate în activități ce au legătură cu emiterea de monede digitale statale, iar 40% au trecut de la faza studiilor la cea experimentală. Doar 10% dintre acestea se află în stadiul pilotării.
Digitalizarea monedei, în teste
În mai 2020, Banca Franței a anunțat că a testat, în colaborare cu Société Générale, utilizarea unei platforme tip blockchain pentru a deconta o tranzacție cu o monedă digitală a băncii centrale. Instituția franceză a declarat că acest experiment este primul dintr-o serie ce va include și alte companii financiare, scopul fiind testarea introducerii unei monede euro virtuale. În cele din urmă, acest lucru va contribui la creșterea automatizării și scurtarea proceselor de plată, precum și la simplificarea infrastructurii pieței și consolidarea securității tranzacțiilor.
Totuși, Banca Populară Chineză se află în stadiul cel mai avansat al acestui proces de adoptare a CBDC-urilor. China testează deja la scară largă o nouă monedă digitală națională. Până în prezent, testele au vizat tranzacții cu sume reduse și retaileri mici, în orașe mari și regiuni economice diverse. Autoritățile chineze au declarat că acest proiect le-ar putea ajuta în încercarea de extindere a influenței yuanului la nivel internațional, vizând chiar detronarea dolarului american. Despre aceasta, Frank Xie, profesor la University of South Carolina Aiken, consideră că va spori controlul statului asupra societății și economiei, fiind vorba despre un regim comunist.
Luând în considerare perspectivele pezentate, putem afirma că actualul context favorizează accelerarea curentului de migrare către online, iar domeniul financiar-bancar nu este străin de această tendință. Totuși, numerarul va continua să fie cel mai utilizat instrument de plată, cel puțin în viitorul apropiat. La nivel global, dezbaterile privind crearea unor monede virtuale naționale au valențe nu doar economice, ci și politice, acestea având potențialul de a reechilibra balanța puterilor.
Abstract
Evolutions in technology and digital field have led to economic changes such as an increased appetite for using electronic payment services. This way, the online environment has become more popular, while the offline environment has been left behind. A good reason for Central Banks to make steps towards understanding and even implementing their own digital currencies, with China and France being some of the most advanced states regarding this process.
Autor: Elena Cristina Popescu
