Relația dintre informație și emoție a devenit un subiect important de analiză și dezbatere. Modul în care informația modelează atitudinile individuale și colective este relevant pentru dezvoltarea unei societăți, deoarece prin stimularea anumitor emoții pot fi influențate semnificativ percepțiile și deciziile noastre.
Avalanșa de informații în era digitală este constituită dintr-o diversitate aparent nesfârșită de știri, opinii și evenimente. Creșterea exponențială a volumului și disponibilității informațiilor poate crea, însă, o stare de anxietate în rândul indivizilor. Felul în care evaluăm și reacționăm la această avalanșă de informații devine crucial în conturarea percepției asupra lumii și luarea deciziilor în diverse domenii ale vieții cotidiene. Explorând tema impactului emoțional al informației asupra atitudinilor individuale și asupra colectivităților, putem observa cum sunt modelate percepțiile, opiniile și deciziile, dar și cât de importante sunt rolul și responsabilitatea mass-media în această ecuație.
Efectul avalanșei de date
Zilnic, suntem confruntați cu o avalanșă de date și informații. Acest fenomen s-a dovedit a fi atât o oportunitate pentru informarea rapidă a publicului, cât și o provocare din perspectiva diseminării informațiilor false sau a validării informațiilor adevărate. Unul dintre efectele expunerii la această avalanșă este suprasaturarea informațională. În funcție de natura lor, informațiile pot avea un impact puternic asupra stării emoționale. Anxietatea informațională și stresul informațional sunt fenomene tot mai răspândite în societatea contemporană. Fiecare notificare, știre sau postare pe rețelele sociale, se adaugă unei avalanșe de date care poate depăși capacitatea umană de a înțelege și asimila fiecare element de noutate în parte. Această suprasaturare intensifică, în unele cazuri, trăirile emoționale și poate produce o stare de anxietate.
Viralizarea informației prin intermediul social media amplifică acest fenomen. Informații din domenii variate devin virale într-un timp incredibil de scurt cu ajutorul platformelor digitale precum Meta sau TikTok. Rapiditatea propagării intensifică impactul emoțional asupra societății, putând genera reacții impulsive. O știre falsă sau neverificată poate declanșa panică sau indignare în rândul publicului, înainte ca informația să fie corectată sau verificată. Răspândirea rapidă a știrilor false este un fenomen care s-a amplificat în era digitală. Dificultatea verificării veridicității informațiilor, din cauza volumului acestora și a timpului necesar pentru documentare, adaugă un alt strat de complexitate. Astfel, numărul foarte mare de surse și dimensiunile considerabile ale conținutului creat ridică probleme în separarea știrilor veridice de cele false. Incertitudinea și confuzia contribuie, în acest mod, la stresul informațional.
Emoțiile și orientarea socială
Emoțiile au un impact semnificativ asupra opțiunilor societății, influențând orientarea cetățenilor. Organizații sau actori internaționali pot urmări, prin stimularea emoției, determinarea anumitor reacții și atitudini în rândul grupurilor-țintă, cu scopul impunerii pe agenda publică a unor teme fără legătură cu necesitățile obiective. Un exemplu elocvent este reprezentat de campaniile care exploatează emoții puternice, precum frica sau speranța, pentru a influența opinia publică. Într-un context în care mesajele sunt adesea construite pentru a stimula reacții emoționale intense, cetățenii pot fi predispuși să se exprime bazându-se pe criterii subiective mai degrabă decât pe analiza obiectivă a variantelor disponibile.
Influența emoțiilor asupra deciziilor cu impact în viața publică poate fi observată în evenimente de anvergură, precum referendumurile. Un exemplu notabil este referendumul pentru Brexit, în urma căruia Regatul Unit a părăsit Uniunea Europeană. În acest caz, factori emoționali, precum sentimentul de identitate națională și teama de schimbare, au jucat un rol crucial în determinarea rezultatului final. Oamenii au votat adesea în funcție de cum simțeau, mai degrabă decât pe baza unor analize raționale ale avantajelor sau dezavantajelor respectivei decizii.
Un alt exemplu al impactului emoțiilor asupra deciziilor îl reprezintă alegerile prezidențiale din Statele Unite ale Americii din anul 2020. În această campanie electorală, emoțiile au jucat un rol crucial în orientarea și mobilizarea alegătorilor, în contextul dezbaterilor pe marginea gestionării pandemiei de COVID-19. Reacțiile divergente ale candidaților au stârnit emoții intense în rândul alegătorilor, influențându-le atitudinea. Frica, neîncrederea sau dezamăgirea au fost alimentate de discursurile și acțiunile candidaților, cu impact asupra modului în care cetățenii și-au manifestat opțiunile. Utilizarea intensivă a rețelelor sociale și a mass-media pentru diseminarea informațiilor a accentuat impactul emoțional asupra deciziilor individuale. Narativele puternice și controversate au generat polarizare și au exacerbat, ulterior, reacțiile emoționale.
Gândirea critică și alfabetizarea mediatică
Într-o lume în care linia dintre informația adevărată și cea falsă devine din ce în ce mai subțire, gândirea critică rămâne singurul scut eficient împotriva manipulării și a dezinformării. Gândirea critică permite individului separarea faptelor de opinii și evaluarea obiectivă a surselor din care își extrage informația în baza căreia acționează. Ea oferă oamenilor instrumentele necesare pentru a analiza imparțialitatea surselor și pentru a evalua credibilitatea informațiilor la care sunt expuși.
Alfabetizarea mediatică este, de asemenea, esențială pentru ca oamenii să poată să navigheze într-un mod eficient în peisajul informațional complex de astăzi. Aceasta implică înțelegerea noțiunilor de bază privind funcționarea mediului online, evaluarea critică a sursei și a conținutului, precum și recunoașterea modalităților prin care informațiile pot fi manipulate.
Educația devine, astfel, un instrument fundamental în construirea competențelor necesare pentru a răspunde provocărilor informaționale contemporane. Prin implementarea unui curriculum axat pe gândire critică și alfabetizare mediatică, educația poate juca un rol esențial în formarea unor cetățeni capabili să înfrunte cu succes campaniile de dezinformare. Învățarea continuă despre cum se face distincția între informații verificate și neverificate, precum și despre modalitățile de protejare a propriei integrități informaționale, devine o parte integrantă a pregătirii individuale pentru provocările mediului informațional contemporan.
Rolul mass-media
Mass-media are un rol esențial în societate, din perspectiva furnizării de informație, contribuind la formarea opiniei publice, a atitudinilor și a comportamentelor. În același timp constituie o platformă pentru schimbul de idei și exprimarea opiniilor, esențială pentru democrație. Un exemplu remarcabil al rolului mass-media pentru sănătatea societății este reprezentat de expunerea abuzurilor și corupției prin jurnalismul de investigație. Dezvăluirile presei au produs schimbări semnificative și au evidențiat rolul social al mass-media de a prezenta adevărul și de a promova responsabilitatea în beneficiul cetățenilor. Libertatea de exprimare, precum și respectarea pluralității opiniilor sunt valori fundamentale ale unei societăți democratice.
Tehnologiile care au revoluționat comunicarea informației, făcând-o accesibilă imediat, aproape oriunde și oricui, au reprezentat o oportunitate pentru unele state sau organizații de a desfășura campanii de dezinformare care au ca țintă state considerate adversare. Exploatând libertatea de exprimare și de opinie, state sau organizații ostile încearcă să își creeze o imagine care nu corespunde realității sau să manipuleze opinia publică ori deciziile politice din statele care funcționează în baza principiilor democratice. Răspândirea știrilor false este una dintre metodele folosite în campaniile de dezinformare, a căror intensitate este amplificată prin intermediul platformelor de socializare. Pandemia de COVID-19 a reprezentat un prilej pentru construirea și propagarea unor știri false sau trunchiate care au generat panică și au influențat comportamentul social în mai multe state ale lumii, antrenând inclusiv mass-media în dezbaterile provocate.
Informațiile neverificate, diseminate frecvent prin intermediul platformelor de socializare, au dus la decizii impulsive și au afectat comunitățile. În calitatea sa esențială pentru funcționarea societăților democratice, mass-media dispune de mijloacele necesare pentru a contribui la expunerea și combaterea campaniilor de dezinformare derulate de state sau organizații ostile, care vizează societățile democratice.
Relația dintre informație și emoție este evidentă în societatea contemporană, iar modul în care aceste două elemente interacționează influențează direct atât atitudinile individuale, cât și pe cele colective. Avalanșa de informații din era digitală, cu potențialul său de a genera anxietate informațională și de a amplifica impactul emoțional asupra societății, aduce în prim-plan provocările și oportunitățile noilor tehnologii de comunicare.
Pericolul adoptării unor decizii bazate pe reacții subiective, și nu pe o analiză detaliată, poate fi înlăturat prin promovarea gândirii critice și a obiectivității în raportarea la conținutul informațional. Educația cu accent pe gândire critică și alfabetizarea mediatică reprezintă metode prin care membrii societății pot rezista provocărilor labirintului informațional.
Abstract:
This article explores the intricate relationship between information and emotion, emphasizing their pivotal role in shaping individual and collective attitudes. In the digital age, the surge of information presents both opportunities and challenges, with the potential for informational anxiety and stress. The article discusses the consequences of information overload, exacerbated by social media’s rapid dissemination of diverse content, including false news. A significant focus is placed on the impact of emotions on political decisions, illustrating how subjective feelings often influence voting choices. Critical thinking and media literacy emerge as crucial tools for navigating the contemporary information landscape, providing individuals with the skills to discern between facts and opinions.
Autor: Elena Nicoleta Velicu
