În contextul în care în România există aproximativ 5 milioane de adulți fumători, piața neagră a țigaretelor s-a situat, conform studiului realizat de Novel Research în luna mai 2021, în jurul valorii de 10% din totalul consumului la nivel național. Această piață este alimentată prin contrabandă, infracţiune care presupune introducerea sau scoaterea din țară, prin orice mijloace, a bunurilor sau mărfurilor, prin alte locuri decât cele stabilite pentru controlul vamal. Amploarea fenomenului este demonstrată și de faptul că această infracțiune, care figura în categoria amenințărilor la adresa securității naționale în Legea 51/1991, continuă să fie o temă importantă în Strategia Națională de Apărare a Țării 2020 – 2024.
Dat fiind nivelul ridicat al accizelor, introducerea țigaretelor de contrabandă pe teritoriul Uniunii Europene reprezintă o activitate constantă a grupărilor de criminalitate organizată. Graniţa comună cu Serbia, Ucraina şi Republica Moldova transformă România într-un teritoriu tatonat frecvent de grupările de criminalitate organizată care încearcă, prin metode variate şi inovative, să evite măsurile de securitate şi să exploateze orice breşă identificată.
Piaţa neagră autohtonă şi cea europeană sunt alimentate în general cu ţigarete contrafăcute sau procurate de pe piața legală din alte state (inclusiv din duty-free-uri). În ultimul an, cel mai frecvent traficate ţigarete în România au fost cele din categoria „cheap whites”, respectiv țigarete produse în fabrici legale, destinate anumitor pieţe de desfacere, dar care, ulterior, sunt vândute ilegal în alte state, fără plata taxelor și accizelor.
Contrabanda cu țigarete, un fenomen persistent
Cu toate că în perioada 2020-2021 piaţa neagră a ţigaretelor s-a situat pentru prima data în ultimii 12 ani în jurul valorii de 10% din totalul consumului, cu 4% mai puţin decât media din 2019, aceasta se menţine la valori ridicate comparativ cu alte state europene. Scăderea a survenit în principal pe fondul restricţiilor de circulaţie impuse în contextul pandemiei cu virusul SARS-CoV-2, al schimbărilor politice din statele vecine şi al măsurilor adoptate de autorităţi. Totuși, premisele revenirii fenomenului contrabandei la valori ridicate se menţin, ele fiind favorizate de factori de natură socio-economică, geografică, administrativă, politică şi instituţională, regăsiţi atât la nivel naţional cât şi în statele vecine.
Corupţia este unul din principalii factori care încurajează şi întreţin fenomenul contrabandei, prin implicarea unor funcţionari publici cu responsabilităţi de control la frontieră în acceptarea, organizarea şi trecerea peste granița comună a unor cantităţi însemnate de ţigarete. Dotarea deficitară cu echipamente moderne de inspecţie îngreunează depistarea mărfurilor de contrabandă ascunse în mijloacele de transport care intră sau ies de pe teritoriul naţional.
De asemenea, regiunile cu relief greu accesibil, cum sunt cele din nordul ţării, sau zonele de frontieră cu vegetaţie abundentă, ca de exemplu lunca Prutului, sunt dificil de monitorizat de autorităţi, astfel că sunt utilizate frecvent pentru introducerea şi chiar depozitarea temporară a ţigaretelor. În acelaşi timp, lipsa investițiilor și a locurilor de muncă, precum şi nivelul scăzut de educaţie civică în localităţile aflate la frontieră favorizează implicarea populaţiei în activităţi infracţionale.
Metodele grupărilor transfrontaliere
Persoanele implicate în organizarea şi punerea în practică a operaţiunilor de contrabandă adoptă modalităţi variate de acţiune, care diferă în funcţie de specificul zonei în care se desfășoară, măsurile adoptate de autorităţi, cantitatea traficată, capacitatea autorităţilor de depistare sau posibilităţile logistice ale grupărilor implicate. În principal, contrabandiştii care activează la granița cu Ucraina și Republica Moldova preferă să introducă ţigaretele peste „frontiera verde”. Potrivit datelor Poliției de Frontieră, baxurile de țigarete, ambalate sub forma unor colete învelite cu folie de culoare neagră, sunt transportate de cărăuși până la locurile de depozitare din apropierea frontierei sau până la autovehicule de tipul autoturismelor sau microbuzelor (unele fiind modificate special pentru astfel de activități). Totodată, există situaţii în care sunt folosite atelaje trase de cai, pentru tranzitarea zonei muntoase de frontieră cu relief greu accesibil.
O cantitate semnificativă de ţigarete este introdusă ilegal prin punctele de trecere a frontierei, cu ajutorul autovehiculelor sau ansamblurilor auto, prin „metoda capac”, care presupune disimularea pachetelor de țigări printre diverse categorii de mărfuri. Grupările specializate în contrabandă operează inclusiv la nivelul „frontierei albastre” transportând ţigaretele de pe un mal pe altul (în principal al râului Prut) cu ajutorul bărcilor de cauciuc sau al cablurilor fixate pe cele două maluri ale cursului de apă.
O practică din ce în ce mai des întâlnită la frontiera de nord-est a țării o reprezintă transportul baxurilor de țigări cu aparate de zbor de mici dimensiuni, moto-deltaplane şi drone, special modificate. Recent, la graniţa cu Ucraina a fost semnalat un caz în care câteva mii de pachete de țigarete au fost transportate cu drone.
Miliarde de euro, făcute scrum
În contextul în care România are a doua cea mai extinsă graniță externă a Uniunii Europene, implicațiile negative ale fenomenului contrabandei cu țigarete se manifestă în plan economic și social atât la nivel național, cât și la nivel comunitar. Din punct de vedere economic, contrabanda cu țigarete prejudiciază bugetul consolidat al statului și al Uniunii Europene prin neplata taxelor și accizelor aferente acestui tip de produse. Pierderile la nivel european sunt estimate la câteva miliarde de euro anual, sub formă de taxe vamale și venituri fiscale neînregistrate. Deși nivelul acestora cunoaște o tendință descendentă, pierderile provocate bugetului României de contrabanda cu țigarete se ridică la câteva sute de milioane de euro anual.
Pierderile financiare sunt dublate de impactul social pe care contrabanda cu țigarete îl are asupra zonelor afectate. În primul rând, este vorba despre apariția pe piața de consum a unor produse care nu respectă reglementările interne sau europene în materie de protecție a consumatorului și care nu sunt testate în acest sens. Conform Europol, țigaretele contrafăcute conțin un nivel mai ridicat de gudron și nicotină, respectiv produc o cantitate mai mare de dioxid de carbon față de cele originale. În contextul în care acestea sunt comercializate la prețuri accesibile, expunerea la riscuri pentru sănătate este mai mare în cazul celor mai vulnerabile segmente de populație, precum tinerii și persoanele cu venituri scăzute.
În zone defavorizate economic există comunităţi pentru care contrabanda cu țigarete reprezintă ocupaţia principală. Impactul social pe termen lung este negativ, cu atât mai mult cu cât în astfel de activități sunt implicați și copiii.
Abstract
Cigarette smuggling has always been one of the main problems in the European Union, causing the alliance an estimated loss of more than € 10 billion in customs duties and value-added tax revenues a year. More than half of the seized cigarettes are “cheap whites” following the route across the green border. Smuggling is fed by a series of drivers, including socio-economic, geographical, administrative, political and institutional that are specific to EU countries. The phenomenon has reached such a pitch that it has been considered a threat to national security and provided as such in the National Defense Strategy 2020 – 2024.
Autori: Daniela Budău și Alexandru Popoviciu
