Globalizarea este un proces care a avut efecte în toate domeniile esențiale, a modificat percepții și comportamente, ce se pot traduce pe de o parte în beneficii, iar pe de altă parte în dezavantaje. Între acestea din urmă se regăsesc perpetuarea amenințărilor hibride și permeabilitatea ridicată a granițelor. În același timp, monopolul statal asupra informației este limitat considerabil, iar avantajele în acest caz se pot traduce în interconectarea diferitelor societăți și culturi, precum și interdependența economică, care reduce riscul izbucnirii unor conflicte. În ceea ce privește globalizarea culturală, aceasta a condus la dezvoltarea relațiilor internaționale și înțelegerea celorlalte popoare prin intermediul obiceiurilor, tradițiilor și expresiilor artistice ale diferitelor comunități. Globalizarea a permis libera circulație a bunurilor, mărfurilor, capitalului și a persoanelor, dar, odată cu acestea, a amenințărilor.
Astfel, pentru a putea controla efectele emergenței amenințărilor asimetrice provenite din spații externe, adică din culturi diferite, a fost nevoie de mai mult decât simpla înțelegere a fundamentelor comunității respective. Prin urmare, a devenit necesară stăpânirea unui element-cheie pentru fiecare cultură – limba. Deși exprimarea verbală reprezintă aproximativ 7% din comunicare, de cele mai multe ori ne aflăm în imposibilitatea de a percepe restul de 93% din interacțiune, din cauza barierelor de limbaj.
Obstacole în calea cunoașterii
În prezent, strategiile de securitate națională ale majorității țărilor europene includ conceptul de „apărare comună”, sau „securitate comună”, concept care se află în strânsă legătură cu principiul „need-to-share”, ca efect al atentatelor din 11 septembrie 2001, ce nu au putut fi prevenite. În fond, intelligence-ul este valoros doar dacă poate fi împărtășit cu consumatorii care au nevoie de el, iar ca să fie considerate utile, informaţiile trebuie să fie în primul rând înțelese. Ca expresie a promovării conceptului de securitate comună a luat naștere NATO și, odată cu Alianța, și efortul de a promova interoperabilitatea forțelor militare dintre toate statele membre. Bariera de limbaj nu afectează doar relația cu partenerii externi, ci și culegerea de informații pe teritoriul național, atunci când între cei doi interlocutori nu există o limbă comună cunoscută sau gradul de cunoaștere a acesteia este diferit, ca de exemplu în domeniul HUMINT (culegerea de informații din surse umane). Pentru eliminarea acestei bariere, marea majoritate a instituțiilor de apărare utilizează traducători experți, specializați pe diverse limbi străine de interes.
Deși sunt o soluție bună în cazul parteneriatelor externe, traducătorii nu reprezintă idealul în cazul HUMINT, dacă ținem seama de principiul need-to-know (nevoia de a cunoaște) și de faptul că o informație sensibilă este cu atât mai coruptibilă, cu cât este cunoscută de mai multe părți. Mai mult decât atât, ar însemna ca numărul de persoane care cunosc limbile rare la un nivel avansat ar trebui să fie aproape egal cu numărul de angajați din respectiva instituţie de apărare, ceea ce înseamnă resurse materiale considerabile. De asemenea, trebuie luat în calcul și faptul că participarea unor traducători la misiunile pe teren derulate de trupele NATO poate fi dificilă, necesitând o foarte mare pregătire tactică în avans. Luând în considerare toate aceste motive și făcând uz de toate beneficiile globalizării, atenția a fost îndreptată către stabilirea unui sistem eficient de comunicare, pentru a depăși, sau măcar reduce, efectul acestor bariere.
Soluții inteligente împotriva barierelor lingvistice
Astfel, armata americană a început, în anul 2012, dezvoltarea unui sistem care să permită traducerea în timp real a unui dialog, sau a unui document. Proiectul, cunoscut și sub numele de MFLTS (Machine Foreign Language Translation System) a suferit modificări și actualizări în perioada de testare, ajungând la forma finală în anul 2016. Cu toate acestea, a fost utilizat mai degrabă pentru verificarea acurateței traducerii realizate de resursa umană specializată, decât pentru înlocuirea acesteia.
Urmărind același scop, compania Airbus, unul dintre liderii globali în sectorul aerospațial, a dezvoltat un dispozitiv portabil pentru a facilita comunicarea dintre două părți care nu vorbesc aceeași limbă, precum și un dispozitiv autonom de recunoaștere a cuvintelor dactilografiate și scrise de mână. Sistemul de dialog portabil şi autonom a fost creat pentru a realiza traduceri între franceză, arabă şi engleză, utilizând capabilităţi vocale sintetice pentru a verbaliza textul sau captarea fişierelor vocale şi transcrierea acestora în limba dorită. Acest dispozitiv permite recunoaşterea cuvintelor dactilografiate sau scrise de mână, având şi funcţia de regăsire a acestora în documente digitalizate sau pe hârtie.
Globalizarea este cea care a intensificat schimbul de informații şi tehnologie între marile companii mondiale şi a permis modernizarea şi rafinarea mecanismelor de comunicare. Necesitatea de a comunica, indiferent de mediul din care provin participanții acestei interacţiuni, poate fi şi cel mai bun aliat în contracararea efectelor barierei lingvistice. În prezent, contribuția inteligenţei artificiale la depășirea barierelor lingvistice se adaugă eforturilor globale pentru eliminarea oricăror obstacole din calea comunicării între oameni provenind din zone lingvistice și culturale diferite.
Abstract
Globalization has affected all states equally and produced changes that make the world as it was 100 years ago seem rather unimaginable. In terms of communication, breaking down language barriers that may prevent defense institutions, such as NATO, reach their goal – common security – is a major concern. Technology continues to gain momentum (see the Machine Foreign Language Translation System) as people become more concerned with understanding each other. This article shows the progress made so far in terms of breaking down linguistic barriers.
Autor: Camelia Ştefan
