Apariţia unor zone noi de conflict la nivel mondial, dar şi executarea unor atacuri teroriste în diferite ţări europene au determinat creşterea importanţei măsurilor de securitate şi adaptarea direcţiilor de acţiune la noile provocări de securitate.
Terorismul
Fenomenul terorismului a cunoscut o intensificare pe continentul european, întâi prin atacuri concertate cu semnificaţii ideologice, iar, ulterior, prin acţiuni de tip „lup-singuratic”, asumate sau nu de facţiuni tot mai scindate ale Al-Qaeda sau Daesh. Recrutarea de adepţi ai unor ideologii fundamentalist-extremiste a devenit mai facilă prin utilizarea unor metode de propagandă teroristă online şi realizarea unor conexiuni virtuale prin intermediul Social Media şi a platformelor de gaming. Criteriul principal de alegere a publicului ţintă a rămas acelaşi: criza de identitate a populaţiei tinere. Dacă, iniţial, pregătirea viitorilor adepţi necesita deplasarea pe teritoriul altui stat, în prezent acesta se poate realiza şi virtual, scăzând riscul expunerii membrilor grupărilor teroriste şi îngreunând măsurile de contracarare. Tot în zona virtuală a trecut şi finanţarea activităţilor teroriste prin intermediul donaţiilor, realizate acum cu ajutorul aplicaţiilor online, de multe ori din surse ilegale.
Pe fondul acestor realităţi, lupta împotriva terorismului a continuat să rămână o prioritate a Serviciului Român de Informaţii, cu accent pe identificarea şi neutralizarea acţiunilor tuturor persoanelor implicate în activităţi cu risc terorist, dar şi pe descurajarea prozelitismului radical, inclusiv în mediul online.
Amplificarea fluxurilor migratorii din areale marcate de insecuritate, inclusiv în proximitatea României, a evidenţiat riscurile la care este expus direct fiecare cetăţean. În acest context, rolul cetăţeanului a suferit o transformare, din cel de consumator de securitate în cel de participant activ la realizarea securităţii, în acord cu noua viziune strategică a SRI, care pune accent pe componenta de awareness, ca demers asumat de Serviciu pentru îndeplinirea misiunii de prevenire a ameninţărilor la adresa securităţii naţionale.
Războiul de nouă generaţie
Ameninţările clasice, de tip militar, au fost înlocuite de noile forme ale războiului hibrid, definit de analistul politic Dan Dungaciu ca „război nedeclarat de către state/…/, în care componenta militară nu este asumată explicit şi nici singulară”. Acest „război de nouă generaţie” s-a manifestat în special prin atacuri informaţionale şi provocări în spaţiul cibernetic.
Circumscris războiului informaţional, propaganda clasică a luat forma fenomenului fake news, materializat prin fluxuri de știri false și conturi fictive, devenind o amenințare actuală reală. În acest context, statele europene au iniţiat demersuri pentru schimbarea legislației naționale și crearea unui „standard european unic” privind prevenirea şi combaterea propagandei online.
În mediul privat, platformele de socializare Twitter și Facebook au suspendat conturi suspecte de dezinformare, iar Google a dezactivat canale YouTube implicate în campanii de influenţare. De asemenea, Instagram a oferit posibilitatea raportării postărilor false, iar LinkedIn a blocat sau eliminat milioane de conturi false, unele dintre ele având asociate imagini create cu ajutorul inteligenţei artificiale. Toate aceste demersuri au fost întreprinse într-o încercare a platformelor de socializare de a-şi păstra credibilitatea şi, implicit, utilizatorii reali.
Şi provocările cibernetice au cunoscut o intensificare neimaginată până în prezent, un atac cibernetic bine orchestrat putând paraliza o ţară, la fel cum în trecut ar fi putut să o facă numai o invazie străină. Potrivit unui document de informare publicat de Curtea Europeană de Conturi la începutul anului 2019, consolidarea securităţii cibernetice în Uniunea Europeană trebuie să înfrunte provocări multiple.
Documentul grupează provocările la adresa securităţii cibernetice în patru mari categorii: cadrul legislativ şi de politici; finanţarea şi cheltuielile; consolidarea rezilienţei cibernetice; eficacitatea răspunsului la incidentele de securitate. În opinia Curţii, pe măsură ce creşte riscul de a deveni victime ale infracţiunilor informatice sau ale unor atacuri cibernetice, statele membre trebuie să îşi întărească rezilienţa, „prin consolidarea guvernanţei, prin dezvoltarea competenţelor şi creşterea gradului de conştientizare şi prin îmbunătăţirea coordonării”, pentru a permite Uniunii Europene să devină „cel mai sigur mediu digital din lume”.
Adaptarea la un nou mediu de securitate
Dinamica mediului de securitate a impus şi instituţiilor din România cu responsabilităţi în domeniu o schimbare în ceea ce priveşte reacţia la evenimente negative neprevăzute, aşa-numitele „lebede negre”. Treptat, accentul a trecut de la stabilirea de modalităţi de răspuns către consolidarea capacităţii de rezilienţă. Rezilienţa, înţeleasă ca şi abilitate de revenire la normal după înregistrarea unui şoc, a devenit tot mai rapid un deziderat într-o lume în care provocările sunt din ce în ce mai diverse şi provin din direcţii greu de anticipat prin mentalităţile instituţionale clasice. Însă robusteţea unei societăţi nu trebuie măsurată doar prin capacitatea de a reveni la normal în urma şocurilor, ci şi prin abilitatea de a învăţa şi a se perfecţiona în urma situaţiilor dificile prin care trece la un moment dat.
Abstract
In an ever-changing technological environment, the security challenges have new ways of expression, ranging from terrorism or migration to hybrid war. Romania, through its intelligence community, has been fighting against threats to the democratic values, with focus on preventing risks and developing an awareness program, as part of the approach to avert unexpected events.
Autor: Iuliana Călin
