Ca șef al Frontului de Vest, Aurelian Andra a întocmit mai multe lucrări de sinteză cu caracter militar, economic, politic și social despre Ungaria, ca de exemplu: Revizionismul maghiar, Substratul provocărilor ungurești la adresa României, Corpul expediționar ungar, Minoritarii în armata maghiară, Aviația ungară, Ungaria-Fortificații, Ungaria – organizații iredentiste și formațiuni paramilitare.
Pentru meritele deosebite în activitatea de șef al Frontului de Vest, Aurelian Andra a fost decorat cu Coroana României, clasa a V-a, în anul 1942 și cu Vulturul german, în 1943.
Rămas invalid, în urma luptelor pentru eliberarea Transilvanei de Nord, a fost decorat cu Steaua României clasa IV și ordinul Victoria, dar arestat și anchetat de securitatea poporului. Așa a intrat în istoria frontului secret generalul erou Aurelian Andra unul din cei mai buni ofițeri de informații din istoria serviciilor de informații românești.
Andra Aurelian s-a născut la 30 martie 1898 în localitatea Șicula, județul Arad dintr-o familie de țărani cu o avere de 4 hectare, care a rămas moștenire la 8 copii . În anul 1910 elevul eminent Andra Aurelian, după ce a terminat 6 clase primare în comuna natală, la intervenția și insistențele preotului și ale învățătorului din comună și ale părinților săi Florian (tatăl) și Sofia (mama), a intrat în clasa I la Liceul românesc din Brad.
După ablolvirea a patru clase de liceu, din 1914 se înscrie în anul I la școala normală din Arad, dar neavând banii pentru taxe pleacă la Brașov pentru a continua liceul teoretic . Începând cu 1 noiembrie 1916 urmează cursurile de ofițeri în rezervă de la Budapesta , neputând fi avansat ofițer pentru că nu avea bacalaureatul și cinci luni de serviciu pe front, fiind trimis pe front în Italia. Înapoiat de pe front este avansat sublocotenent și ca urmare a faptelor de arme săvârșite primește trei decorații și o medalie.
Din luna mai 1920 este activat ca sublocotenent și repartizat la Regimentul 23 Brașov, iar din 1923 urmează cursurile Școlii Speciale de Infanterie București, după care este avansat locotenent, iar în perioada 1927- 1929 urmează cursurile Școlii Superioare de Război, fiind avansat la gradul de căpitan în 1930.
Din 1 octombrie 1936, devine șef la Biroul 2 informații din cadrul Diviziei a 6-a Focșani, după care este mutat la Serviciul Special de Informații ca referent militar pentru Ungaria în cadrul Frontului de Vest, fiind promovat în această funcție la recomandarea maiorului Gheorghe Ionescu Micandru, având în vedere cunoștințele sale foarte bune de limbă maghiară.
În iulie 1940, după prăbușirea avionului cu șefii Frontului de Vest (Mihai Averescu și maior Scorțeanu), la conducere a fost numit căpitanul Ion Bălteanu, iar din 16 iulie 1940 până în 9 mai 1944, funcția de șef al Frontului de Vest a fost îndeplinită de Aurelian Andra.
În perioada cât a avut ca șef pe Aurelian Andra, Frontul de Vest era compus din 9-12 ofițeri și funcționari civili: un referent politic pentru Ungaria, funcționar civil; un referent politic pentru celelalte țări din Vest (Slovacia, Austria, Germania, Franța, Belgia, Olanda, Anglia și America); 5 translatori de limbă maghiară, funcționari civili (un translator de limbă maghiară la Centrul Informativ „Turda”; un translator de limbă cehă; un translator de limbă franceză; 3 translatori de limbă germană; doi translatori de limbă engleză; un secretar la Biroul de Evidență; 3 funcționari-dactilografi.
Ca șef al Frontului de Vest, Aurelian Andra a întocmit mai multe lucrări de sinteză cu caracter militar, economic, politic și social despre Ungaria, ca de exemplu: Revizionismul maghiar, Substratul provocărilor ungurești la adresa României, Corpul expediționar ungar, Minoritarii în armata maghiară, Aviația ungară, Ungaria-Fortificații, Ungaria – organizații iredentiste și formațiuni paramilitare. Pentru meritele deosebite în activitatea de șef al Frontului de Vest, Aurelian Andra a fost decorat cu Coroana României, clasa a V-a, în anul 1942, și cu Vulturul german, în 1943.
A activat din 14 septembrie 1944 ca șef al Marelui Stat Major al Diviziei 7 infanterie, aflată pe front în sectorul Turda, iar la 25 septembrie a fost trecut pe aceeași funcție la Divizia a 6 –a infanterie din sectorul Târgul Mureș, participând la operațiunile ofensive de forțare a Mureșului, de cucerire a înălțimilor de la nord – vest de Mureș, până la 25 octombrie 1944 când este rănit în luptele de la Nord de localitatea Mociu (Cămărașu).
Disponibilizat din 22 iulie, este trecut în rezervă ca invalid de război, clasat 60%, fiind avansat general de brigadă. Securitatea dispune arestarea sa la 21 iulie 1951 pentru trecutul său de fost ofițer SSI, fără a se găsi nimic compromițător la percheziția efectuată, care ar fi interesat securitatea poporului.
Cu toate acestea generalul Andra Aurelian va fi suspus unor cercetari amănunțite și unor interogatorii prelungite, fiind încarcerat cu alți ofițeri SSI la Penitenciarul Făgăraș, prelungindu-i-se mandatul de arestare până la 31 ianuarie 1956 cu toate că era grav bolnav . Eliberarea sa se face la 11 ianuarie 1956 prin ordinul Ministerului de Interne nr. 836.
Despre optimismul și încrederea sa, colonelul Popescu Gheorghe Ioan , șeful frontului de Sud , menționa că era optimist deoarece, spunea el, din moment ce am lucrat pe front nu are ce învinuiri să ne aducă.
Aceasta este povestea vieții generalului de brigadă Andra Aurelian, rămas invalid, în urma luptelor pentru eliberarea Transilvaniei de nord și decorat cu Steaua României clasa IV și ordinul Victoria.
Un erou uitat al fronturilor secrete și de război, despre care un subaltern, inginerul translator de limbă maghiară spunea: Era un șef foarte sever având pretenții față de subalterni de a-și face datoria în mod conștiincios. Era devotat cauzei naționale și căuta să se achite de îndatoririle lui chiar dacă acestea nu-i plăceau.
Autor: Tiberiu Tănase
