Dimensiunea securităţii în Europa de Est a cunoscut transformări profunde în ultimii 30 de ani. Destrămarea Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste (URSS) şi declararea independenţei statelor componente a schimbat evoluţia geopolitică din regiune. Transformarea Republicii Moldova într-un nou stat, independent faţă de Moscova, a presupus o nouă construcţie instituţională care a inclus şi structurile din domeniul securităţii naţionale.
În contextul dezmembrării URSS, în urma numeroaselor proteste de stradă şi adoptării unei politici de distanţare a Chişinăului faţă de politicile impuse de Moscova cum ar fi neparticiparea la referendumului asupra menţinerii URSS din 17 martie 1991, pe 27 august 1991 Republica Moldova a adoptat în Parlament propria Declaraţie de Independenţă. Recunoaşterea oficială pe plan internaţional a noului stat a fost obţinută la 2 martie 1992.
Primul deceniu de libertate
În încercarea de a se delimita de trecutul sovietic, în Republica Moldova a fost creată o nouă arhitectură a instituţiilor de securitate. Astfel, la 9 septembrie 1991, printr-un decret prezidenţial, Comitetul Securităţii de Stat al Republicii Moldova (componentă a fostului KGB) a fost desfiinţat.
La aceeaşi dată a fost înfiinţat Ministerul Securităţii Naţionale (MSN) a Republicii Moldova aflat în componenţa Guvernului de la Chişinău. Noua instituţie păstra aceleaşi elemente de organizare şi acelaşi personal din perioada anterioară.
Atribuţiile MSN au fost extinse, incluzând paza frontierei de stat, începând din anul 1992. În responsabilitatea acestui minister se afla şi sectorul de graniţă cu România. Din anul 1993 şi contraspionajul militar a intrat în competenţa MSN. Ministerul a fost condus, în ultimul deceniu al secolului trecut, de Anatol Plugaru (1991-1992), Vasile Calmoi (1992-1997), Teodor Botnaru (1997-1999), Valeriu Pasat (1999).
La 16 noiembrie 1999, în timpul mandatului lui Valeriu Pasat, MSN a devenit Serviciul de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova (SIS). O lună mai târziu, pe 23 decembrie 1999, a fost adoptată în Parlament legea nr.753-XIV cu privire la Serviciul de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova. La începutul anului 2000, domeniul de activitate al Serviciului de Informaţii a fost restrâns, din atribuţiile sale fiind eliminată paza frontierei. Această misiune a fost încredinţată nou-înfiinţatului Departament al Trupelor de Grăniceri al Republicii Moldova. În anul 2002, pentru instruirea viitorilor ofiţeri ai SIS, în cadrul Centrului de Instruire al SIS este înfiinţat Institutul Naţional de Informaţii şi Securitate „Bogdan Întemeietorul Moldovei” (INIS), cu statut de instituţie de învăţământ superior.
Planul de reformare a SIS 2014-2018 prevedea, între obiective, cooperarea INIS cu alte instituţii de instruire în domeniul securităţii din alte state şi schimbul de experienţă. În acelaşi plan era prevăzută crearea unui laborator lingvistic pentru studierea limbilor străine în concordanţă cu direcţiile de activitate ce trebuiau acoperite.
Cooperarea SIS Moldova cu partenerii externi se realizează şi prin schimbul de informaţii, nu doar la nivelul instruirii. Potrivit datelor publicate pe propria pagină de internet, SIS are ca obiectiv aderarea la platformele informative regionale, stabilirea şi promovarea relaţiilor bilaterale şi multilaterale cu instituţiile de profil din alte state. Această colaborare este determinată de orientarea externă a Republicii Moldova, care urmăreşte integrarea în structurile europene.
Atribuţii
SIS desfăşoară activităţi informative, contrainformative şi de combatere a acţiunilor care atentează la starea de securitate a statului.
Încă de la înfiinţare, SIS a avut şi competenţe în domeniul urmăririi penale, activitate specifică structurilor de poliţie. După 2005, urmând modelul serviciilor occidentale de informaţii, acest atribut a fost scos din competenţa Serviciului, prin Legea nr. 177-XVI.
În ceea ce priveşte relaţia cu beneficiarii, serviciul moldovean este obligat prin lege să informeze Parlamentul, Preşedintele Republicii Moldova, Guvernul şi alte autorităţi publice cu atribuţii în asigurarea securităţii naţionale.
Cumulând activităţile informative şi contrainformative, SIS trebuie să obţină date care să contribuie la asigurarea securităţii naţionale, să descopere, să prevină şi să contracareze activităţile subversive şi informative ale serviciilor şi organizaţiilor străine. De asemenea, serviciul moldovean este responsabil de măsurile de asigurare contrainformativă a Ministerului Apărării, Ministerului Afacerilor Interne şi a organelor de control şi vamale, precum şi de măsurile destinate siguranţei unor obiective strategice ale statului.
În plan extern, SIS are misiunea de a asigura securitatea ambasadelor Republicii Moldova de pe teritoriul altor state.
Domenii de activitate
Sfera activităţilor SIS este una extinsă, din aceasta făcând parte atât activităţile specifice serviciilor externe, cât şi interne civile şi militare. Astfel, serviciul moldovean are ca domenii de competenţă activitatea informativă externă, contraspionajul, contrainformaţiile militare, apărarea ordinii constituţionale, asigurarea securităţii informaţionale, combaterea terorismului şi protecţia secretului de stat.
Activitatea de combatere a terorismului este realizată de Centrul Antiterorist al SIS, o componentă informativă care asigură coordonarea măsurilor de prevenire şi combatere şi de Detaşamentul cu Destinaţie Specială „Alfa”. Acesta este specializat în combaterea terorismului pe teritoriul ţării şi a actelor teroriste care pot afecta viaţa cetăţenilor moldoveni din afara graniţelor.
În plus, Detaşamentul cu Destinaţie Specială „Alfa” are în responsabilitate anihilarea activităţii de crimă organizată, eliberarea ostaticilor şi reţinerea infractorilor daţi în urmărire generală.
În ceea ce priveşte protecţia secretului de stat, pe lângă atribuţiile specifice, SIS Moldova are posibilitatea de a elabora, împreună cu alte autorităţi publice, şi de a prezenta Guvernului proiecte de acte normative.
Pentru a asigura starea de securitate în domeniile de competenţă, SIS concepe şi pune în practică măsuri pentru descoperirea, prevenirea şi contracararea oricăror acţiuni violente care au ca scop schimbarea ordinii constituţionale, subminarea suveranităţii, independenţei şi integrităţii statului, acţiunilor ce duc la declanşarea unui război civil sau a altor acţiuni militare îndreptate împotriva statului, acţiunilor ce ameninţă domenii vitale ale economiei, lezează drepturile şi libertăţile cetăţenilor, pun în pericol oficialii din alte state prezenţi pe teritoriul Republicii Moldova, spionajul, trădarea şi criminalitatea organizată.
Între atribuţiile Serviciului se află şi asigurarea securităţii şi funcţionării sistemelor speciale de telecomunicaţii, asigurarea tehnică a interceptărilor, evaluarea integrităţii constituţionale, asigurarea curieratului diplomatic şi a celui special.
Conducere şi control
SIS este condus de un director propus de Parlament şi validat de o majoritate parlamentară. În acest moment funcţia de director este deţinută de Alexandru Esaulenco, fost director adjunct şi fost şef al Direcţiei Contrainformaţii Militare. Adjunctul directorului este Artur Gumeniuc.
În ceea ce priveşte coordonarea activităţii, Colegiul Serviciului de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova este organul suprem de control şi coordonare. Colegiul aprobă concepţiile şi adoptă deciziile pentru problemele importante de securitate naţională. De asemenea, direcţiile prioritare de acţiune sunt trasate tot de Colegiu, în baza unui regulament propriu.
Auditul public extern privind activitatea Serviciului este realizat de Comisia pentru Securitate Naţională din Parlament. Din punct de vedere al respectării legislaţiei, Procuratura Generală are responsabilitatea de a supraveghea acţiunile întreprinse de Serviciu, iar controlul activităţii financiare este realizat de Curtea de Conturi.
Abstract
The Security and Intelligence Service of the Republic of Moldova was influenced by the evolution of the state. A particular aspect of the Service is that it has both internal and external jurisdiction. Still, the transition from totalitarianism to democracy is shown by the competences of the Service, which have been adapted to the new politic regime. Over the years, new legislation regulated the SIS architecture, competences and democratic control.
Autor: Irinuca Cosma
