Deși a fost accentuat recent de mijloacele tehnologice de răspândire a informației, fenomenul știrilor false are un trecut ce se întinde de-a lungul deceniilor mai mult decât ne-am imagina mulți dintre noi. Ceea ce noi numim astăzi „fake news” devenise o problema încă din perioada evului mediu târziu, din secolele XIV – XV. De-a lungul istoriei au existat numeroase momente în care știrile false au jucat un rol în desfășurarea evenimentelor mai mult sau mai puțin importante. Ele au fost folosite ca instrumente de manipulare pentru atingerea unor scopuri ori pur şi simplu pentru că senzaționalul captează atenția oamenilor și „vinde”. Pentru a ne face o idee despre amploarea acestui fenomen şi perpetuarea lui în timp, putem da câteva exemple de astfel de știri documentate de-a lungul timpului şi folosite de diverși analiști în domeniu ca exemple reprezentative pentru curentul actual „fake news”.
Farse pentru creşterea vânzărilor
În anul 1835, The New York Sun a publicat o serie de articole despre descoperirea vieții pe Lună. Acestea erau în mod fals atribuite astronomului Sir John Herschel, persoană cunoscută publicului la acea vreme. Articolele arătau că astronomul făcuse descoperirea folosind „lupi hidro-oxigen” şi descriau procesul folosind elemente științifice credibile. Erau descrise forme de viaţă descoperite pe astru cum ar fi 9 specii de mamifere şi 5 de ovipara. După câteva luni, publicația a anunțat, într-un final, că povestea nu a fost decât o farsă, însă nu înainte de a-și creşte semnificativ vânzările şi numărul de cititori.
În 1888 au fost prezentate, în publicațiile vremii, o serie de crime ale căror victime erau în general prostituate. Încercând să profite de notorietatea cazului mulți vânzători de ziare își promovau marfa strigând titluri false care anunţau descoperiri senzaționale legate de caz sau de notoriul criminal în serie numit Jack The Ripper. Unii au fost trimişi în instanță şi chiar condamnați la 14 zile de muncă silnică pentru răspândirea unor știri false.
În anul 1897, presa newyorkeză prezenta articole care anunţau că Mark Twain murise în sărăcie la Londra, deşi, în realitate, acesta trăia cât se poate de bine cu familia într-o casă din Chelsea, fără a avea probleme financiare sau de sănătate. Twain declara, la vremea respectivă, că „Știrea morții mele a fost o exagerare. Știrea sărăciei mele este mai greu de abordat. Ar trebui ca prietenii mei să știe că, dacă nu cumva chiar am murit în sărăcie, nu ar trebui să trăiesc în sărăcie când primesc oferte la fiecare scrisoare. Cert este că aveam contract să scriu cartea pe care tocmai am terminat-o”.
Demonizarea inamicului
În timpul Primului Război Mondial, la începutul anului 1917, publicațiile britanice Times şi Daily Mail au informat cititorii cu privire la o fabrică din Germania care ar fi produs săpun şi margarină din cadavrele căzute pe front. Informațiile erau prezentate ca provenind din surse anonime, care fuseseră prezente la faţa locului. Această poveste este una din nenumăratele știri false apărute în timpul războiului.
O altă știre falsă de notorietate este vestea unui atac extraterestru asupra Statelor Unite ale Americii, anunţată în anul 1938. În realitate, rețeaua de radiodifuziune Columbia a redat o adaptare a romanului „Războiul Lumilor”, transmisiunea începând printr-o întrerupere a programului obișnuit şi relatarea unor fragmente din poveste redactate sub forma unor știri. Realismul relatării a făcut ca impactul să fie foarte puternic asupra populației, forțelor de ordine şi ziarelor din toată ţara. Medici, militari şi polițiști erau pregătiţi să facă faţă unui eventual conflict, fiind recepționate mii de apeluri, din toată țara, în timp ce zeci de oameni se baricadau în case.
Perspective psihologice
Bombardamentul informațional din zilele noastre este atât de mare încât este foarte greu sa analizăm atent fiecare ştire la care suntem expuși. Avem contact cu informații care par credibile, dar care depășesc adesea limitele competențelor noastre, acest lucru făcând de cele mai multe ori aproape imposibilă orice analiză pertinentă din partea noastră.
În general, știrile false ating o coardă sensibilă sau un subiect de actualitate cu o importantă încărcătură emoţională, astfel că avem tendința de a le percepe ca fiind reale mai ales atunci când, prin ele, ne sunt confirmate credințele. Mintea noastră ne poate juca feste, deoarece avem tendința de a acorda încredere celor apropiați, familiei sau oamenilor cunoscuți pe care îi admirăm. Dacă acești oameni împărtășesc ceva pe social media vom avea tendința de a crede mai ușor.
O altă capcană psihologică eficientă este provocarea emoțiilor puternice precum frica, surpriza, dezgustul, furia, emoții care, odată stimulate, nu mai permit o atitudine indiferentă, ci incită la manifestarea unei reacții. De cele mai multe ori reacția înseamnă distribuirea informației sau ajutorul oferit pentru viralizarea ei online prin comentarii sau aprecieri.
Se spune că atunci când o relatare este atractivă şi se repetă suficient, tindem să o credem, oricât de falsă ar fi. Experiența pare să spună că o știre prezentată pe mai multe canale, perpetuată în mediul online şi eventual auzită şi de la prieteni, mai ales când poate conține şi fărâme de adevăr, are șanse mari să fie percepută ca informaţie adevărată. Potrivit „efectului iluzoriu al adevărului”, după expuneri repetate la aceeaşi informație, tendința de a crede că aceasta este corectă crește semnificativ. Studiile arată că repetarea unui mesaj şi familiaritatea sa pot face ca acesta să treacă de filtrul rațiunii, modificând convingerile persoanelor cu care intră în contact.
Această caracteristică a repetiţiei este importantă în publicitate, campanii electorale, propagandă şi nu numai. Danielle C Polage (Cognitive Psychology, University of Washington) relata, în articolul „Make up History: False Memories of Fake News Stories”, faptul că o poveste falsă la care cineva a fost expus de mai multe ori poate părea mai credibilă decât una adevărată, prezentată pentru prima dată.
Pandemia de știri false
Din păcate, nici măcar atunci când vorbim despre sănătatea noastră nu reuşim să evităm un fake news. Încă de la apariția HIV (sindromul imunodeficitar), în anii 1980, existau diferite teorii care anunțau că virusul poate fi transmis prin contactul cu mânerele ușilor, din bai publice sau piscine. Una din cele mai răspândite știri de acest fel a fost anunţa că virusul fusese creat de CIA (Central Intelligence Agency).
Revenind în zilele noastre, internetul, social media şi telefoanele inteligente propagă informația cu viteze surprinzătoare, iar goana după accesări, celebritate sau interese meschine trec uneori peste orice bariere morale. La fel ca în trecut există o „infectare” masivă cu știri false care populează existenţa cotidiană.
Potențialele tratamente, origini care, altfel, ar părea îndoielnice sau teorii ale conspiraţiei îşi găsesc, fără prea mare greutate, propriul public.
Deși pot părea doar simple glume, acest tip de „știri” poate avea impact asupra persoanelor mai puțin dispuse la o abordare critică și demonstrează cât de bine funcționează mecanismul fake news. Ilustrativ în acest sens este incidentul petrecut, în 2016, la New York, provocat de un bărbat care a deschis focul într-un restaurant, convins de o poveste falsă ce o acuza pe Hillary Clinton că ar fi condus, din acel loc, o rețea de trafic de copii. Din păcate, incidentul nu este singular. În 2018, în India, douăzeci de persoane au fost ucise, după ce în mai multe sate a început să circule zvonul privind apariţia unor răpitori de copii.
Filtrarea informației se impune cu atât mai mult atunci când este în joc propria sănătate. Știrile false se răspândesc astăzi mult mai rapid și pot avea consecințe dramatice în viaţa reală.
Abstract
Fake news has been around for a long time, but with the evolution of technology, their impact and spread are greater then ever. From propaganda to financial interests related to online advertising (clickbait) or misinformation there are many reasons for spreading false news.
We need to pay more attention to filtering online information as the phenomenon is expanding and we do not know how it may affect us in the future. Fake news should be treated seriously because it can have important consequences in our lives.
Autor: Teodor Ciuraru-Bocicor
