La începutul anului 2012, acţiunile NATO în Afganistan înregistrau progrese considerabile atât în planul operațiunilor antiteroriste, cât mai ales în ceea ce privește dezvoltarea Forțelor de Securitate Afgane și exercitarea controlul democratic, instituțional, asupra acestora. Optimismul generat de aceste rezultatele s-a risipit, la 22 februarie 2012, în urma unui eveniment atipic care a răsturnat, practic, starea de fapt, generând surprindere strategică. Riscul imediat era anularea tuturor realizărilor internaționale pe plan regional, dar și repercusiuni foarte grave la nivelul întregii lumi musulmane.
Atac la adresa valorilor islamice
În baza militară Bagram, controlată de forțele SUA participante la Misiunea „Enduring Freedom” din Afganistan, funcționa încă din 2001 un centru de detenție, Parwan, în care erau încarceraţi suspecții de terorism, în general cei afiliați Mișcării Talibane și Al Qaeda. Cei câteva sute de suspecți deţinuţi în centru beneficiau, în 2012, de o serie de drepturi și libertăți, printre care se număra și accesul la o bibliotecă, ce conţinea și cărți de rugăciune.
La un moment dat, personalul administrativ al bazei a decis înlocuirea unui număr mare de cărți ale bibliotecii (1652 de volume, dintre care 48 de exemplare ale Coranului) sau aflate în proprietatea deținuților, întrucât majoritatea acestora erau într-o starea avansată de uzură. În plus, exista și suspiciunea că deţinuţii din centru folosesc respectivele cărți pentru a schimba mesaje între ei.
După înlocuirea publicațiilor cu cărți noi, „deșeurile” rezultate au fost depuse la stația de incinerare a bazei și distruse prin ardere, conform procedurilor specifice.
Activitatea propriu-zisă de colectare, transport și distrugere a cărților a fost realizată de personal local, cu sprijinul unor traducători afgani, supervizați de militari americani.
Imediat după distrugerea propriu-zisă a exemplarelor Coranului, în comunitatea locală din vecinătatea bazei militare a fost transmisă informația conform căreia militarii americani ard cărțile religioase islamice, demers perceput drept un atac la adresa valorilor islamice.
Aproape instantaneu, informația a fost preluată de numeroase canale de știri naționale și internaționale, stârnind un val de proteste și violențe, inițial în Afganistan și la scurt timp și în majoritatea țărilor musulmane.
De asemenea, incidentul a fost folosit ca justificare pentru lansarea de către insurgenți a numeroase atacuri asupra Forțelor Coaliției Internaționale, generând totodată puternice tensiuni cu autoritățile afgane. Ulterior a apărut o spirală a retoricii extremiste, enoriașii mai multor biserici din SUA și Europa instigând la arderea unor exemplare ale Coranului, ca simbol al libertății de exprimare și a respingerii protestelor promovate în mediile musulmane.
Consecințele ignoranţei
Incidentul a fost urmat de diverse investigații, derulate la nivelul Forțelor Coaliției Internaționale, şi a provocat numeroase controverse în plan politic și diplomatic între țările creștine și cele musulmane. Evoluţiile pozitive ale situației sociale și de securitate din Afganistan au înregistrat un recul ce poate fi cuantificat în ani de regres. Deși mai mulți militari participanți la eveniment au fost anchetați, responsabilitatea incidentului a fost atribuită unui subofițer american care a primit misiunea înlocuirii cărților uzate și a trasat sarcinile pentru punerea în practică a măsurii, ordonând practic și arderea exemplarelor din Coran.
Un concept cu impact strategic
Conceptul „The strategic corporal”, în traducere liberă „Caporal strategic”, a apărut după anul 2000 şi a fost promovat mai ales de SUA, fiind manifestarea unei noi paradigme post război Rece.
Spre deosebire de perioada celui de Al Doilea Război Mondial, când nivelul strategic, reprezentat de generali, era determinant în obținerea victoriei, în noul context de securitate responsabilitatea obținerii victoriei era transferată palierelor inferioare ale ierarhiei militare. Se considera că, pornind de la nivelul superior de automatizare a instrumentelor militare contemporane, acțiunile de luptă vor depinde în viitor într-o mare măsură de funcționarea relativ autonomă faţă de lanțul de conducere ierarhică.
Astfel, subunitățile din teren trebuie să acționeze de multe ori în absența controlului ierarhic superior, operativ-strategic, deciziile fiind luate cu precădere la nivelul primului palier de comandă, reprezentat de sergenți și caporali, cu 2-3 ani de experiență militară şi cu vârste cuprinse între 22 şi 27 de ani. Desfăşuraţi în teatre de operaţiuni aflate la mare depărtare de casă, aceşti militari conduc subunităţi de trei până la nouă soldaţi. Ei trebuie să ia rapid decizii cu privire la cursul acţiunii, fără a avea posibilitatea de a solicita aprobarea superiorilor.
Testarea modelului în domeniul civil
Conceptul de „caporal strategic” a fost rapid preluat de școlile civile de management organizațional, pentru a fi testat în diferite modele de management al afacerilor și de administrație publică.
În domeniul civil transpunerea conceptului însemna că managementul inferior trebuie să identifice din timp potenţialele problemele și soluțiile aferente, să mobilizeze resursele umane şi să urmărească îndeplinirea sarcinilor în toate etapele activității. Pe acest principiu urmau să fie implementate la toate nivelurile ierarhice modele de acțiune care să permită executarea autonomă a sarcinilor.
Inițiativa și modul de procesare a informațiilor la palierele inferioare de comandă generează însă numeroase provocări, în sensul că liderii de la acest nivel au un rol decisiv în obținerea succesului, însă impactul strategic se produce în special atunci când acțiunile acestora eșuează și apar consecințe negative.
Comparativ cu alte domenii, activitatea de intelligence depinde într-o măsură mai mare de bagajul de cunoștințe şi de nivelul de empatie al micilor lideri, respectiv familiarizarea și sensibilitatea față de anumite valori culturale asociate unor grupuri de risc. În activitatea de informaţii vulnerabilitățile nu apar doar ca urmare a acţiunilor specifice într-un anumit domeniu, ci pot apărea ca urmare a interacțiunii cu persoane sau entități din afara instituției. În aceste condiții, tânărul ofițer de informații, recent numit într-o funcție de conducere, poate deveni un „strategic corporal”, în activitatea acestuia existând perspective de succes, dar mai ales riscuri de producere a unor eșecuri operaționale cu impact la nivel strategic.
Abstract
Strategic corporal is a concept used by the US Army in opperations after the Cold War era. The focus shifted from generals, embodying the strategic level during The Second World War, to the lower ranks. Sergeants and corporals were expected to take action according to established procedures, without higher ranks supervision. This concept was also adopted by private companies. It sets the premises for successfull actions, but we must not overlook the risks of failure.
Autor: Cristian Zavate
