Statul Islamic (IS), cunoscut și ca Statul Islamic al Irakului și Siriei (ISIS), Statul Islamic al Irakului și Levantului/Sham-ului (ISIL) sau cu acronimul în limba arabă Daesh (Al-Dawla Al-Islamiya fi’ Al-Iraq wa Al-Shām), este singura organizație teroristă care a oferit ideea palpabilă de proto-stat, cu propriile instituții, în acord cu idealurile și ideologia islamistă. Daesh, privită ca entitate globală, ca urmare a numeroaselor filiale ce au jurat credință ideologiei sale salafite, a înțeles cel mai bine potențialul oferit de mediul online, valorificându-l la maximum prin diseminarea de materiale caracterizate de brutalitate și violență excesivă, precum și prin exploatarea vulnerabilităților colective ce favorizau radicalizarea în favoarea organizației.
În martie 2024, la o decadă de la proclamarea califatului, The Washington Institute for Near East Policy a publicat o analiză a activității la nivel mondial a Statului Islamic. Demersul a urmărit obținerea unei imagini cât mai clare a situației în care se regăsește gruparea teroristă astăzi, pentru înțelegerea liniei organizaționale globale și a urmăririi tendințelor acționale. Astfel, s-a putu observa că organizația adoptă o nouă strategie prin trecerea în latență a provinciei centrale din Siria și Irak și activarea filialelor din zona de periferie, precum gruparea Statul Islamic Khorasan (IS-KP), activă în arealul din Afganistan – Pakistan, care este responsabilă de operațiunile externe.
Statul Islamic Khorasan
IS-KP a luat naștere în anul 2015 în regiunea Afganistan-Pakistan, fiind inițial un aliat al IS prin preluarea direcțiilor acționale și ale narativelor grupării-mamă în zona revendicată. Însăși denumirea atribuită filialei ,,Khorasan” provine din persană și face referire la părți din Asia Centrală și aria Afganistanului modern. Expansiunea grupării a fost motivată de o serie de obiective ce vizau zona Asiei Centrale, respectiv înlocuirea talibanilor cu gruparea jihadistă, înlăturarea guvernului pakistanez și reprimarea Iranului ca lider la lumii șiite, considerată păgână și condamnată la convertire sau exterminare, conform viziunii genocidare a lui Abu Musab al-Zarqawi, lider al organizației teroriste Al Qaeda din Irak.
După eliminarea autoproclamatului calif Abu Bakr al-Baghdadi, în 2019, influența IS-KP în regiunea Asiei Centrale s-a intensificat semnificativ. Gruparea a atras atenția la nivel mondial în 2021, ca urmare a atacurilor asupra trupelor americane ce se retrăgeau din Afganistan. Mesajul de îndoctrinare persuasiv al IS-KP este o continuare a campaniei propagandistice a IS ce promovează supremația ideologiei salafite în rândul musulmanilor, cât și angrenarea în jihad ca unic mod de realizare a unui califat global.
Noua strategie organizațională
Strategia de redresare organizațională este atribuită actualului lider, Sanaullah Ghafari cunoscut sub numele de Shahab al-Muhajir, ce a anticipat succesele operaționale prin exploatarea conflictelor regionale din Asia Centrală, alimentate de o serie de nemulțumiri pe plan local. Întreaga strategie organizațională dezvoltată sub auspiciile lui Sanaullah Ghafari a fost descrisă într-o serie de cărți atribuite acestuia. Astfel, în lucrarea „Management and Leadership System” (2021), sunt evidențiate noi conceptualizări ale lui al-Baghdadi, în ceea ce privește instaurarea unui califat global. Exemplificativ, al-Muhajir consideră controlul teritorial mult prea costisitor. Într-o altă carte, din 2023, intitulată ,,Sistemul politic islamic”, liderul grupării susține că în vederea intimidării inamicului, gruparea trebuie să efectueze atacuri în puncte-cheie ale statelor, în special în zone cu un grad de securitate ridicat. De asemenea, strategia organizațională a grupării a suferit modificări sub influența lui Sanaullah Ghafari, care a optat pentru o ,,diversitate strategică” a personalului grupării în vederea sporirii ariei acționale, dorind atragerea de numeroși adepți ai ideologiei salafite printr-o intensă campanie propagandistică multilingvă.
În urma analizei arealelor operaționale, IS a înțeles că nu mai poate restabili un califat după modelul celui din 2014, din Irak și Siria, întrucât factorii catalizatori de la momentul respectiv au dispărut, lăsând loc unei populații tinere sectare, potrivnice oricărei forme de extremism violent. Totodată, forțele irakiene au evoluat constant începând cu 2017, ceea ce a determinat scăderea numărului de luptători IS în regiunea fostului califat jihadist. Conform datelor transmise de Comandamentul Central al SUA în ianuarie 2024, numărul de militanți ISIS s-a redus considerabil, însumând în prezent aproximativ 2500 de luptători în zona extinsă din Irak și Siria. În ceea ce privește evoluția IS-KP în zona Afganistan – Pakistan, revenirea talibanilor la putere după retragerea SUA din Afganistan în 2021, a determinat scăderea potențialului grupării în regiune, pe fondul războiului constant contra talibanilor. Ca urmare, IS-KP și-a reconstruit noua strategie organizațională prin exploatarea arealelor permisive din jurul Afganistanului și repoziționarea în alte regiuni care oferă posibilități de recrutare. Astfel, ca urmare a modificărilor factorilor socio-politici în teritoriile anterior controlate de ISIS, IS-KP a devenit exponentul operațiunilor externe ale entității teroriste.
Asia Centrală, noul bazin de recrutare?
Noua viziune a grupării salafite urmărește exploatarea conflictelor regionale și valorificarea nemulțumirilor locale, cu sprijinul propagandei islamiste transmisă în limbile locale. Astfel, studiile recente au indicat faptul că noua strategie operațională a IS-KP vizează atragerea de recruți din Asia Centrală, îndeosebi cele cinci state aflate cândva sub sfera de influență a Kremlinului (Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan, Turkmenistan și Uzbekistan). Într-un raport al Consiliului de Securitate al ONU din iulie 2023 referitor la amenințarea Statului Islamic la nivel global, IS-KP număra între 4000-6000 de luptători în Afganistan, jumătate dintre aceștia fiind etnici tadjici.
Pentru IS-KP, abilă în exploatarea vulnerabilităților socio-economice în vederea recrutării, tadjicii au fost o pradă ușoară. Gruparea a reușit să le creeze un sentiment al valorii și al scopului într-o lume derizorie. Fosta Republică Socialistă Sovietică Tadjică și-a păstrat statutul de cea mai săracă și subdezvoltată regiune din fosta Uniune Sovietică și după independența declarată în 1991.
Există însă și alte motive ce au determinat aderarea unor tadjici la gruparea teroristă. IS-KP a mizat pe adversarii comuni, exploatând dorința de răzbunare al recruților prin intermediul campaniilor active de propagandă, adaptate noilor modificări strategice. Astfel, tratamentul draconic aplicat minorităților din Afganistan, inclusiv tadjicilor, de către talibani, a constituit un avantaj în procesul de recrutare și de creare a unui adversar comun. Rusia este și ea inclusă în categoria adversarilor. Studiile privind comunitățile tadjice au indicat faptul că cei radicalizați au fost supuși discriminării, din cauza statutului de migranți. Astfel, cercetările au arătat că experiența de migrant, cumulată cu dificultățile profesionale și personale trăite în Rusia de-a lungul celor 20 de ani de migrație reprezintă un catalizator semnificativ în procesul de radicalizare, contribuind la orientarea către islamismul de factură extremistă.
Proximitatea celor două state (Afganistan și Tadjikistan) potențează legătura istorică jihadistă în rândul comunităților. Tadjicii sunt element definitoriu în peisajul global al islamismului de factură extremistă, participând la atacuri de partea unor organizații teroriste precum ISIS. Totodată, în rândul foștilor luptători este identificată o cultură a violenței pe fondul unor experiențe anterioare, al practicării unor sporturi de luptă sau al ratei crescute a criminalității regionale. Toate acestea, cumulate cu excluziunea socială și o valoare scăzută a stimei de sine, au favorizat tendința de radicalizare și aderarea la o organizație care le împărtășește valorile. De asemenea, lipsa educației, sărăcia, cât și gradul ridicat de religiozitate au determinat adoptarea cauzei jihadiste de către o parte a comunității tadjice. Totodată, sunt alimentate criticile la adresa sistemului de guvernare din cele două state, care intensifică sentimentele antinaționaliste și atrag numeroși adepți ai ideologiei promovată de IS-KP. De asemenea, Uzbekistanul și Tadjikistanul au limitări explicite în privința dreptului bărbaților de a purta barbă și a folosirii hijab-ului de către femei. Astfel, severele restricții religioase din țările de origine și supravegherea autorităților privind activitățile religioase întreprinse, au mărit atractivitatea cauzei promovate de Statul Islamic.
Dincolo de convergența unor aspecte privind religiozitatea și nivelul de trai, problema cuprinde în esență aspirațiile unui popor nostalgic după măreția trecutului, care dorește să fie remarcat pe plan mondial. Propaganda alimentată de cultura militantă a răzbunării a creat premisele formării, în Asia Centrala, a unui bazin de recruți ce aderă la un islamism de factură extremistă. Conform raportului din 2024 al Institutului pentru Economie și Pace privind Indexul Terorismului Global, IS, cu numeroasele sale filiale, a fost identificată drept cea mai activă organizație teroristă în 2023, iar IS-KP a avut, în medie, cele mai letale atacuri, provocând aproximativ 14 victime la fiecare incident. Datorită organizării eficiente a grupării, aceasta a realizat atacuri teroriste majore, numărul acestora sporind semnificativ în intervalul 2023-2024. Printre cele mai importante acțiuni, amintim atentatele cu bombă din ianuarie 2024 de la Kerman, Iran ce au ucis aproximativ 100 de persoane sau atentatul cu arme automate și explozibil din sala de concerte Crocus City Hall din orașul Krasnogorsk, de la periferia Moscovei, din martie 2024, care s-a soldat cu decesul a 145 de persoane.
Propaganda IS-KP – o prelungire a „jihadului mediatic”
IS-KP a preluat mecanismele specifice propagandei grupării-mamă, exploatând atributele mediului online în vederea recrutării unui număr cât mai mare de cetățeni tadjici. Astfel, Statul Islamic din Khorasan poartă acum războiul nu doar pe teren ci și în mediul online, un spațiu mult mai propice identificării de recruți dornici de a adera la cauza jihadistă. Sfârșitul anului 2021 a marcat începutul campaniilor de propagandă ale IS-KP în rândul populației tadjice. Instituția media centralizată a IS-KP, Fundația Al-Azaim, a reprezentat mijlocul principal de susținere a propagandei destinate atragerii tadjicilor. Cărți originale ale IS-KP, pe subiecte religioase, au fost traduse din limbile pașto și farsi în limbile uzbecă și tadjică. Anul 2022 a înregistrat apogeul numărului de entități media afiliate IS-KP care foloseau traduceri în limbile țărilor central-asiatice, semnalând interesul jihadiștilor pentru populațiile din fostele state comuniste din Asia Centrală.
Mesajul de îndoctrinare persuasiv este realizat după o structură bine definită, incitând la ură și violențe contra unui inamic comun ce le amenință obiectivele transnaționale. Astfel, gruparea își adaptează conținutul mediatic pentru a critica guvernele din Uzbekistan și Tadjikistan, incriminându-le că suprimă islamul prin respectarea directivelor trasate de China, Rusia și SUA. De asemenea sunt criticate relațiile Uzbekistanului cu talibanii, respectiv modul de guvernare al președintelui Tadjikistanului, Emomali Rahmon și păstrarea relațiilor cu Rusia.
Anul 2024 a marcat diversificarea canalelor media folosite pentru diseminarea propagandei pro-IS-KP. Astfel, după atacul terorist de la Moscova din martie 2024, revista oficială, Khorasan Ghag, disponibilă în limba pașto, a servit ca model pentru versiunea tadjică, Sadoi Khuroson. Noua entitate propagandistică poartă denumirea celei mai de succes entități media ale IS-KP, Sadoi Khuroson Radio. Prin intermediul acestei entități sunt diseminate discursuri motivaționale ale unor membrii IS-KP decedați, care contribuie la consolidarea legitimității grupării în rândul populației tadjice, precum și la motivarea și radicalizarea noilor membri.
În ciuda diversificării strategiei operaționale externe a IS-KP, o serie de atentate au putut fi dejucate de serviciile de informații, fiind prevenit un dezastru de proporții cu impact deosebit asupra societății civile. Astfel, în urma profanării Coranului în Europa, IS-KP a îndemnat musulmanii să se răzbune, prin diversele sale mijloace propagandistice virtuale. În acest context, forțele de ordine din Germania au arestat doi suspecți care urmau să efectueze un atentat împotriva parlamentului suedez la Stockholm. Pentru prevenirea unui dezastru de proporții, asemenea atentatului comis în 2017 de către Statul Islamic, după concertul Arianei Grande din Manchester, în luna august 2024 concertul cântăreței Taylor Swift de la Viena a fost anulat. Decizia a fost luată în urma informațiilor furnizate autorităților austriece de către CIA, în legătură cu un complot terorist ce viza mediatizatul concert. IS-KP oferă un exemplu al încercării de supraviețuire printr-o abordare transnațională care creează premisele unei amenințări teroriste permanente, mereu adaptată la schimbările mediului extern.
Abstract
A decade after the proclamation of the caliphate, ISIS adopted a new strategy according to which the main group, The Islamic State of Iraq and Syria remains inactive, and The Islamic State – Khorasan Province has a new purpose: foreign operations. The current leader of IS-KP, Sanaullah Ghafari, foresees Central Asia as a fruitful future jihadist recruitment space, given the animosities towards Russia, the poverty, the lack of education. These circumstances allowed Central Asia to become a fertile place for Islamic radicalization. IS-KP takes a step further publishing propaganda in the local languages. Thus, it reaches further into the Tajik population and other post-Soviet countries, with better chances of winning their minds and hearts. Terrorist propaganda is becoming more complex and diverse, appealing to more and more people, turning the job of intelligence services into an even bigger challenge.
Autor: Nicola Mădălina Pană
