Securitatea naţională reprezintă cel mai important „bun public“ oferit de stat cetăţenilor săi, o condiţie sine qua non a oricărei societăţi. Acest „bun“ depinde foarte mult de percepţia şi modul de raportare a populaţiei la dinamica riscurilor, vulnerabilităţilor şi ameninţărilor într-un climat aflat în continuă schimbare.
Unul dintre obiectivele-cheie ale războiului informaţional este distorsionarea percepţiei populaţiei prin propagandă şi dezinformare. În plus, beneficiind de avantajele avansului tehnologic, războiul informaţional derulat pe termen lung se impune ca un fenomen de amploare care poate eroda şi submina sistemul de securitate al unei ţări.
În contextul în care societatea actuală este marcată de o scădere a încrederii în lideri şi instituţii, propaganda agresivă, manifestată pe diverse canale de comunicare, în special în mediul online, tinde să determine mutaţii cu un profund impact negativ în mentalul colectiv. Pe acest fond generat de neîncredere, instabilitate, nelinişte, individul de azi experimentează o permanentă stare de angoasă care îi exacerbează sensibilitatea şi îl orientează spre certitudinile oferite de un anumit grup la care este afiliat. Astfel, acesta devine influenţabil şi susceptibil de reacţii emoţionale (Domenach, J.M., Propaganda politică, 2004, p.12), respectiv o ţintă sigură pentru orice tip de propagandă. Mai mult decât atât, diseminarea informaţiei, însoţită şi potenţată de imagini sugestive, poate conduce la concentrări de oameni, gata de reacţii dintre cele mai emoţionale şi mai violente.
O propagandă eficientă
Chiar dacă nu este o ştiinţă per se, propaganda este o tehnică ce apelează la rezultatele uneia sau mai multor ştiinţe. După modalităţile de acţiune şi efectele generate, se consideră că propaganda foloseşte rezultatele ştiinţifice ale psihologiei şi sociologiei, care au ca obiect de studiu fiinţa umană luând în considerare capacităţile, limitele, aşteptările şi nevoile individului. Astfel, se poate spune că ea este expresia acestora, evoluează şi se rafinează odată cu ele.
O acţiune propagandistică eficientă în mediul online presupune o analiză atentă a acestuia şi a individului ţintă, a grupurilor din spaţiul virtual, a legilor de formare şi dezintegrare a lor, a influenţelor de masă, a limitelor pe care le impune cadrul social.
Modurile de persuadare şi temele potrivite sunt alese în urma investigaţiilor temeinice realizate în mediile ţintă. Aceasta întrucât un tip de propagandă extrem de eficient într-o situaţie poate fi total nepotrivit în alt context, astfel încât circumstanţele nu pot fi intuite ca fiind potrivite sau nu, ci doar serios studiate.
În cazul propagandei digitale, impactul la adresa securităţii naţionale poate fi unul ridicat. Ideile vehiculate atât în interiorul unei ţări, cât şi în afara sa au potenţialul de a destabiliza şi vulnerabiliza statul şi instituţiile sale.
Instabilitate, insecuritate, criminalitate și dezordine
În prezent, mai multe societăţi se confruntă cu instabilitate, insecuritate, criminalitate şi dezordine potenţate de posibilităţile ofertante ale mediului virtual. În contextul în care informaţia este din ce în ce mai abundentă, iar direcţiile de acţiune şi percepţiile tind să se formeze pe reţelele de socializare, se impune sensibilizarea şi conştientizarea opiniei publice în sensul analizării conţinutului media în mod critic şi reflexiv. Mai mult decât atât, pe fondul asaltului informaţional cu care ne confruntăm este absolut necesar să verificăm informaţiile primite, emitenţii şi canalele de diseminare alese.
În „noua lume digitală“, realitatea este aceea că reţelele sociale tind să preia controlul circuitului informaţiei şi să genereze modificări consistente în percepţia mentalului colectiv. Mai mult decât atât, forţa reţelelor sociale poate conduce la schimbări în agenda politică a unui stat.
Recent, jurnaliştii care investighează cazul Panama Papers au dezvăluit existenţa unor investiţii ale firmelor deţinute de statul rus în platformele de socializare Facebook şi Twitter. Astfel, potrivit informaţiilor obţinute de International Consortium of Investigative Journalists, o importantă instituţie financiară controlată de Kremlin, VTB Bank, a direcţionat, în urmă cu şase ani, 191 de milioane de dolari către DTS Global, un fond de investiţii înfiinţat de un miliardar rus. Banii au fost folosiţi pentru achiziţia unui important pachet de acţiuni la compania americană Twitter.
De asemenea, o importantă investiţie în compania Facebook a avut în spate fondul de investiţii menţionat în asociere cu un offshore înfiinţat de o altă companie controlată de Kremlin, respectiv Gazprom.
Potrivit jurnaliştilor de investigaţie, deşi aceste investiţii nu demonstrează că Twitter şi Facebook au fost în vreun fel influenţate de Moscova, ele arată interesul financiar al Kremlinului pentru piaţa platformelor de socializare din Statele Unite, iar dezvăluirile vin într-un moment în care Congresul anchetează o posibilă campanie de dezinformare, desfăşurată în mediul virtual, care a favorizat un anumit candidat la Casa Albă. În spaţiul public Rusia a fost acuzată că s-ar fi aflat în spatele acestei campanii.
În urmă cu o lună, un reprezentat al Twitter a recunoscut, în faţa Congresului american, că postul de televiziune Russia Today, un instrument de propagandă al Kremlinului, a sponsorizat cu 274.000 de dolari, conţinuturi destinate publicului american, în anul alegerilor prezidenţiale din Statele Unite.
Minimizarea efectelor propagandei
În societatea actuală, în care propaganda este disimulată în spatele ştirilor aparent obiective şi a statisticilor, succesele înregistrate de demersurile propagandistice sunt considerabile. În contrapondere, conştientizarea punctelor sensibile ale societăţii informaţionale, în care reţelele sociale tind să devină noi centre de putere, impune ca prioritate pentru autorităţi stabilirea unei strategii care să minimizeze efectele negative ale propagandei.
La nivel instituţional, acţiunile de propagandă iniţiate în mediul online pot fi contracarate printr-o campanie de contra-propagandă coerentă care să evidenţieze şi să demaşte tentativele de influenţare, dezinformare şi de manipulare venite din partea unor structuri adverse care încearcă să pericliteze activitatea şi principiile de funcţionare ale instituţiilor statului.
Un alt grup de reacţie ar putea fi media. Au apărut foarte multe platforme online noi, iar popularitatea acestora şi a social media este în creştere. În acelaşi timp, media tradiţională a scăzut în audienţă. Soluţia pentru diminuarea propagandei ar putea fi furnizarea unui echilibru bazat pe informaţii veridice. În acest sens, apariţia unor ghiduri de educare, atât printre profesionişti, cât şi pentru public, ar fi foarte benefică. Spre exemplu, ghiduri despre cum să înţelegi dacă o ştire este falsă sau adevărată sau despre ce înseamnă, de fapt, propaganda.
Astfel, în contextul creşterii popularităţii platformelor online şi a social media este cu atât mai acută necesitatea sensibilizării şi conştientizării opiniei publice, prin apelul la creşterea nivelului de educaţie în rândul cetăţenilor, care trebuie îndrumaţi să analizeze un conţinut în mod critic şi reflexiv. De asemenea, este necesară sublinierea rolului important al educaţiei şi al formării de calitate în domeniul jurnalismului, pentru a produce analize jurnalistice la standarde editoriale exigente. În acest sens, o importanţă deosebită are conştientizarea autorităţilor privind nevoia de consolidare a pluralismului mass-media cu respectarea principiilor obiectivităţii, imparţialităţii şi independenţei şi iniţierea unor demersuri de elaborare a unui statut al mijloacelor de difuzare capabile să garanteze integritatea informaţiei.
Abstract
Propaganda with its new digital facet is currently being used as a political and social means of spreading information in order to persuade and influence the attitudes, beliefs and behaviors of a specific group of people, organization or country. Nowadays, with the use of technology, the effects of propaganda are more significant than they were in the past with long-term consequences on the level of state integrity and national security. In addition, modern propaganda operating through social media makes more and more people susceptible to it since the propagandistic messages are transmitted more rapidly to different corners around the world. What is more, within the new digital world, social media networks tend to take control of the information circuit, being able to generate changes on the political agenda of a state, on the one hand, and on people’s mentality, on the other.
Autor: Mihaela David
